Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Anexa 3 la Legea nr. 624/2002 Amendamentele la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, adoptate de Organizaţia Maritima Internaţionala prin Rezoluţia MSC.99 (73) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 2000 CAPITOLUL II-1 CONSTRUCŢIE - STRUCTURA, COMPARTIMENTARE SI STABILITATE, MAŞINI SI INSTALAŢII ELECTRICE Regula 3-4 - Dispozitive de remorcare de urgenta de la bordul navelor cisterna 1 Textul existent al regulii se înlocuieşte cu următorul: "Regula 3-4 Dispozitive de remorcare de urgenta de la bordul navelor cisterna 1 La bordul fiecărei nave cisterna de cel puţin 20.000 tone deadweight trebuie sa fie instalate în ambele extremităţi dispozitive de remorcare de urgenta. 2 Pentru navele cisterna construite la 1 iulie 2002 sau după aceasta data: .1 dispozitivele trebuie în orice moment sa poată fi puse rapid în funcţiune în absenta sursei de energie principala a navei ce urmează sa fie remorcata şi uşor cuplate la remorcher. Cel puţin unul din dispozitivele de remorcare de urgenta trebuie preinstalat în vederea punerii rapide în funcţiune; si .2 dispozitivele de remorcare de urgenta instalate în ambele extremităţi trebuie sa aibă o rezistenta corespunzătoare, ţinând seama de dimensiunile şi deadweightul navei, precum şi de forţele presupuse în condiţii meteorologice nefavorabile. Proiectarea, construcţia şi încercarea prototipului dispozitivelor de remorcare de urgenta trebuie aprobate de către Administraţie pe baza Instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie. 3 Pentru navele cisterna construite înainte de 1 iulie 2002, proiectarea şi construcţia dispozitivelor de remorcare de urgenta trebuie aprobate de către Administraţie pe baza Instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie. 2 Se introduce următoarea noua regula 3-5 după regula 3-4 existenta: Regula 3-5 Instalarea de materiale ce conţin azbest 1 Aceasta regula se aplica materialelor utilizate la elemente de structura, maşini, instalaţii electrice şi echipamente prevăzute de prezenta convenţie. 2 La toate navele, se interzice noua utilizare de materiale care conţin azbest cu excepţia acelora pentru: .1 palete utilizate la compresoarele rotative cu palete şi pompele rotative de vacuum cu palete; .2 imbinari şi captuseli etanşe utilizate la circularea fluidelor dacă la temperaturi ridicate (ce depăşesc 350° C) sau la presiuni mari (ce depăşesc 7 x 10^6 Pa) exista pericol de incendiu, coroziune sau toxicitate; si .3 dispozitive maleabile şi flexibile de izolare termica utilizate pentru a rezista la temperaturi de peste 1000° C." Regula 43 - Sursa de energie electrica de avarie la navele de marfa 3 La paragraful 2.2.5, se elimina cuvântul "si" 4 La paragraful 2.2.6, se înlocuiesc cuvintele "motoarelor lor" cu cuvintele "motoarelor lor; si" 5 La paragraful 2.2, se adauga următorul nou alineat .7 după alineatul .6 existent: ".7 în toate compartimentele pompelor de marfa ale navelor cisterna construite la 1 iulie 2002 sau după aceasta data.". CAPITOLUL II-2 CONSTRUCŢIE - RROTECTIA CONTRA INCENDIULUI, DETECTAREA SI STINGEREA INCENDIULUI 6 Textul existent al capitolului II-2 se înlocuieşte cu următorul: "PARTEA I - GENERALITATI Regula 1 Aplicare 1 Aplicare 1.1. Dacă nu se prevede în mod expres altfel, prevederile acestui capitol se vor aplica navelor construite la 1 iulie 2002 sau după aceasta data. 1.2 In sensul acestui capitol: .1 expresia nave construite înseamnă nave ale căror chile sunt puse sau care se afla într-un stadiu similar de construcţie; .2 expresia toate nervele înseamnă nave, indiferent de tipul lor, construite înainte de 1 iulie 2002, la 1 iulie 2002 sau după aceasta data; si .3 o nava de marfa, indiferent de data la care a fost construită, care este transformata într-o nava de pasageri, va fi considerată drept o nava de pasageri construită la data la care începe aceasta transformare. 1.3 In sensul acestui capitol, expresia stadiu similar de construcţie înseamnă stadiul în care: .1 începe construcţia identificabila cu o anumită nava; si .2 a început asamblarea navei ingloband cel puţin 50 tone sau un procent din masa estimată a întregului material al elementelor structurale, care dintre acestea este mai mic. 2 Cerinţe aplicabile navelor existente 2.1 Dacă nu se prevede în mod expres altfel, pentru navele construite înainte de 1 iulie 2002, Administraţia va garanta ca sunt îndeplinite cerinţele aplicabile conform prevederilor capitolului II-2 din Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, asa cum a fost amendata prin rezoluţiile MSC.1(XLV), MSC.6(48), MSC.13(57), MSC.22(59), MSC.24(60), MSC.27(61), MSC.31(63) SI MSC.57(67). 2.2 Navele construite înainte de 1 iulie 2002 trebuie sa mai respecte: .1 paragrafele 3, 6.5 şi 6.7, după caz; .2 regulile 13.3.4.2 pana la 13.3.4.5, 13.4.3 şi Partea E, cu excepţia regulilor 16.3.2.2 şi 16.3.2.3 din aceasta parte, după caz, nu mai târziu de data primei inspecţii efectuată după 1 iulie 2002; .3 regulile 10.4.1.3 şi 10.6.4 doar pentru noile instalaţii; si .4 regula 10.5.6 nu mai târziu de 1 octombrie 2005 pentru navele de pasageri cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 2.000. 3 Reparaţii, schimbări, modificări şi echiparea navei 3.1 Toate navele care sunt supuse reparaţiilor, schimbărilor, modificărilor şi echipării corespunzătoare acestora, trebuie sa îndeplinească în continuare cel puţin cerinţele anterior aplicabile acestor nave. Dacă sunt construite înainte de 1 iulie 2002, aceste nave vor satisface, de regula, cerinţele pentru navele construite la 1 iulie 2002 sau după aceasta data, cel puţin în aceeaşi măsura ca înainte de a fi supuse reparaţiilor, schimbărilor, modificărilor sau echipării. 3.2 Reparaţiile, schimbările şi modificările, care schimba în mod substanţial dimensiunile unei nave sau a încăperilor de locuit ale pasagerilor sau care maresc în mod substanţial durata de exploatare a navei şi a echipamentului aferent, trebuie sa respecte cerinţele pentru navele construite la 1 iulie 2002 sau după aceasta data, în măsura în care Administraţia considera ca este raţional şi posibil. 4 Scutiri 4.1 Dacă considera ca parcursul şi condiţiile voiajului sunt astfel încât aplicarea oricărei cerinţe specifice din acest capitol nu este raţională sau necesară, Administraţia poate scuti de aceste cerinţe nave individuale sau categorii de nave aflate sub pavilionul statului sau cu condiţia ca în timpul voiajului lor aceste nave sa nu se îndepărteze mai mult de 20 mile de cel mai apropiat uscat. 4.2 In cazul navelor de pasageri folosite pentru transporturi speciale de pasageri în număr mare, ca de exemplu transportul de pelerini, Administraţia poate, dacă considera practic imposibila aplicarea cerinţelor prezentului capitol, sa scutească aceste nave de îndeplinirea acelor cerinţe, cu condiţia îndeplinirii integrale a prevederilor: .1 regulilor anexate la Acordul din 1971 privind navele de pasageri care fac transporturi speciale; si .2 regulilor anexate la Protocolul din 1973 privind amenajările la bordul navelor de pasageri care fac transporturi speciale. 5 Cerinţe aplicabile care depind de tipul navei Dacă nu se prevede în mod expres altfel: .1 cerinţele, care nu se referă la un tip specific de nava, trebuie aplicate navelor de toate tipurile; si .2 cerinţele referitoare la "navele cisterna" trebuie aplicate navelor cisterna supuse cerinţelor specificate la paragraful 6 de mai jos. 6 Aplicarea cerinţelor pentru navele cisterna 6.1 Cerinţele din acest capitol pentru navele cisterna se aplica navelor cisterna care transporta ţiţei sau produse petroliere, care au un punct de aprindere ce nu depăşeşte 60° C determinat cu un aparat aprobat (proba în creuzet închis) şi o presiune Reid a vaporilor mai mica decât presiunea atmosferica sau alte produse lichide prezentând un risc similar de incendiu. 6.2 Dacă se intenţionează a se transporta mărfuri lichide, altele decât cele menţionate în paragraful 6.1, sau gaze lichefiate care prezintă riscuri suplimentare de incendiu, se vor lua măsuri suplimentare de protecţie, având în vedere prevederile Codului internaţional pentru produse chimice în vrac, asa cum se defineşte în regula VII/8.1, Codului pentru produse chimice în vrac, Codului internaţional pentru navele care transporta gaze, asa cum se defineşte în regula VII/11.1, şi ale Codului pentru navele care transporta gaze, după caz. 6.2.1 O marfa, lichidă cu un punct de aprindere sub 60° C pentru care o instalatie obişnuită de combatere a incendiului cu spuma corespunzătoare Codului instalaţiilor de protecţie contra incendiului nu este eficienta, se considera a fi o marfa care, în acest context, prezintă riscuri suplimentare de incendiu. Se impun următoarele măsuri suplimentare: .1 spuma trebuie sa fie de un tip rezistent la alcool; .2 tipul substanţei spumogene utilizata la navele cisterna pentru produse chimice trebuie sa fie spre satisfactia Administraţiei, ţinând seama de instrucţiunile elaborate de către Organizaţie; si .3 capacitatea şi debitul de utilizare a instalaţiei de stingere a incendiului cu spuma trebuie sa corespundă prevederilor din capitolul 11 al Codului internaţional pentru produse chimice în vrac, cu excepţia faptului ca debite inferioare de utilizare se pot accepta, pe baza efectuării încercărilor. Pentru navele cisterna prevăzute cu instalaţii de gaz inert, se poate accepta o cantitate de substanta spumogena suficienta pentru a produce spuma timp de 20 min. 6.2.2 In sensul acestei reguli, o marfa lichidă cu o presiune a vaporilor mai mare de 1,013 bar absolut la 37,8° C se considera a fi o marfa care prezintă riscuri suplimentare de incendiu. Navele care transporta aceste substanţe trebuie sa corespundă paragrafului 15.14 din Codul internaţional pentru produse chimice în vrac. Dacă navele sunt exploatate în zone limitate şi perioade limitate, Administraţia respectiva poate fi de acord cu renunţarea la cerinţele privind instalaţiile frigorifice în conformitate cu paragraful 15.14.3 din Codul internaţional pentru produse chimice în vrac. 6.3 Mărfurile lichide cu un punct de aprindere ce depăşeşte 60° C, altele decât produsele petrolierele sau mărfurile lichide supuse cerinţelor Codului internaţional pentru produse chimice în vrac, sunt considerate drept mărfuri cu risc scăzut de incendiu care nu necesita sa fie protejate cu o instalatie fixa de stingere a incendiului cu spuma. 6.4 Navele cisterna, care transporta produse petroliere având un punct de aprindere ce depăşeşte 60° C (proba în creuzet închis) determinat cu un aparat aprobat, trebuie sa corespundă prevederilor regulilor 10.2.1.4.4 şi 10.10.2.3, precum şi cerinţelor pentru navele de marfa, altele decât navele cisterna, exceptând faptul ca în locul instalaţiei fixe de stingere a incendiului prevăzută de regula 10.7, ele trebuie sa fie prevăzute cu o instalatie fixa de stingere a incendiului cu spuma pe punte care va corespunde prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 6.5 Navele de transport mixte construite înainte de 1 iulie 2002, la 1 iulie 2002 sau după aceasta data, nu pot sa transporte mărfuri, altele decât hidrocarburi, în afară de cazul în care toate tancurile de marfa sunt golite de hidrocarburi şi degazate sau de cazul în care măsurile prevăzute pentru fiecare caz au fost aprobate de către Administraţie ţinând seama de instrucţiunile elaborate de către Organizaţie. 6.6 Navele cisterna pentru produse chimice şi navele pentru transportul gazelor trebuie sa îndeplinească cerinţele pentru navele cisterna, exceptând situaţia când sunt prevăzute măsuri alternative şi suplimentare considerate satisfăcătoare de Administraţie, având în vedere prevederile Codului internaţional pentru produse chimice în vrac şi Codului internaţional pentru nave care transporta gaze, după caz. 6.7 Dispozitivele prevăzute la regulile 4.5.10.1.1 şi 4.5.10.1.4, precum şi o instalatie pentru supravegherea continua a concentraţiei gazelor de hidrocarburi trebuie instalate la bordul tuturor navelor cisterna construite înainte de 1 iulie 2002 pana la data primei andocari planificate după 1 iulie 2002, dar nu mai târziu de 1 iulie 2005. Punctele de prelevare a probelor sau capetele detectorului trebuie situate în poziţii corespunzătoare pentru ca scurgerile potenţial periculoase sa fie imediat depistate. In cazul în care concentraţia gazului de hidrocarburi atinge un nivel prestabilit, care nu va fi mai mare de 10% din limita inferioară de inflamabilitate, trebuie sa se declanseze automat o alarma vizuala şi acustica continua în compartimentul pompelor şi în compartimentul de control marfa pentru a alerta personalul asupra potenţialului pericol. Totuşi, pot fi acceptate instalaţiile existente de supraveghere deja montate care au un nivel prestabilit nu mai mare de 3O% din limita inferioară de inflamabilitate. Regula 2 Obiectivele siguranţei contra incendiului şi cerinţe functionale 1 Obiectivele siguranţei contra incendiului 1.1 Obiectivele din acest capitol referitoare la siguranţa, contra incendiului sunt: .1 prevenirea apariţiei incendiului şi exploziei; .2 reducerea, pericolului pentru viaţa cauzat de incendiu; .3 reducerea pericolului de avarie cauzat de incendiu navei, mărfii sale şi mediului; .4 localizarea, controlul şi suprimarea incendiului şi exploziei în compartimentul unde s-a produs; si .5 prevederea mijloacelor de evacuare adecvate şi imediat accesibile pentru pasageri şi echipaj. 2 Cerinţe functionale 2.1 Pentru îndeplinirea obiectivelor siguranţei contra incendiului menţionate la paragraful 1 de mai sus, în regulile din acest capitol sunt incluse, după caz, următoarele cerinţe functionale: .1 compartimentarea navei în zone principale verticale şi orizontale prin pereţi având o rezistenta termica şi mecanică; .2 separarea încăperilor de locuit de restul navei prin pereţi având o rezistenta termica şi mecanică; .3 utilizarea limitată a materialelor combustibile; .4 detectarea oricărui incendiu în zona unde s-a produs; .5 localizarea şi stingerea oricărui incendiu în zona unde s-a produs; .6 protecţia mijloacelor de evacuare şi acces necesare pentru combaterea incendiului; .7 posibilitatea utilizării rapide a mijloacelor de stingere a incendiului; si .8 reducerea posibilitatii de aprindere a vaporilor de marfa inflamabili. 3 Realizarea obiectivelor siguranţei contra incendiului Obiectivele siguranţei contra incendiului menţionate la paragraful 1 de mai sus trebuie realizate prin asigurarea conformităţii cu cerinţele stabilite, specificate în Părţile B, C, D, E sau G, sau prin utilizarea altor metode de proiectare şi dispozitive care sa corespundă Partii F. Se considera ca o nava respecta cerinţele functionale menţionate în paragraful 2 şi ca îndeplineşte obiectivele siguranţei contra incendiului menţionate în paragraful 1 în cazul în care fie: .1 construcţia şi amenajările navei, în ansamblu, corespund cerinţelor relevante stabilite în Părţile B, C, D, E, sau G; .2 construcţia şi amenajările navei, în ansamblu, au fost revizuite şi aprobate în conformitate cu Partea F; si .3 partea(le) construcţiei şi amenajările navei au fost revizuite şi aprobate în conformitate cu Partea F şi părţile rămase din nava corespund cerinţelor relevante stabilite în Părţile B, C, D, E sau G. Regula 3 Definiţii In sensul acestui capitol, dacă nu se prevede în mod expres altfel, se vor aplica următoarele definiţii: 1 Încăperi de locuit sunt acele spaţii folosite ca încăperi sociale, coridoare, spalatoare, cabine, birouri, infirmerii, sali de cinematograf, camere de recreere, frizerii, oficii care nu conţin instalaţii de gătit şi spaţii similare; 2 Construcţiile de tip "A" sunt acele construcţii formate din pereţi şi punti care îndeplinesc următoarele criterii: .1 sunt din oţel sau alt material echivalent; .2 sunt suficient de rigide; .3 sunt izolate cu materiale incombustibile aprobate, astfel încât temperatura medie pe suprafaţa neexpusa sa nu crească mai mult de 140°C peste temperatura iniţială şi nici temperatura din oricare punct, inclusiv la orice imbinare, sa nu crească mai mult de 180°C peste temperatura iniţială, în timpul specificat mai jos: Tipul "A - 60" 60 minute Tipul "A - 30" 30 minute Tipul "A - 15" 15 minute Tipul "A - 0" 0 minute .4 sunt executate astfel încât sa nu permită trecerea fumului şi a flacarii pana la terminarea incercarii standard a rezistentei la foc de o ora; si .5 Administraţia a cerut o încercare a peretelui sau puntii prototip în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc, pentru a se asigura ca sunt îndeplinite cerinţele de mai sus privind integritatea construcţiei şi creşterea temperaturii. 3 Atriumurile sunt încăperi sociale cu o singura zona verticala principala care se întind peste trei sau mai multe punti deschise. 4 Construcţiile de tip "B" sunt acele construcţii formate din pereţi, punti, plafoane sau captuseli care îndeplinesc următoarele criterii; .1 sunt executate din materiale incombustibile aprobate şi toate materialele utilizate la construcţia şi fixarea construcţiilor de tip "B" sunt incombustibile, exceptând cazul când pot fi permise furniruri combustibile cu condiţia ca ele sa respecte celelalte cerinţe corespunzătoare din acest capitol; .2 au un grad de izolare astfel încât temperatura medie de pe suprafaţa neexpusa sa nu crească mai mult de 140°C peste temperatura iniţială şi în nici un punct, inclusiv imbinarile, temperatura nu trebuie sa crească mai mult de 225°C peste temperatura iniţială, în timpul specificat mai jos: Tipul "B - 15" 15 minute Tipul "B - 0" 0 minute .3 sunt executate astfel încât sa prevină propagarea flacarii la sfârşitul primei jumătăţi de ora a incercarii standard a rezistentei la foc; si .4 Administraţia a cerut o încercare a peretelui prototip în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc, pentru a se asigura ca sunt îndeplinite cerinţele de mai sus în ceea ce priveşte integritatea construcţiei şi creşterea temperaturii. 5 Puntea pereţilor etansi este puntea superioară pana la care se extind pereţii transversali etansi. 6 Zona de marfa este acea parte a navei care conţine magaziile de marfa, tancurile de marfa, tancurile de reziduuri şi compartimentele pompelor de marfa, inclusiv compartimentele pompelor, coferdamurile, spaţiile de balast şi spaţiile goale adiacente tancurilor de marfa si, de asemenea, suprafeţele puntii pe toată lungimea şi lăţimea partii navei deasupra spaţiilor mai sus menţionate. 7 Nava de marfa este o nava asa cum a fost definită în regula I/2(g). 8 Încăperile de marfa sunt încăperile folosite pentru marfa, tancurile pentru hidrocarburi, tancurile pentru alte mărfuri lichide şi puturile aferente acestor spaţii. 9 Postul central de incendiu este un post de comanda în care sunt centralizate următoarele funcţii de comanda şi semnalizare: .1 instalaţii fixe de detectare şi de alarma în caz de incendiu; .2 instalaţii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare şi de alarma în caz de incendiu; .3 tablouri de semnalizare a uşilor antifoc; .4 închiderea uşilor antifoc; .5 tablouri de semnalizare a uşilor etanşe la apa; .6 închiderea uşilor etanşe la apa; .7 ventilatoare; .8 alarme generale/de incendiu; .9 instalaţii de comunicare, inclusiv telefoane; si .10 microfoane pentru instalaţii de comunicare cu publicul. 10 Construcţiile de tip "C7" sunt construcţii executate din materiale incombustibile aprobate. Ele nu sunt obligate sa satisfacă, nici cerinţele privind trecerea fumului şi flacarii şi nici pe cele privind limitele de creştere a temperaturii. Sunt permise furniruri combustibile care sa îndeplinească cerinţele acestui capitol. 11 Nava cisterna pentru produsele chimice este o nava cisterna construită sau adaptată şi folosită pentru transportul în vrac al oricărui produs lichid de natura inflamabila cuprins în capitolul 17 din Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase adoptat de Comitetul Securităţii Maritime prin rezoluţia MSC.4(48), denumit în continuare "Codul internaţional al produselor chimice în vrac", asa cum este definit în regula VII/8.1 din prezenta convenţie. 12 Încăperi ro-ro închise sunt acele încăperi ro-ro care nu sunt nici încăperi ro-ro deschise nici punti expuse. 13 Încăperi închise pentru vehicule sunt acele încăperi pentru vehicule care nu sunt nici încăperi deschise nici punti expuse. 14 Nava de transport mixtă este o nava de marfa destinată atât transportului de hidrocarburi cat şi mărfurilor solide în vrac. 15 Material combustibil este orice material altul decât un material incombustibil. 16 Plafoane sau captuseli continue de tip "B" sunt plafoane sau captuseli de tip "B" care se termina în dreptul unei construcţii de tip "A" sau "B". 17 Post central de comanda supravegheat continuu este un post central de comanda supravegheat în permanenta de un membru responsabil al echipajului. 18 Posturi de comanda sunt acele încăperi în care se afla amplasate echipamentele radio, echipamentele principale de navigaţie, sursa de energie pentru avarie sau în care sunt centralizate instalaţiile de detectare şi de comanda pentru stingerea incendiului. Încăperile în care este centralizat echipamentul de detectare şi de comanda pentru stingerea incendiului mai pot fi considerate şi post de comanda pentru stingerea incendiului. 19 Ţiţei este orice hidrocarbura care se găseşte în stare naturala în pământ, fie ca este sau nu este tratata pentru transport, şi include ţiţei din care au putut fi extrase sau adăugate anumite produse de distilare. 20 Mărfuri periculoase sunt acele mărfuri la care se referă regula VII/2 din prezenta convenţie. 21 Deadweight este diferenţa în tone între deplasamentul navei în apa cu greutatea specifica 1,025 la linia de încărcare corespunzătoare bordului liber de vara şi greutatea navei goale. 22 Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului este Codul internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului asa cum a fost adoptat de Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei prin rezoluţia MSC.98(73), asa cum poate fi amendat de către Organizaţie cu condiţia ca aceste amendamente sa fie adoptate, intrate în vigoare şi sa aibă efect în conformitate cu prevederile articolului VIII din prezenta convenţie privind procedurile de amendare aplicabile anexei excluzând capitolul I al acestei anexe. 23 Codul pentru metodele de încercare la foc este Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc, asa cum a fost adoptat de Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei prin rezoluţia MSC.61(67), asa cum poate fi amendat de către Organizaţie cu condiţia ca aceste amendamente sa fie adoptate, intrate în vigoare şi sa aibă efect în conformitate cu prevederile articolului VIII din prezenta convenţie referitor la procedurile de amendare aplicabile anexei excluzând capitolul I al acestei anexe. 24 Punct de aprindere este temperatura în grade Celsius (proba în creuzet închis) la care un produs va emana, o cantitate suficienta de vapori inflamabili care se vor aprinde, asa cum s-a determinat cu ajutorul unui aparat aprobat pentru măsurarea punctului de aprindere. 25 Nava pentru transportul gazelor este o nava de marfa construită sau adaptată şi folosită pentru transportul în vrac al oricărui gaz lichefiat sau a altor produse de natura inflamabila cuprinse în capitolul 19 din Codul internaţional pentru construcţia şi echiparea navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, asa cum s-a definit în regula VII/11.1 din prezenta Convenţie. 26 Platforma pentru elicoptere este o zona special construită pe o nava pentru aterizarea elicopterelor, incluzând întreaga structura, instalaţiile pentru stingerea incendiului şi alte echipamente necesare pentru funcţionarea în siguranţa a elicopterelor. 27 Amenajarea pentru elicoptere este o platforma pentru elicoptere care include orice amenajare pentru realimentare cu combustibil şi orice hangar pentru elicoptere. 28 Greutatea navei goale este deplasamentul navei în tone, fără marfa, combustibil, ulei de ungere, apa de balast, apa potabilă şi apa de alimentare în tancuri, proviziile consumabile, precum şi pasagerii, echipajul şi bunurile lor personale. 29 Propagarea lenta a flacarii arata ca suprafaţa respectiva va limita în mod corespunzător propagarea flacarii. Acest lucru trebuie stabilit în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc. 30 Încăperi de maşini sunt toate încăperile de maşini de categoria A şi alte încăperi care conţin maşini de propulsie, caldari, instalaţii de combustibil, maşini cu aburi şi motoare cu ardere interna, generatoare şi motoare electrice importante, staţiile de ambarcare a combustibilului, instalaţii frigorifice, instalaţii stabilizatoare, instalaţii de ventilaţie şi instalaţii de aer condiţionat, precum şi alte încăperi similare, împreună cu puturile aferente acestor spaţii. 31 Încăperi de maşini de categoria A sunt acele încăperi şi puturile aferente acestor încăperi care conţin: .1 motoare cu ardere interna folosite pentru propulsia principala; .2 motoare cu ardere interna folosite în alte scopuri decât propulsia principala dacă puterea lor totală este de cel puţin 375 kW; sau .3 orice caldare cu combustibil lichid sau instalatie de combustibil, sau orice echipament cu combustibil lichid altul decât caldarile, cum ar fi generatoarele de gaz inert, incineratoarele etc. 32 Zone verticale principale sunt acele secţiuni în care corpul, suprastructura şi rufurile sunt împărţite prin pereţi de tip "A" a căror lungime şi laţime medie pe oricare punte nu depăşeşte în general 40 metri. 33 Material incombustibil este un material care nu arde şi nici nu emana vapori inflamabili în cantitate suficienta pentru a se autoaprinde atunci când este încălzit la aproximativ 750°C. Acest lucru trebuie stabilit în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc. 34 Instalatie de combustibil este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului în vederea, alimentării caldarii cu combustibil lichid, sau echipamentul folosit pentru preincalzirea combustibilului destinat unui motor cu combustie interna, cuprinzând pompe, filtre şi incalzitoare care lucrează la o presiune a combustibilului mai mare de 0,18 N/mmp. 35 Încăperi ro-ro deschise sunt acele încăperi ro-ro fie deschise la ambele capete fie deschise la un capăt şi prevăzute cu ventilaţie naturala adecvată pe întreaga lor lungime prin deschideri permanente în părţile laterale sau plafon sau deasupra, având o suprafaţa totală de cel puţin 10% din suprafaţa totală a părţilor laterale. 36 Încăperi deschise pentru vehicule sunt acele încăperi pentru vehicule fie deschise la ambele capete fie deschise la un capăt şi prevăzute cu ventilaţie naturala adecvată pe întreaga lor lungime prin deschideri permanente în părţile laterale sau plafon sau deasupra, având o suprafaţa totală de cel puţin 10% din suprafaţa totală a părţilor laterale. 37 Nava de pasageri este o nava asa cum s-a definit la regula I/2(f). 38 Cerinţe prescriptive înseamnă caracteristicile de construcţie, dimensiunile de limitare sau instalaţiile de protecţie contra incendiului specificate în Părţile B, C, D, E sau G. 39 Încăperi sociale sunt acele spaţii amenajate care sunt utilizate ca holuri, sali de mese, saloane şi spaţii similare permanente închise. 40 Încăperi care conţin mobilier şi elemente de decoraţiuni interioare cu pericol limitat de incendiu, conform regulii 9, sunt acele încăperi care conţin mobilier şi elemente de decoraţiuni interioare cu pericol limitat de incendiu (cum ar fi cabine de locuit, încăperi sociale, oficii sau alte tipuri de încăperi de locuit) în care: .1 mobilierul voluminos, ca de exemplu: pupitre, dulapuri pentru îmbrăcăminte, toalete, birouri, comode, este executat în întregime din materiale incombustibile aprobate, exceptând faptul ca pe suprafaţa lor de lucru se poate aplica un strat de furnir din material combustibil nu mai gros de 2 mm; .2 mobilierul uşor, precum scaune, canapele, mese, este construit pe schelet din materiale incombustibile; .3 draperiile, perdelele şi alte materiale textile suspendate au un grad de rezistenta la propagarea flacarii care nu este inferior aceluia al produselor de lâna având greutatea de 0,8 kg/mp, rezistenta fiind determinata în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc; .4 acoperirile pardoselilor au proprietăţi de propagare lenta a flacarilor; .5 suprafeţele expuse ale pereţilor, captuselilor şi plafoanelor au proprietăţi de propagare lenta a flacarilor; .6 mobilierul tapitat are un grad de rezistenta la aprindere şi la propagarea flacarii, rezistenta fiind determinata în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc; si .7 cazarmament cu un grad de rezistenta la aprindere şi propagarea flacarii, rezistenta fiind determinata în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc. 41 Încăperi ro-ro sunt încăperi care, în mod normal, nu sunt compartimentate în vreun fel şi care, în general, se extind fie pe o lungime substantiala fie pe întreaga lungime a navei, şi în care vehiculele auto, cu combustibil în rezervor pentru propulsia lor si/sau mărfuri (ambalate sau în vrac, aflate în sau pe remorci auto sau vagoane de cale ferată, vehicule (inclusiv cisterne auto sau de cale ferată), trailere, containere, paleti, cisterne mobile sau aflate în sau pe mijloace similare de depozitare sau alte recipiente) pot fi încărcate sau descărcate în mod normal pe direcţie orizontala. 42 Nava ro-ro pasager este o nava de pasageri cu încăperi ro-ro sau încăperi de categorie specială. 43 Oţel sau alt material echivalent înseamnă orice material incombustibil care, el însuşi sau prin izolare, poseda proprietăţi echivalente cu cele ale oţelului sub aspectul integrităţii şi rezistentei mecanice, la sfârşitul incercarii standard a rezistentei la foc (de exemplu, un aliaj de aluminiu cu izolare corespunzătoare). 44 Sauna este o încăpere cu temperaturi foarte ridicate care în mod normal variaza între 80°-120°C când căldura este furnizată de o suprafaţa fierbinte (de exemplu de o plita incalzita electric). Încăperea cu temperaturi ridicate poate de asemenea sa includă spaţiul în care se situează plita şi băile adiacente. 45 Încăperi de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucătarii, oficii care conţin instalaţii de gătit, dulapuri de serviciu, încăperi pentru posta şi valori, spaţii de depozitare, ateliere, altele decât acelea care intra în componenta compartimentelor de maşini, încăperi similare şi puţuri aferente acestora. 46 Încăperi de categorie specială sunt acele încăperi închise, pentru vehicule situate deasupra sau dedesubtul puntii pereţilor etansi, în care şi din care vehiculele pot fi conduse şi la care au acces şi pasageri. Încăperi de categorie specială pot fi amenajate pe mai mult de o punte cu condiţia ca înălţimea totală disponibilă pentru vehicule sa nu depăşească 10 m. 47 Încercarea standard la foc este încercarea în care esantioanele prelevate din pereţii etansi respectivi sau puntile respective sunt supuse în cuptorul de încercare la temperaturi corespunzătoare cu aproximatie curbei standard temperatura-timp în conformitate cu metoda de încercare prevăzută în Codul metodelor de încercare la foc. 48 Nava cisterna este o nava asa cum s-a definit în regula I/2(h). 49 Încăperile pentru vehicule sunt încăperi de marfa destinate transportului vehiculelor auto cu combustibil în rezervor pentru propulsia lor. 50 Punte expusă este o punte complet expusă condiţiilor atmosferice din partea de sus şi cel puţin doua direcţii laterale. PARTEA B - PREVENIREA INCENDIULUI SI EXPLOZIEI Regula 4 Probabilitatea de aprindere 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a preveni aprinderea materialelor combustibile sau a lichidelor inflamabile. In acest sens, trebuie respectate următoarele cerinţe functionale: .1 se vor prevedea mijloace pentru controlul scurgerilor de lichide inflamabile; .2 se vor prevedea mijloace pentru limitarea acumulării de vapori inflamabili; .3 aprinderea materialelor combustibile va fi limitată; .4 sursele de aprindere vor fi limitate; .5 sursele de aprindere vor fi separate de materialele combustibile şi lichidele inflamabile; si .6 în tancurile de marfa va fi menţinută o atmosfera fără pericol de explozie, 2 Măsuri referitoare la combustibilul lichid, uleiul de ungere şi alte hidrocarburi inflamabile 2.1. Restricţii în utilizarea hidrocarburilor drept combustibil La utilizarea hidrocarburilor drept combustibil se vor aplica următoarele restricţii: .1 Dacă nu se prevede altfel în acest paragraf, nu se va utiliza nici un combustibil lichid cu un punct de aprindere mai mic de 60°C; .2 La generatoarele de avarie se poate utiliza combustibil lichid al cărui punct de aprindere sa nu fie mai mic de 43°C ; .3 Se poate permite utilizarea combustibilului lichid cu un punct de aprindere mai mic de 60°C, dar nu mai mic de 43°C (de exemplu pentru alimentarea motoarelor pompelor de incendiu în caz de avarie şi a maşinilor auxiliare care nu sunt situate în încăperile de maşini de categoria A), sub rezerva următoarelor condiţii: .3.1 tancurile de combustibil lichid, cu excepţia celor dispuse în compartimentele din dublu fund, trebuie amplasate în afară încăperilor de maşini de categoria A.; .3.2 pe tubulatura de aspiraţie a pompei de combustibil se vor prevedea mijloace pentru măsurarea temperaturii combustibilului; .3.3 valvule de închidere si/sau supape se vor prevedea pe tubulatura de intrare şi de ieşire din filtrele de combustibil lichid; si .3.4 pe cat posibil, imbinarile de etansare a tubulaturii trebuie sa fie imbinari sudate sau imbinari de tip circular pe con sau de tip sferic; si .4 La navele de marfa se poate permite utilizarea combustibilului cu un punct de aprindere inferior cifrelor indicate la paragraful 2.1, de exemplu ţiţei, cu condiţia ca acest combustibil sa nu fie depozitat în vreo încăpere de maşini şi sub rezerva aprobării de către Administraţie a instalării complete. 2.2 Măsuri referitoare la combustibilul lichid La o nava la care este folosit combustibil lichid, măsurile pentru depozitarea, distribuţia şi utilizarea combustibilului lichid trebuie sa fie astfel încât sa asigure siguranţa navei şi a persoanelor aflate la bord şi trebuie sa corespundă cel puţin următoarelor prevederi. 2.2.1 Amplasarea instalaţiilor de combustibil lichid In măsura în care este posibil, părţi ale instalaţiei de combustibil lichid care conţin combustibil încălzit sub o presiune ce depăşeşte 0,18 N/mmp nu vor fi amplasate într-o poziţie mascată astfel încât defecţiunile şi scurgerile sa nu poată fi observate imediat. In zona acestor părţi ale instalaţiei de combustibil lichid, încăperile de maşini vor fi corespunzător iluminate. 2.2.2 Ventilatia încăperilor de maşini Ventilatia încăperilor de maşini va fi suficienta în condiţii normale în vederea prevenirii acumulării vaporilor de hidrocarburi. 2.2.3 Tancuri de combustibil lichid 2.2.3.1 Combustibilul lichid, uleiul de ungere şi alte hidrocarburi inflamabile nu vor fi transportate în tancurile din picul prova. 2.2.3.2 Pe cat este posibil, tancurile de combustibil lichid vor fi structurale şi vor fi amplasate în afară încăperilor de maşini de categoria A. Dacă este necesar ca tancurile de combustibil lichid, altele decât tancurile din dublu fund, sa fie situate lângă sau în interiorul încăperilor de maşini de categoria A, cel puţin una din părţile lor laterale trebuie sa fie adiacenta pereţilor incaperii de maşini, şi trebuie sa aibă de preferinţa un perete comun cu tancurile din dublu fund, iar suprafaţa peretelui comun al tancului cu încăperile de maşini trebuie sa fie minima. Dacă aceste tancuri sunt amplasate în interiorul încăperilor de maşini de categoria A, ele nu trebuie sa conţină combustibil lichid având un punct de aprindere sub 60°C. In general, se va evita utilizarea tancurilor de combustibil lichid nestructurale. Atunci când sunt folosite astfel de tancuri, utilizarea lor va fi interzisă în încăperile de maşini de categoria A de pe navele de pasageri. Dacă se permite, ele vor fi amplasate pe o tava de scurgere etanşa la combustibil, de dimensiuni mari, prevăzută cu o ţeava corespunzătoare de drenaj conectata la un tanc de scurgere având dimensiuni corespunzătoare. 2.2.3.3 Nu se va amplasa nici un tanc de combustibil lichid acolo unde scurgerile sau pierderile din acesta pot constitui un pericol de incendiu sau de explozie prin căderea pe suprafeţe incalzite. 2.2.3.4 Tubulaturile de combustibil lichid, care, dacă sunt avariate, ar permite scurgerea combustibilului dintr-un tanc de depozitare, decantare sau de serviciu zilnic cu o capacitate mai mare sau egala cu 500 l situat deasupra dublu fundului, vor fi prevăzute cu un robinet sau o valvula direct pe tanc care pot fi închise dintr-o poziţie sigura din afară incaperii respective în cazul apariţiei unui incendiu în încăperea în care sunt situate aceste tancuri. In cazul special al tancurilor laterale situate în tunelul arborelui sau al tubulaturii sau în spaţii similare, pe tanc vor fi prevăzute valvule, dar în caz de incendiu închiderea poate fi efectuată cu ajutorul unor valvule suplimentare aflate pe tubulatura sau tubulaturile din afară tunelului sau spaţiului similar. Dacă o astfel de valvula suplimentară este prevăzută în încăperea de maşini, ea va fi acţionată dintr-o poziţie din exteriorul acestei încăperi. Comenzile care permit actionarea de la distanta a valvulei tancului de combustibil pentru generatorul de avarie se vor afla într-un loc separat fata de comenzile pentru actionarea de la distanta a altor valvule pentru rezervoarele situate în încăperile de maşini. 2.2.3.5 Se vor prevedea mijloace sigure şi eficiente pentru determinarea cantităţii de combustibil lichid conţinută în fiecare tanc de combustibil lichid. 2.2.3.5.1 Dacă se folosesc tubulaturi de sondaj acestea nu se vor termina într-un spaţiu în care poate aparea riscul de aprindere a scurgerii de la tubulatura de sondaj. In mod special, acestea nu se vor termina în încăperile pentru pasageri sau echipaj. Ca regula generală, nu se vor termina în compartimentele maşinilor. Totuşi, dacă Administraţia considera ca aceste cerinţe din urma sunt impracticabile, poate permite terminarea tubulaturii de sondaj în compartimentele maşinilor cu condiţia respectării tuturor cerinţelor care urmează: .1 se va prevedea un indicator pentru măsurarea nivelului de hidrocarburi care va respecta cerinţele paragrafului 2.2.3.5.2; .2 tubulaturile de sondaj se vor termina în locuri situate departe de pericolul de aprindere, în afară de cazul în care se iau măsuri de precauţie cum ar fi montarea ecranelor eficiente pentru ca, în cazul producerii scurgerilor prin terminatiile tubulaturii de sondaj, sa se împiedice intrarea în contact a combustibilului lichid cu o sursa de aprindere; si .3 extremitatile tubulaturilor de sondaj se vor prevedea cu dispozitive de autoinchidere cu flanse şi cu un robinet de diametru mic şi cu autoinchidere amplasat sub dispozitivul cu flansa în scopul verificării inexistentei combustibilului lichid înainte ca dispozitivul cu flansa sa fie deschis. De asemenea, trebuie sa existe asigurarea ca nici o scurgere de combustibil lichid prin robinet nu implica pericol de aprindere, 2.2.3.5.2 Alte indicatoare pentru măsurarea nivelului de hidrocarburi pot fi utilizate în locul tubulaturilor de sondaj sub rezerva următoarelor condiţii: .1 la navele de pasageri, aceste indicatoare nu vor necesita pătrunderea sub plafonul tancului şi defectarea lor sau supraumplerea tancurilor nu trebuie sa permită deversarea de combustibil; si .2 la navele de marfa, defectarea acestor indicatoare sau supraumplerea tancului nu trebuie sa permită deversarea combustibilului în încăpere. Utilizarea indicatoarelor de nivel cilindrice din sticla este interzisă. Administraţia poate permite utilizarea indicatoarelor pentru măsurarea nivelului de hidrocarburi cu sticle plate şi valvule cu autoinchidere între dispozitivul de măsurare şi tancurile de combustibil. 2.2.3.5.3 Mijloacele prevăzute la paragraful 2.2.3.5.2 care sunt acceptate de către Administraţie vor fi menţinute în stare corespunzătoare pentru a asigura funcţionarea lor continua şi precisa în timpul exploatării. 2.2.4 Prevenirea suprapresiunii Se vor lua măsuri pentru prevenirea apariţiei suprapresiunii în oricare tanc de combustibil sau în oricare parte a instalaţiei de combustibil, inclusiv tubulaturile de alimentare deservite de pompele de la bord. Tubulaturile de aerisire şi de preaplin, precum şi valvulele de siguranţa trebuie sa refuleze într-un loc în care nu exista pericol de incendiu sau explozie din cauza apariţiei combustibilului sau vaporilor, şi nu vor duce în cabinele echipajului, pasagerilor şi nici în încăperile de categorie specială, încăperile de marfa ro-ro închise, încăperile de maşini sau încăperile similare. 2.2.5 Tubulatura de combustibil lichid 2.2.5.1 Tubulaturile de combustibil lichid, valvulele şi armaturile lor trebuie sa fie din oţel sau alt material aprobat, cu excepţia faptului ca utilizarea limitată a tubulaturii flexibile va fi permisă în locurile în care Administraţia considera ca acestea sunt necesare. Aceste tubulaturi flexibile şi dispozitive de cuplare, trebuie sa fie din materiale aprobate, rezistente la foc, suficient de solide şi executate într-un mod considerat satisfăcător de către Administraţie. Pentru valvulele prevăzute la tancurile de combustibil lichid şi care se afla sub presiune statica, poate fi acceptat oţelul sau fonta cu grafit nodular. Totuşi, valvulele din fonta obişnuită se pot utiliza la instalaţiile de tubulaturi la care presiunea de lucru este mai mica de 7 bari şi temperatura de lucru este sub 60°C. 2.2.5.2 Tubulaturile exterioare de alimentare cu combustibil de înalta presiune, situate între pompele de combustibil de înalta presiune şi injectoarete de combustibil, trebuie protejate de o instalatie de conducte cu manta, capabilă sa preia combustibilul în cazul avarierii tubulaturii cu combustibil de înalta presiune. O conducta cu manta este formată dintr-o ţeava exterioară în interiorul căreia se introduce tubulatura de combustibil de înalta presiune, formând împreună un ansamblu permanent. Instalatia de conducte cu manta trebuie sa includă un mijloc de colectare a scurgerilor şi sa fie prevăzută cu dispozitive pentru declanşarea alarmei în cazul avarierii unei tubulaturi de combustibil. 2.2.5.3 Tubulaturile de combustibil lichid nu se vor amplasa imediat deasupra sau lângă echipamentele cu temperatura ridicată, cum ar fi caldarile, tubulaturile cu abur, colectoarele de aspiraţie, amortizoarele sau alt echipament care se cere a fi izolat în virtutea paragrafului 2.2.6. Pe cat posibil, tubulaturile de combustibil lichid trebuie sa fie amplasate suficient de departe de suprafeţele incinse, instalaţiile electrice sau alte surse de aprindere şi trebuie sa fie protejate cu ecrane sau alte dispozitive de protecţie corespunzătoare pentru evitarea pulverizarii sau scurgerii combustibilului pe sursele de aprindere. Numărul de imbinari la aceste instalaţii cu tubulaturi trebuie redus la minimum. 2.2.5.4 Componentele unei instalaţii de combustibil a motorului diesel vor fi proiectate luând în considerare presiunea maxima de exploatare, inclusiv orice impulsuri de presiune înalta care sunt generate şi transmise înapoi la tubulaturile de alimentare cu combustibil şi tubulaturile de deversare a combustibilului prin acţiunea pompelor de injecţie de combustibil lichid. Racordurile tubulaturilor de alimentare cu combustibil şi tubulaturile de deversare a combustibilului vor fi construite ţinând seama de posibilitatea lor de a preveni scurgerile de combustibil lichid sub presiune în timpul exploatării şi după întreţinere. 2.2.5.5 La instalaţiile cu mai multe motoare care sunt alimentate de la aceeaşi sursa de combustibil, se vor prevedea la fiecare motor mijloace de separare a tubulaturii de alimentare cu combustibil şi a tubulaturii de deversare a combustibilului. Mijloacele de separare nu vor afecta funcţionarea celorlalte motoare şi vor putea fi acţionate dintr-un loc care nu este inaccesibil în caz de incendiu la unul din motoare. 2.2.5.6 Dacă Administraţia permite trecerea tubulaturii de hidrocarburi sau combustibili lichizi prin încăperile de locuit şi de serviciu, aceasta tubulatura va fi construită dintr-un material aprobat de Administraţie, ţinând cont de pericolul de incendiu. 2.2.6 Protecţia suprafeţelor cu temperatura ridicată 2.2.6.1 Suprafeţele cu temperaturi peste 220°C, cu care combustibilul poate veni în contact ca urmare a unei avarii a instalaţiei de combustibil, trebuie sa fie izolate în mod corespunzător. 2.2.6.2 Se vor lua măsuri în vederea prevenirii intrării în contact a combustibilului sub presiune care se poate scurge de la o pompa, un filtru sau un incalzitor cu suprafeţele incalzite. 2.3 Măsuri referitoare la uleiul de ungere 2.3.1 Măsurile pentru depozitarea, distribuirea şi utilizarea, uleiului destinat instalaţiilor de ungere cu ulei sub presiune vor fi astfel încât sa asigure siguranţa navei şi a persoanelor aflate la bord. Măsurile luate pentru încăperile de maşini de categoria A, şi ori de câte ori este posibil pentru alte încăperi de maşini, trebuie sa corespundă cel puţin prevederilor paragrafelor 2.2.1, 2.2.3.3, 2.2.3.4, 2.2.3.5, 2.2.4, 2.2.5.1, 2.2.5.3 şi 2.2.6; totuşi: .1 nu trebuie exclusa utilizarea vizoarelor de sticla la instalaţiile de ungere cu condiţia ca încercările lor sa dovedească ca au un grad adecvat de rezistenta la foc; si .2 tubulatura de sondaj poate fi autorizata în compartimentele maşinilor; totuşi, cerinţele paragrafelor 2.2.3.5.1.1 şi 2.2.3.5.1.3 pot sa nu fie aplicate cu condiţia ca tubulaturile de sondaj sa fie montate cu mijloace corespunzătoare de închidere. 2.3.2 Prevederile paragrafului 2.2.3.4 se vor aplica de asemenea tancurilor cu ulei de ungere cu excepţia celor care au o capacitate mai mica de 500 l, tancurilor de depozitare la care valvulele sunt închise în timpul funcţionarii normale a navei sau dacă se stabileşte ca manevrarea accidentală a unei valvule cu închidere rapida de la tancul cu ulei de ungere ar pune în pericol funcţionarea în siguranţa a maşinilor principale de propulsie şi a celor auxiliare esenţiale. 2.4 Măsuri referitoare la alte uleiuri inflamabile Măsurile pentru stocarea, distribuirea şi utilizarea altor uleiuri inflamabile destinate utilizării sub presiune la instalaţiile de transmisie de putere, instalaţiile de comanda şi instalaţiile de încălzire trebuie sa fie astfel încât sa nu compromita siguranţa navei şi a persoanelor aflate la bord. Dispozitive de colectare a uleiului în cazul scurgerilor trebuie prevăzute sub valvulele cu acţionare hidraulica şi cilindrii hidraulici. In încăperile unde exista surse de aprindere, măsurile luate trebuie cel puţin sa corespundă prevederilor paragrafelor 2.2.3.3, 2.2.3.5, 2.2.5.3 şi 2.2.6 si, în ceea ce priveşte rezistenta şi construcţia, prevederilor paragrafelor 2.2.4 şi 2.2.5.1. 2.5 Măsuri referitoare la combustibilul lichid în încăperile de maşini periodic nesupravegheate Suplimentar fata de cerinţele paragrafelor 2.1 pana la 2.4, instalaţiile de combustibil lichid şi ulei de ungere din încăperile de maşini periodic nesupravegheate trebuie sa corespundă următoarelor: .1 Dacă tancurile de combustibil lichid pentru exploatarea zilnica sunt umplute automat sau prin comanda de la distanta, se vor prevedea dispozitive pentru prevenirea scurgerilor datorate supraincarcarii. Alt echipament care tratează automat lichidele inflamabile (de exemplu purificatoarele de combustibil lichid) care, pe cat posibil, va fi instalat într-o încăpere special rezervată pentru purificatoarele şi incalzitoarele respective, va fi prevăzut cu mijloace de prevenire a scurgerilor datorate supraincarcarii; si .2 Dacă tancurile de combustibil lichid pentru exploatarea zilnica sau tancurile de decantare sunt prevăzute cu instalaţii de încălzire, se va prevedea o alarma pentru temperatura înalta, dacă punctul de aprindere al combustibilului lichid poate fi depăşit. 3 Măsuri referitoare la combustibilul gazos utilizat în scopuri menajere Instalaţiile de combustibil gazos utilizate în scopuri menajere trebuie aprobate de Administraţie. Depozitarea buteliilor de gaz va fi făcuta pe puntea deschisă sau într-o încăpere bine ventilata cu deschidere doar spre puntea deschisă. 4 Alte surse de aprindere şi inflamabilitatea lor 4.1 Radiatoare electrice Radiatoarele electrice, dacă se utilizează, vor fi instalate în poziţii şi vor fi construite astfel încât sa reducă la minim pericolul de incendiu. Nu se vor instala radiatoare, ale căror elemente incalzitoare expun îmbrăcămintea, perdelele sau alte obiecte similare, la carbonizare sau incendiere datorită caldurii pe care o degaja. 4.2 Recipiente pentru deşeuri Toate recipientele pentru deşeuri vor fi construite din materiale incombustibile, fără deschideri laterale sau pe fund. 4.3 Suprafeţe de izolare contra penetrarii hidrocarburilor In încăperile în care este posibila pătrunderea hidrocarburilor, suprafaţa de izolare trebuie sa fie etanşa la hidrocarburi sau vapori de hidrocarburi. 4.4 Invelisuri nedemontabile ale puntilor Invelisurile nedemontabile ale puntilor, dacă se aplica în interiorul încăperilor de locuit, de serviciu şi în posturile de comanda, trebuie sa fie dintr-un material aprobat, greu inflamabil, acest lucru fiind determinat conform Codului metodelor de încercare la foc. 5 Zonele de marfa ale navelor cisterna 5.1 Separarea tancurilor de marfa pentru hidrocarburi 5.1.1 Compartimentele pompelor de marfa, tancurile de marfa, tancurile de reziduuri şi coferdamurile trebuie sa fie situate în prova încăperilor de maşini. Totuşi, tancurile de combustibil nu trebuie sa fie situate în prova încăperilor de maşini. Tancurile de marfa şi tancurile de reziduuri trebuie izolate de încăperile de maşini prin coferdamuri, compartimente de pompe de marfa, tancuri de combustibil sau tancuri de balast. Compartimentele care conţin pompe şi accesoriile lor pentru balastarea acelor spaţii care sunt adiacente tancurilor de marfa şi tancurilor de reziduuri, precum şi pompele de transfer combustibil se vor considera ca echivalente unui compartiment de pompe de marfa în contextul acestei reguli, cu condiţia ca astfel de compartimente de pompe sa aibă acelaşi nivel de securitate cu cel cerut pentru compartimentele pompelor de marfa. Totuşi, compartimentele pompelor destinate doar pentru transferul de balast sau combustibil lichid, nu trebuie sa corespundă cerinţelor de la regula 10.9. Partea inferioară a compartimentului pompelor poate sa fie situata într-o nisa incastrata în încăperile de maşini de categoria A pentru amplasarea pompelor cu condiţia ca înălţimea nisei sa nu depăşească în general 1/3 din înălţimea de construcţie deasupra chilei, exceptând cazurile când, pentru navele de cel mult 25.000 tdw, dacă se demonstreaza ca nu se poate îndeplini condiţia de înălţime de mai sus din motive de acces şi amplasare satisfăcătoare a tubulaturilor, Administraţia. poate permite o nisa cu înălţimea mai mare, care însă sa nu depăşească 1/2 din înălţimea de construcţie deasupra chilei. 5.1.2 Posturile principale de control marfa, posturile de comanda, încăperile de locuit şi încăperile de serviciu (cu excepţia magaziilor izolate pentru dispozitivele de manevrare a mărfii) vor fi amplasate la pupa tancurilor de marfa, tancurilor de reziduuri şi compartimentelor care separa tancurile de marfa sau de reziduuri de încăperile de maşini, nefiind necesar însă sa fie la pupa tancurilor de combustibil şi tancurilor de balast, dar se va amplasa în asa fel încât o singura avarie a unei punti sau perete sa nu permită intrarea gazului sau a fumului de la tancurile de marfa, în încăperile de locuit, posturile principale de control marfa, posturile de comanda sau încăperile de serviciu. La determinarea poziţiei acestor spaţii, nu trebuie sa se ia în considerare nisa prevăzută în conformitate cu prevederile paragrafului 5.1.1. 5.1.3 Totuşi, dacă se considera necesar, Administraţia poate permite posturi principale de control marfa, posturi de comanda, încăperi de locuit şi încăperi de serviciu la prova tancurilor de marfa, tancurilor de reziduuri şi spaţiilor care izoleaza tancurile de marfa şi de reziduuri de încăperile maşinilor, dar nu neapărat la prova tancurilor pentru combustibil sau tancurilor de balast. Încăperile de maşini, altele decât cele de categoria A, pot fi permise în prova tancurilor de marfa şi tancurilor de reziduuri, cu condiţia ca ele sa fie izolate de tancurile de marfa şi de tancurile de reziduuri prin coferdamuri, compartimente ale pompelor de marfa, tancuri de combustibil sau tancuri de balast şi sa aibă cel puţin un stingator de incendiu portabil. In cazurile în care ele conţin instalaţii de maşini cu ardere interna, un stingator de incendiu cu spuma aprobat, cu o capacitate de cel puţin 45 l sau un mijloc echivalent va fi amplasat suplimentar la stingatoarele de incendiu portabile. Dacă funcţionarea unui stingator de incendiu semiportabil este impracticabila, acest stingator poate fi înlocuit cu doua stingatoare portabile suplimentare. Încăperile de locuit, posturile principale de control marfa, posturile de comanda şi încăperile de serviciu vor fi în asa fel amplasate încât o singura avarie a unei punti sau a unui perete etanş sa nu permită intrarea gazului sau a fumului din tancurile de marfa în aceste spaţii. In plus, dacă se considera necesar pentru siguranţa sau guvernarea navei, Administraţia poate permite încăperilor de maşini, ce cuprind instalaţii de maşini cu ardere interna ce nu sunt maşini principale de propulsie având o putere mai mare de 375 kW, sa fie amplasate la prova zonei de marfa, cu condiţia ca instalaţiile sa fie în conformitate cu prevederile acestui paragraf. 5.1.4 Numai la navele de transport mixte: .1 Tancurile de reziduuri trebuie sa fie înconjurate de coferdamuri, cu excepţia cazului când tancurile de reziduuri, în care pot fi transportate reziduuri în voiaje cu încărcătura uscata, se invecineaza cu o parte a corpului, puntea principala, peretele compartimentului pompelor de marfa sau tancul de rezerva de combustibil. Aceste coferdamuri nu trebuie sa fie deschise spre dublul fund, tunelul de tubulaturi, compartimentul pompelor sau alt spaţiu închis şi nici nu vor fi racordate la instalaţiile de tubulaturi pentru balast sau marfa de hidrocarburi. Se vor prevedea mijloace pentru umplerea cu apa a coferdamurilor precum şi pentru drenajul lor. Când partea exterioară a tancului de reziduuri este peretele compartimentului pompe, compartimentul pompe nu va fi deschis spre dublul fund, tunelul de tubulaturi sau alt spaţiu închis; totuşi, pot fi permise deschideri prevăzute cu capace fixate cu buloane şi etanşe la gaze. .2 Se vor prevedea mijloace pentru izolarea tubulaturii care leagă compartimentul pompelor cu tancurile de reziduuri la care se face referire în paragraful 5.1.4.1. Mijloacele de izolare vor consta dintr-o valvula urmată de o flansa "trece - nu trece" sau un racord cu flansele oarbe corespunzătoare. Acest dispozitiv va fi amplasat adiacent tancurilor de reziduuri, iar dacă acest lucru nu este rezonabil sau practic de realizat, se va amplasa în interiorul compartimentului pompe, imediat după ce tubulatura traversează peretele. O instalatie separată de pompare şi de tubulaturi instalata permanent, care include un manifold prevăzut cu o valvula de închidere şi o flansa oarba, se va prevedea pentru descărcarea conţinutului tancurilor de reziduuri direct pe puntea deschisă, în vederea evacuării la instalaţiile de recepţie de la mal când nava transporta mărfuri uscate. Dacă instalatia de transfer este utilizata pentru transferul reziduurilor când nava transporta mărfuri uscate, aceasta instalatie nu trebuie sa fie racordata la alte instalaţii. Separarea de alte instalaţii prin îndepărtarea racordurilor poate fi acceptată; .3 Gurile şi deschiderile prevăzute pentru curăţarea tancurilor de reziduuri vor fi permise numai pe puntea deschisă şi trebuie sa fie prevăzute cu mijloace de închidere. Aceste mijloace de închidere trebuie sa fie prevăzute cu posibilităţi de blocare sub controlul unui ofiţer al navei însărcinat în acest sens, afară de cazul când aceste mijloace de închidere sunt capace fixate cu suruburi etanşe la apa; si .4 Dacă sunt prevăzute tancuri laterale de marfa, tubulaturile de marfa de sub punte trebuie sa fie montate în interiorul acestor tancuri. Totuşi, Administraţia poate permite ca tubulaturile de marfa sa fie amplasate în tunele speciale cu condiţia ca acestea sa poată fi curaţate şi ventilate în mod corespunzător şi considerat satisfăcător de către Administraţie. Dacă nu sunt prevăzute tancuri laterale de marfa, tubulaturile de marfa de sub punte vor fi amplasate în tunele speciale. 5.1.5 Dacă se dovedeşte necesară instalarea unui post de navigaţie deasupra zonei tancurilor de marfa, acel post trebuie folosit exclusiv pentru navigaţie şi trebuie separat de puntea tancurilor de marfa printr-un spaţiu deschis cu o înălţime de cel puţin 2 m. Măsurile de protecţie contra incendiului, adoptate pentru acest post de navigaţie, trebuie sa fie cele cerute pentru posturile de comanda, asa cum se specifica în regula 9.2.4.2, precum şi alte cerinţe pentru navele cisterna, după caz. 5.1.6 Se vor lua măsuri pentru a împiedica pătrunderea substanţelor răspândite pe punte în încăperile de locuit şi de serviciu. Acest lucru se poate realiza prin montarea unei rame continue şi permanente cu o înălţime de cel puţin 300 mm, de la un bord la celălalt. O atenţie deosebita trebuie acordată instalaţiilor de încărcare din pupa. 5.2 Restricţie privind deschiderile pereţilor 5.2.1 Exceptând cele permise prin paragraful 5.2.2 de mai jos, uşile de acces, aerisirile şi deschiderile spre încăperile de locuit, de serviciu, posturile de comanda şi încăperile de maşini nu trebuie sa fie în fata zonei de marfa. Ele trebuie sa fie amplasate pe peretele transversal care nu se afla în fata zonei tancurilor de marfa sau pe pereţii exteriori din bordul suprastructurii sau rufului la o distanta de cel puţin 4% din lungimea navei, dar nu mai puţin de 3 m de la extremitatea suprastructurii sau a rufului care se afla în fata zonei tancurilor de marfa. Aceasta distanta nu trebuie sa depăşească 5 m. 5.2.2 Administraţia poate permite usi de acces în pereţii din fata zonei de marfa sau în cadrul limitelor de 5 metri specificate în paragraful 5.2.1, spre posturile principale de control marfa şi spre încăperi de serviciu precum încăperi pentru provizii, camari şi dulapuri, cu condiţia ca acestea sa nu aibă acces direct sau indirect spre nici o alta încăpere de locuit, posturi de comanda sau încăperi de serviciu ca de exemplu bucătarii, camari sau ateliere, sau spaţii similare ce conţin surse de aprindere a vaporilor. Izolatia pereţilor acestor încăperi trebuie sa fie de clasa "A-60", cu excepţia peretelui din fata zonei tancurilor de marfa. Se pot prevedea panouri demontabile prinse în suruburi care sa permită scoaterea maşinilor, în limitele specificate în paragraful 5.2.1. Uşile şi geamurile timoneriei pot fi amplasate în limitele specificate de paragraful 5.2.1 în măsura în care ele sunt concepute sa asigure etanşeitatea rapida şi eficienta, la gaze şi vapori a timoneriei. 5.2.3 Ferestrele şi hublourile, dinspre zona de marfa şi din bordurile suprastructurii şi rufurilor prevăzute în limitele specificate de paragraful 5.2.1, trebuie sa fie de tip fix (care nu se deschid). Aceste ferestre şi hublouri, cu excepţia ferestrelor de la timonerie, trebuie sa fie construite conform standardului de clasa "A-60". 5.2.4 Dacă exista acces permanent dintr-un tunel de tubulatura la compartimentul principal al pompelor de marfa, se va prevedea o usa etanşa corespunzătoare cerinţelor regulii II-1/25-9.2 si, suplimentar, următoarelor prevederi: .1 suplimentar manevrarii din timonerie, usa etanşa trebuie sa poată fi închisă manual din exteriorul intrării în compartimentul principal al pompelor; si .2 usa etanşa va fi ţinuta închisă în timpul exploatării în condiţii normale a navei, cu excepţia cazului în care se impune accesul la tunelul de tubulatura. 5.2.5 Luminatoarele permanente etanşe la gaze şi aprobate, destinate iluminarii compartimentelor pompelor de marfa, pot fi permise în pereţii şi puntile care separa compartimentele pompelor de marfa şi alte spaţii, cu condiţia ca ele sa aibă o rezistenta corespunzătoare, iar integritatea şi etanşeitatea la gaze a peretelui sau puntii sa fie menţinută. 5.2.6 Orificiile de aspiraţie şi cele de evacuare a aerului, precum şi alte deschideri practicate în pereţii ce inconjoara rufurile şi suprastructurile, trebuie sa fie dispuse astfel încât sa satisfacă cerinţele paragrafului 5.3 şi regulii 11.6. Aceste orificii, dar mai ales cele din încăperile de maşini, trebuie sa fie situate cat mai posibil spre pupa. O atenţie corespunzătoare trebuie acordată în acest sens cazului în care nava este echipata pentru a incarca sau descarca prin pupa. Sursele de aprindere, ca de exemplu echipamentele electrice, trebuie dispuse astfel încât sa se evite orice risc de explozie. 5.3 Aerisirea tancurilor de marfa 5.3.1 Cerinţe generale Instalaţiile de aerisire a tancurilor de marfa trebuie sa fie complet separate de tubulaturile de aerisire ale altor compartimente ale navei. Amplasarea deschiderilor practicate în puntea tancurilor de marfa prin care se pot degaja vapori inflamabili, trebuie sa fie astfel încât sa diminueze posibilitatea patrunderii vaporilor inflamabili în spaţii închise care conţin surse de aprindere sau a colectării acestora în apropierea maşinilor şi echipamentelor de punte care pot constitui un pericol de incendiu. In conformitate cu acest principiu general, se vor aplica criteriile din paragrafele 5.3.2 pana la 5.3.5 şi regula 11.6. 5.3.2 Dispozitive de aerisire 5.3.2.1 Dispozitivele de aerisire din fiecare tanc de marfa pot fi independente sau combinate cu cele ale altor tancuri de marfa şi pot fi încorporate în tubulatura de gaz inert. 5.3.2.2 Dacă dispozitivele sunt combinate cu cele ale altor tancuri de marfa, se vor prevedea fie valvule de închidere, fie alte mijloace acceptabile în vederea izolarii fiecărui tanc de marfa. Dacă se monteaza valvule de închidere, acestea vor fi prevăzute cu dispozitive de blocare, aflate sub controlul ofiţerului responsabil de la bordul navei. Trebuie sa existe o indicaţie vizuala clara a regimului de funcţionare a valvulelor sau a altor mijloace acceptabile. Dacă tancurile au fost izolate, se va asigura ca valvulele de izolare corespunzătoare sunt deschise înaintea încărcării mărfii sau balastarii sau înaintea începerii descărcării acestor tancuri. Orice izolare trebuie sa permită scurgerea continua a gazelor cauzată de variatiile de temperatura dintr-un tanc de marfa conform regulii 11.6.1.1. 5.3.2.3 Dacă se intenţionează încărcarea mărfii sau balastarea sau descărcarea unui tanc de marfa sau a unui grup de tancuri de marfa, care este izolat de o instalatie de aerisire obişnuită, acel tanc de marfa sau grup de tancuri de marfa trebuie prevăzut cu un mijloc de protecţie la suprapresiune şi la subpresiune asa cum se cere în regula 11.6.3.2. 5.3.2.4 Dispozitivele de evacuare a gazelor vor fi racordate la partea superioară a fiecărui tanc de marfa şi vor fi cu drenare automată la tancurile de marfa în toate condiţiile normale de asieta şi de inclinare a navei. Dacă nu este posibila instalarea unei tubulaturi cu drenare automată, se vor lua măsuri pentru instalarea de dispozitive permanente pentru drenarea tubulaturii de aerisire la un tanc de marfa. 5.3.3 Dispozitive de protecţie la instalaţiile de aerisire Instalatia de evacuare a gazelor va fi prevăzută cu dispozitive care sa prevină trecerea flacarii în tancurile de marfa. Proiectarea, încercarea şi amplasarea acestor dispozitive trebuie sa corespundă cerinţelor stabilite de Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie. Deschiderile spaţiului de rulaj nu se vor utiliza la egalizarea presiunii. Ele trebuie prevăzute cu autoinchidere şi capace etanşe. In aceste deschideri nu se permit opritoare de flacari şi ecrane. 5.3.4 Orificiile de evacuare pentru încărcarea şi descărcarea mărfii, precum şi pentru balastare 5.3.4.1 Orificiile de evacuare, prevăzute în paragraful 11.6.1.2 pentru încărcarea şi descărcarea mărfii, precum şi pentru balastare, trebuie sa respecte următoarele condiţii: .1.1 sa permită scurgerea libera a amestecurilor de vapori; sau .1.2 sa permită strangularea descărcării amestecurilor de vapori pentru realizarea unei viteze de cel puţin 30 m/s; .2 sa fie amplasate astfel încât amestecul de vapori sa fie evacuat pe direcţie verticala, în sus; .3 dacă metoda utilizata consta în scurgerea libera de amestecuri de vapori, orificiile trebuie sa fie situate la o înălţime de cel puţin 6 m deasupra puntii tancurilor de marfa sau pasarelei din prova şi pupa, dacă aceste orificii sunt situate la mai puţin de 4 m de pasarela, şi trebuie amplasate la o distanta de cel puţin 10 m pe orizontala fata de cele mai apropiate prize de aer şi deschideri care au acces la spaţiile închise în care se afla o sursa de aprindere şi la aceeaşi distanta de maşinile de punte care pot include deschiderile troliului de ancora şi pentru cheile de lant, precum şi echipamentul care poate constitui un pericol de aprindere; si .4 dacă metoda utilizata consta în evacuarea amestecului cu viteza mare, orificiile trebuie amplasate la o înălţime de cel puţin 2 m deasupra puntii tancurilor de marfa şi la cel puţin 10 m pe orizontala fata de cele mai apropiate prize de aer şi deschideri în spaţiile închise în care se afla o sursa de aprindere şi fata de maşinile de punte care pot include deschiderile troliului de ancora şi pentru cheile de lant, precum şi echipamentul care poate constitui un pericol de aprindere. Aceste orificii de evacuare trebuie prevăzute cu dispozitive pentru evacuare cu viteza mare, de un tip aprobat. 5.3.4.2 Dispozitivele pentru evacuarea vaporilor din tancurile de marfa în timpul încărcării şi balastarii trebuie sa corespundă paragrafului 5.3 şi regulii 11.6 şi vor consta din una sau mai multe coloane de evacuare sau dintr-un număr de dispozitive pentru evacuarea rapida a gazelor. Magistralele de alimentare cu gaz inert pot fi utilitate pentru aceasta evacuare. 5.3.5 Separarea tancurilor de reziduuri de la bordul navelor de transport mixte La navele de transport mixte, dispozitivele utilizate pentru separarea tancurilor de reziduuri, care conţin hidrocarburi sau reziduuri de hidrocarburi de la alte tancuri de marfa, va consta din flanse oarbe care vor rămâne pe poziţie ori de câte ori sunt transportate mărfuri, altele decât mărfurile lichide la care se referă regula 1.6.1. 5.4 Ventilatia 5.4.1 Instalaţii de ventilaţie la compartimentele pompelor de marfa Compartimentele pompelor de marfa trebuie ventilate mecanic, iar aerul refulat de ventilatoarele mecanice de evacuare trebuie sa fie dirijat în locuri ale puntii deschise care sa nu prezinte nici un pericol. Ventilarea acestor compartimente trebuie sa fie suficienta pentru a reduce la minimum posibilitatea acumulării vaporilor inflamabili. Numărul schimburilor de aer va fi de cei puţin 20 pe ora, raportat la volumul brut al compartimentului. Canalele de ventilaţie trebuie dispuse astfel încât tot spaţiul sa fie ventilat eficient. Ventilatia se va realiza prin aspiraţie utilizând ventilatoare în construcţie anti-ex. 5.4.2 Instalaţii de ventilaţie la navele de transport mixte La navele de transport mixte, toate încăperile de marfa şi orice încăperi închise adiacente încăperilor de marfa trebuie sa aibă ventilaţie mecanică. Ventilatia mecanică poate fi asigurata prin ventilatoare portabile. In compartimentele pompelor de marfa, canalele tubulaturii şi coferdamurile menţionate în paragraful 5.1.4, adiacente tancurilor de reziduuri, se va prevedea o instalatie fixa aprobată de avertizare a scurgerilor de gaz, capabilă sa semnalizeze existenta vaporilor inflamabili. Trebuie luate măsuri corespunzătoare în vederea facilitării masurarii cantităţii de vapori inflamabili în toate celelalte încăperi din zona de marfa. Aceste măsurători trebuie sa poată fie efectuate de pe puntea deschisă sau din locuri uşor accesibile. 5.5 Instalaţii de gaz inert 5.5.1 Aplicare 5.5.1.1 La navele cisterna de 20.000 tdw şi mai mult, protecţia tancurilor de marfa trebuie sa fie asigurata printr-o instalatie fixa de gaz inert conform cerinţelor Codului privind instalaţiile de protecţie contra incendiului; totuşi, după examinarea amenajărilor şi dotărilor navei, Administraţia poate accepta, în locul celor de mai sus, alte instalaţii fixe cu condiţia ca acestea sa ofere acelaşi grad de protecţie în conformitate cu regula I/5. Cerinţele pentru instalaţii fixe echivalente acceptate trebuie sa satisfacă prevederile paragrafului 5.5.4. 5.5.1.2 Navele cisterna care utilizează o metoda de curăţire a tancurilor de marfa folosind spalarea cu ţiţei, trebuie prevăzute cu o instalatie de gaz inert, care sa corespundă cerinţelor Codului privind instalaţiile de protecţie contra incendiului, şi cu maşini fixe de spalare a tancului. 5.5.1.3 Navele cisterna prevăzute cu instalaţii fixe de gaz inert trebuie sa corespundă următoarelor prevederi: .1 spaţiile dublului corp trebuie prevăzute cu racorduri corespunzătoare pentru alimentarea cu gaz inert; .2 dacă astfel de spaţii ale corpului navei sunt conectate la o instalatie de distribuţie a gazului inert montata permanent, trebuie prevăzute mijloace pentru împiedicarea patrunderii hidrocarburilor gazoase din tancurile de marfa în spaţiile dublului corp prin intermediul instalaţiei; si .3 dacă astfel de spaţii nu sunt conectate în permanenta la o instalatie de distribuţie a gazului inert, trebuie prevăzute mijloace adecvate pentru a permite conectarea la colectorul de gaz inert. 5.5.2 Instalaţii de gaz inert la bordul navelor cisterna pentru transportul produselor chimice şi navelor pentru transportul gazelor Cerinţele pentru instalaţiile de gaz inert conţinute în Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului pot sa nu se aplice: .1 navelor cisterna pentru transportul produselor chimice şi navelor pentru transportul gazelor dacă transporta mărfurile prevăzute la regula 1.6.1, cu condiţia ca ele sa corespundă cerinţelor pentru instalaţiile de gaz inert ale navelor cisterna pentru transportul produselor chimice stabilite de către Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie; sau .2 navelor cisterna pentru transportul produselor chimice şi navelor pentru transportul gazelor care transporta mărfuri inflamabile, altele decât ţiţei, sau produse petroliere, cum ar fi mărfurile menţionate la capitolele 17 şi 18 din Codului internaţional pentru produse chimice în vrac, cu condiţia ca tancurile utilizate pentru transportul lor sa aibă o capacitate care sa nu depăşească 3.000 mc şi debitul duzelor individuale ale maşinilor de spălat tancurile sa nu depăşească 17,5 mc/h, iar debitul total provenit de la numărul maşinilor ce funcţionează simultan la un moment dat într-un tanc de marfa sa nu depăşească 110 mc/h. 5.5.3 Cerinţe generale pentru instalaţiile de gaz inert 5.5.3.1 Instalatia de gaz inert trebuie sa poată inertiza, purja sau degaza tancurile goale şi sa menţină în tancurile de marfa atmosfera cu conţinutul de oxigen cerut. 5.5.3.2 Instalatia de gaz inert menţionată la paragraful 5.5.3.1 trebuie sa fie proiectata, construită şi incercata în conformitate cu Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 5.5.3.3 Navele cisterna cu o instalatie fixa de gaz inert vor fi prevăzute cu o instalatie de măsurare a nivelului care nu necesita deschiderea tancului. 5.5.4 Cerinţe privind instalaţii echivalente 5.5.4.1 Dacă se monteaza o instalatie echivalenta unei instalaţii fixe de gaz inert, aceasta trebuie: .1 sa poată preveni acumularile periculoase de amestecuri explozive din tancurile de marfa intacte în timpul exploatării normale pe toată durata voiajului în balast şi sa permită operaţiunile necesare în interiorul tancului; si .2 sa fie proiectate astfel încât sa reducă la minimum posibil pericolul aprinderii din cauza producerii electricitatii statice de către instalatia însăşi. 5.6 Inertizarea, purjarea şi degazarea 5.6.1 Măsurile pentru purjarea si/sau degazarea trebuie sa fie astfel încât sa reducă la minimum posibil pericolele datorate dispersiei de vapori inflamabili în atmosfera şi prezentei de amestecuri inflamabile într-un tanc de marfa. 5.6.2 Metoda pentru purjarea tancului de marfa si/sau degazarea trebuie sa respecte prevederile regulii 16.3.2. 5.6.3 Instalaţiile de inertizare, purjare sau degazare a tancurilor goale, asa cum se prevede la paragraful 5.5.3.1, trebuie sa fie considerate satisfăcătoare de către Administraţie şi sa fie proiectate astfel încât acumularea de vapori de hidrocarburi în buzunarele formate de elementele structurale interne din tanc sa fie minima si: .1 la tancurile de marfa individuale, tubulatura de evacuare a gazului, dacă este prevăzută, trebuie sa fie amplasata cat mai departe posibil de orificiul de intrare a gazului inert/aerului şi sa corespundă prevederilor paragrafului 5.3 şi regulii 11.6. Aspiratia acestei tubulaturi de evacuare poate fi amplasata la nivelul puntii sau la o distanta de cel mult 1 m deasupra fundului tancului; .2 suprafaţa secţiunii transversale a tubulaturii de evacuare la care se referă paragraful 5.6.3.1 trebuie sa fie astfel încât sa fie menţinută o viteza de evacuare de 20 m/s, când sunt alimentate simultan cu gaz inert oricare trei tancuri. Orificiile lor de evacuare vor fi situate la cel puţin 2 m deasupra nivelului puntii; si .3 fiecare orificiu de evacuare a gazului la care se referă paragraful 5.6.3.2 va fi prevăzut cu mijloace de obturare corespunzătoare; 5.7. Măsurarea gazului 5.7.1 Aparate portabile Navele cisterna trebuie sa fie echipate cu cel puţin un aparat portabil pentru măsurarea concentraţiei vaporilor inflamabili, împreună cu un set cu număr suficient de piese de rezerva. Pentru calibrarea acestor instrumente trebuie sa fie prevăzute mijloace corespunzătoare. 5.7.2 Instalaţii pentru măsurarea gazului în spaţiile dublului corp şi dublului fund 5.7.2.1 Trebuie prevăzute aparate portabile adecvate pentru măsurarea concentraţiilor de oxigen şi de vapori inflamabili. La alegerea acestor aparate trebuie avută în vedere utilizarea lor în combinaţie cu instalaţiile cu tubulaturi fixe de prelevare a probelor de gaze la care se referă paragraful 5.7.2.2. 5.7.2.2 Dacă atmosfera spaţiilor dublului corp nu poate fi masurata într-un mod sigur folosind furtunurile flexibile de prelevare a probelor de gaze, aceste spaţii trebuie prevăzute cu tubulaturi permanente (fixe) de prelevare a probelor de gaze. Configuraţia tubulaturilor pentru prelevarea probelor de gaze trebuie adaptată la proiectarea acestor spaţii. 5.7.2.3 Materialele de construcţie şi dimensiunile tubulaturilor de prelevare a probelor de gaze trebuie sa fie astfel încât sa se prevină obturarea acestora. Dacă sunt folosite materiale plastice, acestea trebuie sa fie conducătoare de electricitate. 5.8 Alimentarea cu aer în spaţiile dublului corp şi dublului fund Spaţiile dublului corp şi dublului fiind vor fi prevăzute cu racorduri corespunzătoare pentru alimentarea cu aer. 5.9 Protecţia zonei de marfa Tavi pentru colectarea scurgerilor de reziduuri de marfa de la tubulatura de marfa şi furtunuri vor fi prevăzute în zona racordurilor tubulaturii şi furtunurilor de sub zona manifoldului. Furtunurile de marfa şi furtunurile de spalare a tancului vor avea continuitate electrica pe întreaga lor lungime, inclusiv racordurile şi flansele (cu excepţia racordurilor cu ţărmul) şi vor fi legate la masa pentru eliminarea sarcinilor electrostatice. 5.10 Protecţia compartimentului pompelor de marfa 5.10.1 La bordul navelor cisterna: .1 pompele de marfa, pompele de balast şi pompele de golire, instalate în compartimentele pompelor de marfa şi acţionate de arborii ce traversează pereţii compartimentului pompelor de marfa vor fi prevăzute cu senzori de temperatura pentru presetupele arborilor, lagarelor şi carcasele pompelor. O alarma sonora şi vizuala continua va fi automat declansata în compartimentul pompelor de marfa sau la postul de comanda al pompelor; .2 circuitul de iluminat în compartimentul pompelor de marfa, cu excepţia iluminatului de urgenta, va fi interblocat cu ventilatia astfel încât ventilatia sa funcţioneze când se conecteaza iluminatul. Defectarea instalaţiei de ventilaţie nu va determina deconectarea iluminatului; .3 va fi prevăzută o instalatie pentru supravegherea continua a concentraţiei de gaze de hidrocarburi. Punctele de prelevare a probelor sau celulele de detectare vor fi amplasate în poziţii corespunzătoare pentru ca scurgerile potenţiale periculoase sa fie imediat detectate. In cazul în care concentraţiile de gaz de hidrocarburi ajung la un nivel prestabilit, care nu va fi mai mare de 10% din limita inferioară de inflamabilitate, în compartimentul pompelor, postul de comanda maşini, postul de control marfa şi puntea de comanda se va declanşa automat un semnal continuu de alarma sonora şi vizuala pentru alertarea personalului asupra existenţei unui pericol; si .4 toate compartimentele pompelor vor fi prevăzute cu dispozitive pentru supravegherea nivelului santinei, precum şi cu alarme amplasate în mod corespunzător. Regula 5 Potenţialul de dezvoltare a incendiului 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a limita potenţialul de dezvoltare a incendiului în fiecare încăpere a navei, în acest sens, trebuie respectate următoarele cerinţe functionale: .1 trebuie prevăzute mijloace de control pentru alimentarea cu aer a incaperii; .2. trebuie prevăzute mijloace de control pentru lichidele inflamabile din încăpere; si .3 trebuie limitată utilizarea, materialelor combustibile. 2 Controlul alimentării cu aer şi al scurgerilor de lichide inflamabile din încăperi 2.1 Mijloace de închidere şi dispozitive de oprire a ventilatiei 2.1.1 Orificiile principale de aspiraţie şi evacuare de la toate instalaţiile de ventilaţie trebuie sa poată fi închise din afară spaţiilor ce urmează a fi ventilate. Mijloacele de închidere trebuie sa fie uşor accesibile, precum şi vizibil şi permanent marcate, şi trebuie sa indice dacă dispozitivul de avarie este închis sau deschis. 2.1.2 Ventilatia mecanică a încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu, încăperilor de marfa, posturilor de comanda şi încăperilor de maşini trebuie sa poată fi oprită dintr-un loc uşor accesibil din afară incaperii deservite. Accesul în acest loc nu va fi blocat imediat în cazul unui incendiu în încăperile deservite. 2.1.3 La navele de pasageri care transporta mai mult de 36 de pasageri, ventilatoarele mecanice, cu excepţia ventilatoarelor din încăperea de maşini şi din încăperea de marfa, precum şi alte dispozitive de ventilaţie echivalente care pot fi cerute conform regulii 8.2, trebuie sa fie prevăzute cu comenzi grupate astfel încât toate ventilatoarele sa poată fi oprite din doua locuri care trebuie sa fie situate cat mai departe posibil unul de altul. Ventilatoarele instalaţiilor de ventilaţie mecanică ce deservesc încăperile de marfa trebuie sa poată fi oprite dintr-un loc sigur, situat în exteriorul acestor încăperi. 2.2 Mijloacele de comanda din încăperile de maşini 2.2.1 Pentru deschiderea şi închiderea spiraiurilor, închiderea deschiderilor din coşuri care în mod normal permit ventilatia prin evacuarea în exterior şi închiderea clapetilor ventilatorului, trebuie sa fie prevăzute mijloacele de comanda. 2.2.2 Pentru oprirea ventilatoarelor vor fi prevăzute mijloace de comanda. Comenzile prevăzute pentru oprirea ventilatiei mecanice ce deserveşte încăperile de maşini trebuie sa fie grupate astfel încât sa poată fi acţionate din doua locuri, unul din acestea fiind situat în exteriorul acestor încăperi. Mijloacele prevăzute pentru oprirea ventilatiei mecanice care deserveşte încăperile de maşini trebuie sa fie complet separate de mijloacele prevăzute pentru oprirea ventilatiei din alte încăperi. 2.2.3 Mijloace de comanda trebuie sa fie prevăzute pentru oprirea ventilatoarelor cu tiraj fortat şi indus, pompelor de transfer combustibil lichid, pompelor instalaţiei de combustibil lichid, pompelor de serviciu pentru ungere cu ulei, pompelor de recirculare termica a uleiului şi separatoarelor de ulei (epuratoarelor). Totuşi, paragrafele 2.2.4 şi 2.2.5 nu se vor aplica separatoarelor de apa-hidrocarburi. 2.2.4 Comenzile prevăzute de paragrafele 2.2.1 pana la 2.2.3 şi în regula 4.2.2.3.4 trebuie amplasate în exteriorul incaperii pe care o deserveşte astfel încât ele sa nu poată fi izolate în cazul unui incendiu în încăperea pe care ele o deservesc. 2.2.5 La navele de pasageri, comenzile prevăzute de paragrafele 2.2.1 pana la 2.2.4 şi în regulile 8.3.3 şi 9.5.2.3, precum şi comenzile pentru oricare din instalaţiile de stingere a incendiului cerute vor fi situate într-un singur loc de comanda sau grupate în câteva locuri, după caz, spre satisfactia Administraţiei. Aceste locuri trebuie sa fie accesibile de pe puntea deschisă în bune condiţii de securitate. 2.3 Cerinţe suplimentare pentru mijloacele de comanda din încăperile de maşini periodic nesupravegheate 2.3.1 In cazul încăperilor de maşini periodic nesupravegheate de la navele de marfa, Administraţia va acorda o atenţie specială menţinerii integrităţii la foc a acestor încăperi, amplasării şi centralizării comenzilor instalaţiei de stingere a incendiului, dispozitivelor de închidere cerute (de exemplu ventilatia, pompele de combustibil etc.) şi faptului ca pot fi necesare mijloace suplimentare de stingere a incendiului, precum şi alte echipamente de stingere a incendiului şi aparate de respiratie. 2.3.2 La navele de pasageri, aceste cerinţe trebuie sa asigure un grad de siguranţa cel puţin echivalent celui pentru încăperile de maşini supravegheate în mod normal. 3 Materiale de protecţie contra incendiului 3.1 Utilizarea materialelor incombustibile 3.1.1 Materiale de izolatie Materialele de izolatie vor fi incombustibile, cu excepţia încăperilor pentru marfa, a încăperilor pentru posta şi bagaje sau a magaziilor frigorifice pentru provizii. Ecranele de anticondensare şi produsele adezive folosite pentru izolarea instalaţiilor de răcire, precum şi pentru izolarea racordurilor de tubulatura ale acestor instalaţii, nu trebuie sa fie obligatoriu din materiale incombustibile, însă vor fi reduse cantitativ la minimum posibil, iar suprafeţele lor expuse trebuie sa aibă o putere redusă de propagare a flacarii. 3.1.2 Captuseli şi plafoane 3.1.2.1 La navele de pasageri, cu excepţia încăperilor de marfa, toate captuselile, scheletajul, ecranele antitiraj şi plafoanele vor fi din materiale incombustibile, cu excepţia încăperilor pentru posta şi bagaje, saunelor sau a compartimentelor frigorifice din încăperile de serviciu. Pereţii sau puntile parţiale, utilizate pentru a împărţi un spaţiu cu scop utilitar sau decorativ, vor fi de asemenea din materiale incombustibile. 3.1.2.2 La navele de marfa, toate captuselile, plafoanele, ecranele antitiraj şi scheletajul lor aferent vor fi din material incombustibil în următoarele încăperi: .1 în încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi posturile de comanda pentru navele la care se precizează Metoda IC, asa cum se menţionează la regula 9.2.3.1; si .2 pe coridoare şi casele scării care deservesc încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi posturile de comanda, pentru navele la care se precizează Metodele IIC şi IIIC, asa cum se menţionează la regula 9.2.3.1. 3.2 Utilizarea materialelor combustibile 3.2.1 Generalitati 3.2.1.1 La navele de pasageri, construcţiile de tip "A", "B" sau "C" din încăperile de locuit şi de serviciu, care sunt placate cu materiale combustibile, acoperiri ornamentale, decoraţiuni şi furnire, trebuie sa corespundă prevederilor paragrafelor 3.2.2 pana la 3.2.4 şi regulii 6. Totuşi, băncile tradiţionale din lemn şi captuselile din lemn ale pereţilor sau plafoanelor sunt permise în saune şi aceste materiale nu trebuie supuse calculelor prevăzute în paragrafele 3.2.2 şi 3.2.3. 3.2.1.2 La navele de marfa, pereţii, plafoanele şi captuselile incombustibile prevăzute în încăperile de locuit şi încăperile de serviciu pot fi placate cu materiale combustibile, acoperiri ornamentale, decoraţiuni şi furnire cu condiţia ca aceste spaţii sa fie delimitate de pereţi, plafoane şi captuseli incombustibile, în conformitate cu prevederile paragrafelor 3.2.2 pana la 3.2.4 şi regulii 6. 3.2.2 Puterea calorică maxima a materialelor combustibile Materialele combustibile folosite pe suprafeţele şi captuselile menţionate la paragraful 3.2.1 vor avea o putere calorică ce nu va depăşi 45 MJ/mp pe suprafaţa pentru grosimea folosită. Cerinţele acestui paragraf nu se aplica suprafeţelor de mobilier fixate de captuseli sau pereţi. 3.2.3 Volumul total al materialelor combustibile Dacă materialele combustibile se utilizează în conformitate cu paragraful 3.2.1, ele vor corespunde următoarelor cerinţe: .1 Volumul total al elementelor combustibile, cum ar fi acoperiri ornamentale, decoraţiuni şi furnire din orice încăpere de locuit şi de serviciu, nu trebuie sa depăşească un volum echivalent cu cel al unui furnir de 2,5 mm grosime care acoperă suprafaţa totală a pereţilor şi plafoanelor. Mobilierul fixat de captuseli, pereţi sau punti nu trebuie inclus în calculul volumului total al materialelor combustibile; si .2 In cazul navelor prevăzute cu o instalatie automată de stingere a incendiului cu sprinklere, care corespunde prevederilor Codului privind instalaţiile de protecţie contra incendiului, volumul menţionat mai sus poate include unele materiale combustibile utilizate pentru fixarea construcţiilor de tip "C". 3.2.4 Puterea redusă de propagare pe suprafeţele expuse Următoarele suprafeţe vor avea putere redusă de propagare a flacarii în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc: 3.2.4.1 La navele de pasageri: .1 suprafeţele expuse ale coridoarelor şi caselor scarilor, pereţilor şi captuselilor plafoanelor din încăperile de locuit şi de serviciu (cu excepţia saunelor) şi din posturile de comanda; si .2 suprafeţele şi scheletajul din spaţiile ascunse sau inaccesibile din încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi posturile de comanda. 3.2.4.2 La navele de marfa: .1 suprafeţele expuse ale coridoarelor şi caselor scarilor şi captuselilor din încăperile de locuit şi serviciu (cu excepţia saunelor) şi posturile de comanda; si .2 suprafeţele şi scheletajul din spaţiile ascunse sau inaccesibile din încăperile de locuit şi încăperile de serviciu şi posturile de comanda. 3.3 Mobilierul din casele scarilor de la navele de pasageri Mobilierul din caselor scarilor trebuie limitat la locuri de stat jos. Acesta trebuie fixat, limitat la cel mult şase locuri pe fiecare punte din fiecare casa a scării, trebuie sa prezinte un pericol limitat de incendiu determinat în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc, şi nu trebuie sa împiedice evacuarea pasagerilor. Administraţia poate permite mobilier suplimentar de stat jos în zona principala de recepţie din interiorul casei scării, dacă acesta este fixat, incombustibil şi nu împiedica evacuarea pasagerilor. Nici un fel de mobilier nu se va admite în coridoarele care constituie cai de evacuare în zonele cabinelor pentru pasageri şi pentru membrii echipajului. Totuşi, pot fi admise dulapuri din materiale incombustibile pentru păstrarea echipamentului de siguranţa cerut de reguli. Dozatoare de apa potabilă şi maşini pentru cuburi de gheaţa pot fi admise pe coridoare cu condiţia ca ele sa fie fixate şi sa nu reducă lăţimea căilor de evacuare. Aceasta se aplica şi aranjamentelor decorative florale sau ornamentale, statuilor sau altor obiecte de arta cum ar fi tablourile şi tapiseriile de pe coridoare sau casele scarilor. Regula 6 Potenţialul de degajare a fumului şi toxicitatea 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a reduce pericolul pentru viaţa datorită fumului şi produselor toxice degajate în timpul unui incendiu în încăperile în care lucrează sau stau în mod normal persoane. In acest scop, cantitatea de fum şi produse toxice degajate în timpul incendiului de materialele combustibile, inclusiv finisajele de suprafaţa, vor fi limitate. 2 Vopsele, lacuri şi alte produse de finisare Vopselele, lacurile şi alte produse de finisare utilizate pe suprafeţele interioare expuse nu trebuie sa degajeze cantităţi excesive de fum şi produse toxice. Acest lucru trebuie stabilit în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc. 3 Invelisuri nedemontabile pentru punte Dacă invelisurile nedemontabile pentru punte sunt aplicate în interiorul încăperilor de locuit, de serviciu şi al posturilor de comanda, aceste acoperiri trebuie sa fie dintr-un material aprobat care nu prezintă pericolul degajării de fum, nu devine toxic sau exploziv la temperaturi ridicate. Acest lucru trebuie stabilit în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc. PARTEA C - STINGEREA INCENDIULUI Regula 7 Detectare şi alarma 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a permite detectarea unui incendiu în locul în care a apărut şi declanşarea alarmei în vederea evacuării în siguranţa şi combaterii incendiului. In acest sens, trebuie respectate următoarele cerinţe functionale: .1 instalaţiile fixe de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu, care sunt montate, trebuie sa corespundă tipului de încăpere, potenţialului de dezvoltare a incendiului şi de degajare a fumului şi gazelor; .2 avertizoarele de incendiu acţionate manual trebuie amplasate în mod eficient în vederea asigurării accesului imediat la mijloacele de comunicare; si .3 serviciul de cart trebuie sa aibă mijloace eficiente de detectare şi de localizare a incendiului şi de alertare pentru puntea de comanda şi echipele de incendiu. 2 Cerinţe generale 2.1 O instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu va fi prevăzută în conformitate cu prevederile acestei reguli. 2.2 Instalaţiile fixe de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu şi instalaţiile de detectare a fumului prin extragere de probe cerute în aceasta regula şi în alte reguli din aceasta parte vor fi de un tip aprobat şi vor corespunde Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 2.3 Dacă o instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu este cerută pentru protecţia încăperilor, altele decât cele specificate în paragraful 5.1, trebuie sa fie instalat în fiecare din aceste încăperi cel puţin un detector care sa corespundă Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 3 Verificarea iniţială şi periodică 3.1 Funcţionarea instalaţiilor fixe de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu cerută de regulile relevante din acest capitol trebuie verificata în diferite condiţii de ventilaţie, după instalare. 3.2 Funcţionarea instalaţiilor fixe de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu trebuie verificata periodic, spre satisfactia Administraţiei, cu ajutorul echipamentelor care produc aer fierbinte la temperatura corespunzătoare, fum sau particule de aerosoli cu o densitate a fumului sau o mărime a particulelor incadrata în domeniul respectiv de valori, sau care produc alte fenomene asociate incendiilor incipiente la care detectorul este conceput sa reactioneze. 4 Protecţia încăperilor de maşini 4.1 Instalare O instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu va fi instalata in: .1 încăperile de maşini periodic nesupravegheate; si .2 încăperile de maşini unde: .2.1 montarea instalaţiilor şi echipamentelor automate şi cu comanda de la distanta a fost aprobată, în locul supravegherii permanente a incaperii; si .2.2 masina principala de propulsie şi maşinile aferente, inclusiv sursele principale de energie electrica, sunt prevăzute cu dispozitive cu diferite grade de automatizare sau de comanda de la distanta şi sunt supravegheate permanent de personalul din postul de comanda. 4.2 Proiectare Instalatia fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu prevăzută în paragraful 4.1.1 trebuie sa fie astfel proiectata, iar detectoarele astfel amplasate încât sa detecteze rapid începutul incendiului în oricare parte din acele încăperi şi în orice condiţii normale de funcţionare a maşinilor şi de variatii ale ventilatiei cerute de gama de temperaturi posibile ale mediului ambiant. Instalaţiile de detectare care utilizează doar detectori termici nu trebuie sa fie permise, exceptând încăperile cu înălţime limitată şi dacă utilizarea lor este în mod special corespunzătoare. Instalatia de detectare va declanşa alarme acustice şi vizuale distincte de cele ale alarmelor oricăror alte instalaţii care nu indica incendiu, într-un număr suficient de locuri pentru asigurarea ca alarmele sunt auzite şi observate de pe puntea de navigaţie şi de către ofiţerul mecanic responsabil. Dacă puntea de navigaţie nu este supravegheată continuu, alarma sonora va suna într-un loc unde membrul responsabil al echipajului este de serviciu. 5 Protecţia încăperilor de locuit şi de serviciu şi a posturilor de comanda 5.1 Detectoarele de fum din încăperile de locuit Detectoarele de fum trebuie instalate în toate casele scarilor, coridoarele şi căile de evacuare din încăperile de locuit asa cum s-a prevăzut în paragrafele 5.2, 5.3 şi 5.4. Se va acorda atenţie instalării detectoarelor de fum cu destinaţie specială din canalele de ventilaţie. 5.2 Cerinţe pentru navele de pasageri care transporta mai mult de 36 de pasageri Trebuie prevăzută o instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu şi un dispozitiv de detectare a fumului în încăperile de serviciu, posturile de comanda şi încăperile de locuit, inclusiv în coridoare, casele scarilor şi căile de evacuare din interiorul încăperilor de locuit. Nu este necesară instalarea detectoarelor de fum în băile pentru uz personal şi bucătarii. Încăperile cu pericol minim de incendiu sau fără pericol de incendiu cum ar fi spaţiile goale, toaletele publice, locurile care conţin dioxid de carbon şi alte încăperi similare nu trebuie sa fie prevăzute cu o instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu. 5.3 Cerinţe pentru navele de pasageri care transporta cel mult 36 de pasageri In interiorul fiecărei zone verticale sau orizontale, în toate încăperile de locuit şi de serviciu si, dacă Administraţia considera necesar, în posturile de comanda, cu excepţia încăperilor care nu prezintă un pericol real de incendiu cum ar fi spaţiile goale, încăperile sanitare, etc., trebuie prevăzută una din instalaţiile următoare: .1 o instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu trebuie montata şi amplasata astfel încât sa permită detectarea prezentei incendiului în aceste încăperi şi sa asigure detectarea fumului în coridoare, scări şi căile de evacuare din încăperile de locuit; sau .2 o instalatie automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu de un tip aprobat conform cerinţelor relevante din Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului instalata şi amplasata astfel încât sa protejeze aceste încăperi si, în plus, o instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu montata şi amplasata astfel încât sa asigure detectarea fumului în coridoare, scări şi căile de evacuare din interiorul încăperilor de locuit. 5.4 Protecţia atriumurilor de la bordul navelor de pasageri Întreaga zona verticala principala care conţine atriumul va fi protejata cu o instalatie de detectare a fumului. 5.5 Nave de marfa Încăperile de locuit şi de serviciu, precum şi posturile de comanda ale navelor de marfa trebuie protejate cu o instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu si/sau o instalatie automată de stingere a incendiului ou sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu în funcţie de metoda de protecţie adoptată conform regulii 9.2.3.1. 5.5.1 Metoda IC O instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu trebuie montata şi amplasata astfel încât sa detecteze prezenta fumului în toate coridoarele, casele scarilor şi căile de evacuare din încăperile de locuit. 5.5.2 Metoda IIC O instalatie automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu de un tip aprobat conform cerinţelor relevante din Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului trebuie sa fie montata şi amplasata astfel încât sa protejeze încăperile de locuit, bucătăriile şi alte spaţii de serviciu, cu excepţia încăperilor care nu prezintă pericol real de incendiu, ca de exemplu spaţiile goale, încăperile sanitare etc. In plus, o instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu trebuie sa fie montata şi amplasata astfel încât sa asigure detectarea fumului în toate coridoarele, scările şi căile de evacuare din încăperile de locuit. 5.5.3 Metoda IIIC O instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu trebuie montata şi amplasata astfel încât sa detecteze existenta incendiului în toate încăperile de locuit şi de serviciu, cu excepţia încăperilor care nu prezintă un pericol real de incendiu cum ar fi coridoarele, scările şi căile de evacuare din încăperile de locuit. Suplimentar, o instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu trebuie sa fie montata şi amplasata astfel încât sa asigure detectarea fumului în toate coridoarele, scările şi căile de evacuare din încăperile de locuit. 6 Protecţia încăperilor de marfa de la bordul navelor de pasageri O instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu sau o instalatie de detectare a fumului prin extragere de probe va fi prevăzută în toate încăperile de marfa care, după părerea Administraţie, nu este accesibila, exceptând cazurile când se dovedeşte, spre satisfactia Administraţiei, ca nava este angajata în voiaje de o durata atât de scurta încât nu ar fi raţional sa se aplice aceasta cerinţa. 7 Avertizoare de incendiu cu comanda manuală Avertizoare de incendiu cu comanda manuală care corespund Codului internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului vor fi instalate în încăperile de locuit, de serviciu şi posturile de comanda. Un avertizor cu comanda manuală trebuie sa fie amplasat la fiecare ieşire. Avertizoare cu comanda manuală trebuie sa fie imediat accesibile în coridoarele fiecărei punti astfel încât nici o parte a coridorului sa nu se afle la o distanta mai mare de 20 m de un avertizor de incendiu cu comanda manuală. 8 Serviciul de cart la bordul navelor de pasageri 8.1 Serviciul de cart La navele care transporta mai mult de 36 pasageri, se va prevedea un serviciu de cart eficient care sa permită detectarea imediata a producerii unui incendiu. Fiecare membru al serviciului de cart trebuie sa fie familiarizat cu amenajările navei, precum şi cu amplasarea şi funcţionarea oricăror echipamente pe care ar putea sa le folosească. 8.2 Deschideri de acces pentru inspecţie Construcţia plafoanelor şi pereţilor trebuie sa fie astfel încât sa permită, fără a diminua eficienta protecţiei contra incendiului, detectarea de către echipele de pompieri a oricărui fum care ar proveni din spaţiile ascunse şi inaccesibile, exceptând cazul în care Administraţia considera ca un incendiu nu ar putea sa se declanseze în aceste spaţii. 8.3 Aparate radiotelefonice portabite de emisie-recepţie Fiecare membru al serviciului de cart trebuie sa aibă un aparat radio telefonic portabil de emisie-recepţie. 9 Instalaţii de semnalizare a alarmelor de incendiu la bordul navelor de pasageri 9.1 Pe toată durata navigaţiei sau staţionării în port (cu excepţia cazului când nu sunt în exploatare) navele de pasageri trebuie sa aibă personal sau sa fie dotate cu echipament astfel încât sa se asigure ca orice alarma iniţială de incendiu este imediat recepţionată de către un membru responsabil al echipajului. 9.2 Tabloul de comanda al instalaţiilor fixe de detectare şi a incendiului şi de alarma în caz de incendiu va fi proiectat pe principiul securităţii intrinseci (de exemplu un circuit de detectare va declanşa o alarma). 9.3 Navele de pasageri care transporta mai mult de 36 de pasageri vor avea alarmele de detectare a incendiului pentru instalaţiile prevăzute la paragraful 5.2 centralizate într-un post central de comanda permanent supravegheat. Suplimentar, comenzile pentru închiderea de la distanta a uşilor de incendiu şi oprirea ventilatoarelor vor fi centralizate în acelaşi loc. Ventilatoarele trebuie sa poată fi repuse în funcţiune de către echipaj de la postul de comanda supravegheat continuu. Tablourile de comanda din postul central de comanda trebuie sa fie capabile sa indice dacă uşile de incendiu sunt deschise sau închise, dacă detectoarele şi alarmele sunt conectate sau deconectate şi dacă ventilatoarele funcţionează sau sunt oprite. Tabloul de comanda trebuie sa fie alimentat permanent şi sa aibă un dispozitiv de comutare automată la sursa de energie de rezerva în cazul întreruperii alimentării de la sursa de energie utilizata în mod normal. Tabloul de comanda trebuie alimentat de la sursa principala de energie electrica şi de la sursa de energie electrica de avarie definită la regula II-1/42, cu excepţia cazului în care prevederile regulilor permit utilizarea, altor dispozitive. 9.4 Pentru adunarea echipajului trebuie sa existe o alarma specială comandată de pe puntea de navigaţie sau postul de comanda în caz de incendiu. Aceasta alarma poate sa facă parte din instalatia generală de alarma a navei şi trebuie sa se poată declanşa independent de alarma prevăzută pentru încăperile rezervate pasagerilor. Regula 8 Controlul propagarii fumului 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a controla propagarea fumului în vederea reducerii la minim a pericolelor datorate fumului. In acest sens, trebuie prevăzute mijloace de control a fumului în atriumuri, posturile de comanda, încăperile de maşini şi spaţiile ascunse. 2 Protecţia posturilor de comanda din exteriorul încăperilor de maşini Se vor lua toate măsurile posibile în posturile de comanda situate în afară încăperilor de maşini în vederea asigurării menţinerii ventilatiei, vizibilitatii şi absentei fumului, astfel încât în cazul izbucnirii unui incendiu, maşinile şi echipamentul care se găsesc acolo sa poată fi supravegheate şi sa continue sa funcţioneze eficient. Doua dispozitive separate trebuie prevăzute pentru alimentarea cu aer şi doua prize de aer corespunzătoare celor doua surse de alimentare cu aer trebuie dispuse astfel încât sa se reducă cat mai mult posibil riscul introducerii de fum prin cele doua prize de aer. Administraţia poate permite derogarea de la aplicarea acestor cerinţe pentru posturile de comanda situate pe o punte deschisă şi care au acces înspre aceasta sau în cazul în care dispozitivele locale de închidere ar fi la fel de eficiente. 3 Evacuarea fumului din încăperile de maşini 3.1 Prevederile acestui paragraf se vor aplica încăperilor de maşini de categoria A si, dacă Administraţia considera ca este de dorit, altor încăperi de maşini. 3.2 Dispozitive corespunzătoare trebuie sa permită, în cazul incendiului, evacuarea fumului din încăperea protejata, sub rezerva prevederilor regulii 9.5.2.1. In acest scop pot fi acceptate instalaţii obişnuite de ventilaţie. 3.3 Vor fi prevăzute mijloace de comanda pentru a permite evacuarea fumului şi aceste comenzi vor fi amplasate în afară incaperii respective astfel încât, în cazul incendiului în încăperea pe care o deservesc, ele sa nu poată fi scoase din funcţiune. 3.4 La navele de pasageri, comenzile prevăzute la paragraful 3.3 vor fi situate într-un singur loc de comanda sau grupate în cat mai putine locuri, într-un mod considerat satisfăcător de Administraţie. Aceste locuri de comanda trebuie sa fie accesibile de pe puntea deschisă în condiţii bune de siguranţa. 4 Ecrane care permit evitarea tirajului Straturile de aer şi spaţiile goale aflate în spatele plafoanelor, panourilor sau captuselilor, trebuie sa fie separate prin ecrane bine ajustate pentru evitarea tirajului, distanta dintre aceste ecrane nedepasind 14 m. Pe direcţia verticala, aceste straturi de aer şi spaţii goale, inclusiv cele aflate în spatele captuselilor caselor scarilor, puţurilor, etc., trebuie sa fie închise la nivelul fiecărei punti. 5 Instalaţii de extragere a fumului situate în atriumurile navelor de pasageri Atriumurile vor fi prevăzute cu o instalatie de extragere a fumului. Instalatia de extragere a fumului va fi activata de detectorul de fum prevăzut şi va putea fi comandată manual. Ventilatoarele vor avea o mărime astfel încât întreg volumul de aer din interiorul incaperii sa fie evacuat în cel mult 10 minute. Regula 9 Localizarea incendiului 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a localiza un incendiu în locul unde a apărut. In acest sens, trebuie respectate următoarele cerinţe functionale: .1 nava va fi compartimentata cu pereţi cu rezistenta termica şi mecanică; .2 la izolarea termica a pereţilor de separaţie se va tine seama, de pericolul de incendiu al fiecărei încăperi sau al încăperilor adiacente; si .3 rezistenta la foc a pereţilor va fi menţinută la nivelul deschiderilor şi trecerilor. 2 Elemente de delimitare cu rezistenta termica şi mecanică 2.1 Elemente de delimitare cu rezistenta termica şi mecanică Navele de toate tipurile vor fi compartimentate cu elemente de delimitare cu rezistenta termica şi mecanică, ţinând seama de pericolele de incendiu ale incaperii. 2.2 Nave de pasageri 2.2.1 Zone verticale principale şi orizontale 2.2.1.1.1 La navele care transporta mai mult de 36 pasageri, corpul, suprastructura şi rufurile vor fi subimpartite în zone verticale principale prin construcţii de tip A-60. Baionetele şi nisele vor fi reduse la minim posibil, însă dacă ele sunt necesare, construcţia lor va fi tot de tipul A-6. Dacă o încăpere de categoria (5), (9) sau (10) definită la paragraful 2.2.3.2.2 se afla de o parte a construcţiei sau, dacă tancuri de combustibil lichid se afla de ambele părţi ale construcţiei, se poate aplica o construcţie de tip inferior A-0. 2.2.1.1.2 La navele care transporta cel mult 36 de pasageri, corpul, suprastructura şi rufurile din zona încăperilor de locuit şi de serviciu, vor fi subimpartite în zone verticale principale prin construcţii de tip "A". Aceste construcţii trebuie sa aibă gradul de izolare indicat în tabelele din paragraful 2.2.4. 2.2.1.2 Pereţii care delimitează zonele verticale principale deasupra puntii pereţilor etansi vor fi, pe cat posibil, în prelungirea pereţilor etansi de compartimentare aflaţi imediat sub puntea pereţilor etansi. Lungimea şi lăţimea zonelor verticale principale pot fi extinse pana la 48 m pentru a face sa coincidă extremitatile zonelor verticale principale cu pereţii etansi ai comparimentelor sau pentru a putea cuprinde o încăpere socială mare care se extinde pe toată lungimea zonei verticale principale, cu condiţia ca suprafaţa totală a zonei verticale principale sa nu depăşească 1600 mp pe orice punte. Lungimea sau lăţimea unei zone verticale principale este distanta maxima dintre punctele extreme ale pereţilor ce o delimitează. 2.2.1.3 Aceşti pereţi se vor extinde de la o punte la alta, pana la bordajul exterior sau alte elemente de delimitare. 2.2.1.4 Dacă o zona verticala principala este subimpartita prin construcţii orizontale de tip "A" în zone orizontale care constituie o bariera între zonele prevăzute cu sprinklere şi cele fără sprinklere, construcţiile se vor extinde între pereţii adiacenti zonei verticale principale şi pana la bordaj sau pana la elementele de delimitare exterioare ale navei şi vor fi izolate corespunzător gradului de rezistenta şi izolare indicat în tabelul 9.4. 2.2.1.5.1 La navele cu destinaţie specială, ca de exemplu cele pentru transportul automobilelor şi vagoanelor de cale ferată, unde pereţii de separaţie a zonelor verticale principale ar fi incompatibili cu exploatarea navei, se vor prevedea şi aproba în mod expres de către Administraţie mijloace echivalente pentru controlul şi limitarea unui incendiu. Încăperile de serviciu şi magaziile navei nu vor fi situate pe puntile ro-ro dacă nu sunt protejate în conformitate cu regulile aplicabile. 2.2.1.5.2 Totuşi, la o nava care are încăperi de categorie specială, aceste încăperi trebuie sa corespundă cerinţelor regulii 20, iar dacă conformitatea cu aceasta regula ar fi în contradicţie cu celelalte cerinţe aplicabile navelor de pasageri specificate în prezentul capitol, cerinţele regulii 20 vor prevala. 2.2.2 Pereţii situati în interiorul unei zone verticale principale 2.2.2.1 La navele care transporta mai mult de 36 pasageri, pereţii cărora nu li se impune condiţia de a fi construcţii de tip "A", trebuie sa fie cel puţin construcţii de tip "B" sau "C", conform celor indicate în tabelele de la paragraful 2.2.3. 2.2.2.2 La navele care transporta cel mult 36 de pasageri, pereţii situati în încăperile de locuit şi de serviciu cărora nu li se impune condiţia de a fi construcţii de tip "A", trebuie sa fie cel puţin construcţii de tip "B" sau "C", conform celor indicate în tabelele de la paragraful 2.2.4. Suplimentar, dacă nu se cere ca pereţii coridoarelor sa fie construcţii de tip "A", atunci ei trebuie sa fie construcţii de tip "B" care se vor extinde de la o punte la alta, cu excepţia următoarelor cazuri: .1 dacă exista plafoane sau captuseli continue de tip "B" de o parte şi de alta a peretelui, porţiunea din perete situata în spatele plafonului sau captuselii continue trebuie sa fie dintr-un material cu o grosime şi o compoziţie care satisfac normele aplicabile construcţiilor de tip "B", dar al căror grad de rezistenta trebuie sa fie de tip "B" numai în măsura în care Administraţia considera acest lucru raţional şi posibil; si .2 în cazul unei nave protejate printr-o instalatie automată de stingere a incendiului cu sprinklere, care corespunde prevederilor Codului privind instalaţiile de protecţie contra incendiului, pereţii culoarelor se pot termina la un plafon din coridor, cu condiţia ca pereţii şi plafoanele sa fie de tip "B" în conformitate cu paragraful 2.2.4. Toate uşile situate în aceşti pereţi, precum şi ramele lor, trebuie sa fie din material incombustibil şi vor avea aceeaşi rezistenta la foc ca şi peretele în care sunt montate. 2.2.2.3 Pereţii care trebuie sa fie construcţii de tip "B", cu excepţia celor din coridoare prevăzuţi la paragraful 2.2.2.2, se vor extinde de la o punte la alta şi pana la bordaj sau pana la alte elemente de delimitare. Totuşi, dacă plafoanele sau captuselile continue de tip "B" sunt prevăzute pe ambele părţi ale unui perete care are cel puţin aceeaşi rezistenta la foc ca şi peretele cu care se imbina, el se poate termina la acel plafon sau captuseala continua. 2.2.3 Rezistenta la foc a pereţilor şi puntilor la navele care transporta mai mult de 36 de pasageri 2.2.3.1 Suplimentar fata de conformitatea cu prevederile specifice privind rezistenta la foc a pereţilor şi puntilor navelor de pasageri, rezistenta minima la foc a tuturor pereţilor şi puntilor trebuie sa fie asa cum se prevede în tabelele 9.1 şi 9.2. Dacă particularităţile constructive ale navei fac dificila evaluarea după tabele a rezistentei minime la foc a pereţilor şi puntilor, aceste valori vor fi determinate după un procedeu considerat satisfăcător de către Administraţie. 2.2.3.2 Pentru aplicarea tabelelor, se va tine cont de următoarele: .1 Tabelul 9.1 se aplica pereţilor care nu delimitează nici zone verticale principale nici zone orizontale. Tabelul 9.2 se aplica puntilor care nu formează baionete în zonele verticale principale şi care nu delimitează zonele orizontale. .2 Pentru a determina normele corespunzătoare de rezistenta la foc aplicabile elementelor de delimitare a încăperilor adiacente, aceste încăperi au fost clasificate în următoarele categorii, de la (1) la (14), după pericolul de incendiu pe care-l prezintă. Dacă destinaţia şi conţinutul unei încăperi sunt astfel încât exista îndoieli în ceea ce priveşte clasificarea ei în sensul prezentei reguli sau dacă este posibil sa se atribuie doua sau mai multe clasificări unei încăperi, aceasta va fi asimilată unei categorii de încăperi la care se aplica cerinţele cele mai severe în ce priveşte delimitarea. Compartimentele mai mici, închise, situate într-un spaţiu care are mai puţin de 30% deschideri de comunicaţie la acel spaţiu, sunt considerate încăperi separate. Rezistenta la foc a pereţilor şi puntilor de delimitare a acestor compartimente mai mici trebuie sa fie cea prevăzută în tabelele 9.1 şi 9.2. Titlul fiecărei categorii are mai mult un caracter general decât restrictiv. Numărul care precede fiecare categorie se referă la coloana sau rândul corespunzător din tabele. Numărul din paranteza care precede fiecare categorie se referă la coloana sau rândul corespunzător din tabele. (1) Posturi de comanda Încăperi în care se găsesc sursele de energie şi iluminat în caz de avarie. Timoneria şi camera hartilor. Încăperi în care se găseşte echipamentul radio al navei. Posturi de comanda pentru stingerea incendiului. Postul de comanda a masinii de propulsie, dacă este situat în afară incaperii destinată acestei maşini. Încăperi în care se găseşte echipamentul pentru alarma centralizata în caz de incendiu. Încăperi în care se găsesc posturile şi echipamentul instalaţiei centralizate de comunicare cu avertizare publicul în caz de pericol. (2) Scări Scări interioare, lifturi, puţuri complet închise pentru evacuare în caz de urgenta şi scări rulante (altele decât cele aflate în întregime în încăperile de maşini) pentru uzul pasagerilor şi echipajului, precum şi închiderile acestora. In aceasta privinţa, o scara închisă numai la un nivel trebuie considerată ca făcând parte din încăperea de care nu este separată printr-o usa de incendiu. (3) Coridoare Coridoare şi holuri pentru pasageri şi echipaj. (4) Posturi de evacuare şi cai exterioare de evacuare Zona de arimare a ambarcaţiunilor de salvare. Spaţii ale puntilor deschise şi ale puntilor de promenada închise destinate locurilor de imbarcare în barcile şi plutele de salvare şi pentru manevre de lansare la apa a acestora. Posturi de adunare, interioare şi exterioare. Scări exterioare şi punti deschise utilizate pentru căile de evacuare. Bordajul navei pana la linia de plutire în condiţiile de încărcare minima, pereţii laterali ai suprastructurilor şi rufurilor situati sub zonele de imbarcare în plutele de salvare şi sub zona toboganelor de evacuare sau adiacent acestor zone. (5) Spaţii ale puntilor deschise Spaţii ale puntilor deschise şi puntilor de promenada închise pe care nu exista locuri pentru imbarcare în barcile şi plutele de salvare şi pentru manevre de lansare la apa a acestora. Pentru a fi considerate în aceasta categorie, puntile de promenada închise nu vor prezenta un pericol important de incendiu, ceea ce înseamnă ca accesoriile de decoraţiuni interioare se vor limita la mobilierul de punte. Suplimentar, aceste spaţii vor fi ventilate natural prin deschideri permanente. Spaţii deschise (situate în afară suprastructurilor şi rufurilor). (6) Încăperi de locuit cu pericol limitat de incendiu Cabine care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiuni interioare cu pericol limitat de incendiu. Birouri şi dispensare care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiuni interioare cu pericol limitat de incendiu. Încăperi sociale care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiuni interioare cu pericol limitat de incendiu şi cu o suprafaţa a puntii mai mica de 50 m. (7) Încăperi de locuit cu pericol moderat de incendiu Încăperile de la categoria (6), însă care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiuni interioare altele decât cele cu pericol limitat de incendiu. Încăperi sociale care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiuni interioare cu pericol limitat de incendiu şi cu o suprafaţa a puntii mai mare sau egala, cu 30 m. Dulapuri izolate şi camari mici în interiorul încăperilor de locuit având suprafeţe mai mici de 4 mp (în care nu sunt depozitate lichide inflamabile). Chioscuri comerciale. Cabine de proiectie şi încăperi pentru păstrarea filmelor. Bucătarii dietetice (în care nu se foloseşte flacara deschisă). Dulapurile pentru inventarul de curăţenie (în care nu se păstrează lichide inflamabile). Laboratoare (în care nu sunt depozitate lichide inflamabile). Farmacii. Uscătorii mici (având suprafaţa mai mica sau egala cu 4 mp). Încăperi pentru păstrat valori. Sali de operaţie. (8) Încăperi de locuit cu pericol ridicat de incendiu Încăperi sociale care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiuni interioare altele decât cele cu pericol limitat de incendiu cu o suprafaţa a puntii mai mare sau egala cu 50 mp. Saloane de frizerie şi saloane de coafura şi cosmetica. Saune. (9) Încăperi sanitare şi alte încăperi similare Încăperi sanitare comune, duşuri, băi, WC-uri etc. Spălătorii mici. Piscine interioare. Bufete separate în încăperi de locuit, fără mijloace de gătit. Instalaţiile sanitare individuale trebuie considerate ca făcând parte din încăperea în care se afla. (10) Tancuri, spaţii goale şi încăperi pentru maşini auxiliare, cu pericol redus sau fără pericol de incendiu Tancuri de apa structurale. Spaţii goale şi coferdamuri. Spaţii pentru maşini auxiliare, în care nu exista maşini cu instalatie de ungere sub presiune şi în care este interzisă depozitarea de combustibil. Din aceste încăperi fac parte: încăperi ce conţin instalaţiile de ventilaţie şi de aer condiţionat; încăperea vinciului de ancora; încăperea instalaţiei de guvernare; încăperea pentru echipamentul de stabilizare; încăperea pentru motoare de propulsie electrica; încăperi care conţin tablouri electrice de distribuţie de secţie şi numai echipament electric, altul decât transformatoarele electrice cu ulei (având puterea peste 10 kVA); tunelele arborilor portelice şi tunetele pentru tubulaturi; încăperi pentru pompe şi maşini frigorifice (care nu pompeaza şi nu folosesc lichide inflamabile). Puţuri închise care deservesc încăperile de mai sus. Alte puţuri închise, precum puţuri pentru tubulaturi şi cabluri. (11) Încăperi pentru maşini auxiliare, încăperi de marfa, tancuri pentru hidrocarburi marfa şi pentru alte hidrocarburi şi alte încăperi similare cu pericol moderat de incendiu Tancuri pentru hidrocarburi marfa. Magazii de marfa, tunele şi tambuchiuri. Camere frigorifice. Tancuri de combustibil lichid (dacă se afla în spaţii separate unde nu exista maşini). Tunetele arborilor şi tunele de tubulatura în care se permite depozitarea, combustibilului. Încăperi pentru maşini auxiliare, menţionate în categoria (10), care conţin maşini cu instalatie de ungere sub presiune sau în care este permisă depozitarea combustibililor. Staţii de pompare a combustibilului. Încăperile care conţin transformatoare electrice cu ulei (având puterea peste 10 kVA). Încăperi în care se afla generatoare auxiliare acţionate de turbine sau maşini alternative cu aburi, precum şi mici motoare cu ardere interna având puterea pana la 110 kW ce pun în funcţiune generatoarele, pompele pentru instalaţiile de stingere a incendiului cu sprinklere sau cu drenchere sau pompele de incendiu, pompele de santina etc. Puţuri închise care deservesc încăperile de mai sus. (12) Încăperi de maşini şi bucătarii principale Încăperile pentru maşinile principale de propulsie (altele decât încăperile pentru motoarelor electrice de propulsie) şi încăperile pentru caldari. Încăperile pentru maşinile auxiliare altele decât cele din categoriile (10) şi (11) în care se afla motoare cu ardere interna sau alte instalaţii care folosesc, incalzesc sau pompeaza combustibilul. Bucătarii principale şi încăperile lor anexe. Puţuri şi treceri care deservesc încăperile specificate mai sus. (13) Cambuze, ateliere, oficii etc. Oficiile principale care nu fac parte din bucătarii. Spălătoria principala. Încăperile uscatoriilor mari (având o suprafaţa mai mare de 4 mp). Diverse magazii. Încăperi pentru posta şi bagaje. Încăperi pentru depozitarea gunoaielor. Ateliere (care nu fac parte din încăperile de maşini, bucătarii, etc.). Dulapurile şi camarile având suprafeţele mai mari de 4 mp, altele decât acele spaţii care sunt prevăzute pentru depozitarea lichidelor inflamabile. (14) Alte încăperi în care se depozitează lichide inflamabile. Magazii pentru pituri. Magazii pentru lichide inflamabile (tincturi, medicamente etc.). Laboratoare (în care sunt păstrate lichide inflamabile). .3 Dacă se indica o singura valoare pentru rezistenta la foc a elementului de delimitare dintre doua spaţii, acea valoare se va folosi în toate cazurile. .4 In pofida prevederilor paragrafului 2.2.2, dacă în tabele apare o liniuta, aceasta înseamnă ca acolo nu exista cerinţe speciale cu privire la materialul sau, rezistenta la foc a elementelor de delimitare pentru care apare o liniuta în tabele; si .5 In ceea ce priveşte încăperile de categoria (5), Administraţia va stabili dacă gradele de izolare din tabelul 9.1 se vor aplica extremităţilor rufurilor şi suprastructurilor şi dacă gradele de izolare din tabelul 9.2 se vor aplica puntilor expuse. In nici un caz cerinţele stabilite pentru categoria (5) din tabelul 9.1 sau 9.2 nu necesita închiderea spaţiilor care, după părerea Administraţiei, nu trebuie sa fie închise. Tabelul 9.1 PERETI CARE NU DELIMITEAZA ZONE VERTICALE PRINCIPALE SAU ZONE ORIZONTALE
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
| Spatii | (1) | (2) |(3) |(4) |(5)| (6) | (7) | (8) | (9) |(10) | (11) | (12) | (13) | (14) |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Posturi de comanda (1) |B-0^a| A-0 |A-0 |A-0 |A-0| A-60 | A-60 | A-60 | A-0 | A-0 | A-60 | A-60 | A-60 | A-60 |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Scari (2) | |A-0^a|A-0 |A-0 |A-0| A-0 | A-15 | A-15 |A-0^c| A-0 | A-15 | A-30 | A-b | A-30 |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Coridoare (3) | | |B-15|A-60|A-0| B-15 | B-15 | B-15 |B-15 | A-0 | A-15 | A-30 | A-0 | A-30 |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Posturi de evacuare si cai | | | | |A-0|A-60^b,d|A-60^b,d|A-60^b,d|A-0^d| A-0 |A-60^b|A-60^b|A-60^b|A-60^b|
|exterioare de evacuare (4) | | | | | | | | | | | | | | |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Spatii ale puntilor | | | | | | | | | | | | | | |
|deschise (5) | | | | | | A-0 | A-0 | A-0 | A-0 | A-0 | A-0 | A-0 | A-0 | A-0 |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Incaperi de locuit cu | | | | | | B-0 | B-0 | B-0 | C | A-0 | A-0 | A-30 | A-0 | A-30 |
|pericol limitat de incendiu (6) | | | | | | | | | | | | | | |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Incaperi de locuit cu | | | | | | | B-0 | B-0 | C | A-0 | A-15 | A-60 | A-15 | A-60 |
|pericol moderat de incendiu (7) | | | | | | | | | | | | | | |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Incaperi de locuit cu | | | | | | | | B-0 | C | A-0 | A-30 | A-60 | A-15 | A-60 |
|pericol ridicat de incendiu (8) | | | | | | | | | | | | | | |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Incaperi sanitare si alte | | | | | | | | | C | A-0 | A-0 | A-0 | A-0 | A-0 |
|incaperi similare (9) | | | | | | | | | | | | | | |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Tancuri, spatii goale si | | | | | | | | | |A-0^a| A-0 | A-0 | A-0 | A-0 |
|incaperi pentru masini | | | | | | | | | | | | | | |
|auxiliare, cu pericol redus sau | | | | | | | | | | | | | | |
|fara pericol de incendiu (10)| | | | | | | | | | | | | | |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Incaperi pentru masini | | | | | | | | | | |A-0^a | A-0 | A-0 | A-15 |
|auxiliare, incaperi pentru | | | | | | | | | | | | | | |
|marfuri, tancuri pentru | | | | | | | | | | | | | | |
|hidrocarburi marfa si pentru | | | | | | | | | | | | | | |
|alte hidrocarburi si alte | | | | | | | | | | | | | | |
|incaperi similare cu pericol | | | | | | | | | | | | | | |
|moderat de incendiu (11)| | | | | | | | | | | | | | |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Incaperi de masini si | | | | | | | | | | | |A-0^a | A-0 | A-60 |
|bucatarii principale (12)| | | | | | | | | | | | | | |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Cambuze, ateliere, | | | | | | | | | | | | | | |
|oficii etc. (13)| | | | | | | | | | | | |A-0^a | A-0 |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
|Alte incaperi in care se | | | | | | | | | | | | | | A-30 |
|depoziteaza lichide | | | | | | | | | | | | | | |
|inflamabile (14)| | | | | | | | | | | | | | |
+--------------------------------+-----+-----+----+----+---+--------+--------+--------+-----+-----+------+------+------+------+
----------- Vezi notele de sub tabelul 9.2. Tabelul 9.2 PUNTI CARE NU FORMEAZA BAIONETE IN ZONE VERTICALE PRINCIPALE SI CARE NU DELIMITEAZA ZONE ORIZONTALE
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Spatiu dedesubt -> |(1) |(2) | (3) |(4) |(5)|(6) |(7) |(8) |(9)|(10) |(11) | (12) |(13)|(14)|
|Spatiu deasupra | | | | | | | | | | | | | | | |
| V | | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Posturi de comanda (1) |A-30|A-30|A-15 |A-0 |A-0|A-0 |A-15|A-30|A-0| A-0 | A-0 | A-60 |A-0 |A-60|
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Scari (2) |A-0 |A-0 | A-0 |A-0 |A-0|A-0 |A-0 |A-0 |A-0| A-0 | A-0 | A-30 |A-0 |A-30|
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Coridoare (3) |A-15|A-0 |A-0^a|A-60|A-0|A-0 |A-15|A-15|A-0| A-0 | A-0 | A-30 |A-0 |A-30|
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Posturi de evacuare si cai |A-0 |A-0 | A-0 |A-0 | - |A-0 |A-0 |A-0 |A-0| A-0 | A-0 | A-0 |A-0 |A-0 |
|exterioare de evacuare (4) | | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Spatii ale puntilor deschise (5) |A-0 |A-0 | A-0 |A-0 | - |A-0 |A-0 |A-0 |A-0| A-0 | A-0 | A-0 |A-0 |A-0 |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Incaperi de locuit cu |A-60|A-15| A-0 |A-60|A-0|A-0 |A-0 |A-0 |A-0| A-0 | A-0 | A-0 |A-0 |A-0 |
|pericol limitat de incendiu (6) | | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Incaperi de locuit cu |A-60|A-15|A-15 |A-60|A-0|A-0 |A-15|A-15|A-0| A-0 | A-0 | A-0 |A-0 |A-0 |
|pericol moderat de incendiu (7) | | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Incaperi de locuit cu |A-60|A-15|A-15 |A-60|A-0|A-15|A-15|A-30|A-0| A-0 | A-0 | A-0 |A-0 |A-0 |
|pericol ridicat de incendiu (8) | | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Incaperi sanitare si alte |A-0 |A-0 | A-0 |A-0 |A-0|A-0 |A-0 |A-0 |A-0| A-0 | A-0 | A-0 |A-0 |A-0 |
|incaperi similare (9) | | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Tancuri, spatii goale si |A-0 |A-0 | A-0 |A-0 |A-0|A-0 |A-0 |A-0 |A-0|A-0^a| A-0 | A-0 |A-0 |A-0 |
|incaperi pentru masini | | | | | | | | | | | | | | |
|auxiliare, cu pericol redus | | | | | | | | | | | | | | |
|sau fara pericol de incendiu (10)| | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Incaperi pentru masini |A-60|A-60|A-60 |A-60|A-0|A-0 |A-15|A-30|A-0| A-0 |A-0^a| A-0 |A-0 |A-30|
|auxiliare, incaperi pentru | | | | | | | | | | | | | | |
|marfuri, tancuri pentru | | | | | | | | | | | | | | |
|hidrocarburi marfa si pentru | | | | | | | | | | | | | | |
|alte hidrocarburi si alte | | | | | | | | | | | | | | |
|Incaperi similare cu pericol | | | | | | | | | | | | | | |
|moderat de incendiu (11)| | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Incaperi de masini si |A-60|A-60|A-60 |A-60|A-0|A-60|A-60|A-60|A-0| A-0 |A-30 |A-30^a|A-0 |A-60|
|bucatarii principale (12)| | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Cambuze, ateliere, oficii |A-60|A-30|A-15 |A-60|A-0|A-15|A-30|A-30|A-0| A-0 | A-0 | A-0 |A-0 |A-0 |
|etc. (13)| | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
|Alte incaperi in care se |A-60|A-60|A-60 |A-60|A-0|A-30|A-60|A-60|A-0| A-0 | A-0 | A-0 |A-0 |A-0 |
|depoziteaza lichide | | | | | | | | | | | | | | |
|inflamabile (14)| | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------------------+----+----+-----+----+---+----+----+----+---+-----+-----+------+----+----+
Notele se vor aplica tabelelor 9.1 şi 9.2. a. Dacă încăperile adiacente fac parte din aceeaşi categorie numerică şi apare indicele (a) peretele sau puntea între aceste încăperi poate sa nu fie prevăzut dacă Administraţia considera ca nu este necesar. De exemplu, la încăperile de categoria (12) nu este necesar sa fie prevăzut un perete între bucătărie şi oficiile sale anexe, dacă pereţii şi puntile oficiilor asigura rezistenta la foc a elementelor de delimitare ale bucatariei. Totuşi, între o bucătărie şi o încăpere de maşini este obligatorie existenta unui perete, deşi cele doua încăperi fac parte din categoria (12). b. Bordajul navei pana la linia de plutire, în condiţiile de încărcare minima, părţile laterale ale suprastructurilor şi rufurilor situate sub zona plutelor de salvare şi zona toboganelor de evacuare şi adiacent acestor zone, se pot reduce la A-30. c. Dacă toaletele publice sunt amplasate în întregime în casa scarilor, peretele toaletei publice din interiorul casei scării poate sa aibă rezistenta la foc de tip "B". d. Dacă încăperile de categoria (6), (7), (8) şi (9) sunt amplasate în întregime în cadrul perimetrului exterior al postului de adunare, se permite ca pereţii acestor încăperi sa fie de tip "B-0". Posturile de comanda pentru instalaţiile audio, video sau de iluminat pot fi considerate ca făcând parte din postul de adunare. 2.2.3.3 Plafoanele cu captuselile continue de tip "B", împreună cu puntile sau pereţii respectivi, pot fi considerate ca asigurând total sau parţial izolatia şi rezistenta la foc a construcţiei respective. 2.2.3.4 Construcţia şi amplasarea saunelor 2.2.3.4.1 Perimetrul saunei va fi format din pereţi de tip "A" şi poate include vestiare, duşuri şi toalete. Sauna va fi izolata cu construcţii de tip A-60 fata de alte încăperi, cu excepţia acelora din interiorul perimetrului şi a încăperilor de categoria (5), (9) şi (10). 2.2.3.4.2 Băile cu acces direct la saune pot fi considerate ca făcând parte din ele. In aceste cazuri, usa dintre sauna şi baie nu trebuie sa corespundă cerinţelor de protecţie contra incendiului. 2.2.3.4.3 Captuseala tradiţionala din lemn a pereţilor şi plafoanelor este permisă pentru sauna. Plafonul de deasupra sobei trebuie sa fie acoperit cu o placa incombustibila cu un spaţiu liber de cel puţin 30 mm. Distanta de la suprafeţele fierbinţi la materialele combustibile va fi de cel puţin 500 mm sau materialele combustibile vor fi protejate (de exemplu placa incombustibila va fi protejata cu un spaţiu liber de cel puţin 3O mm). 2.2.3.4.4 Băncile tradiţionale din lemn sunt permise a fi utilizate în sauna. 2.2.3.4.5 Usa saunei va fi deschisă în afară prin impingere. 2.2.3.4.6 Sobele incalzite electric vor fi prevăzute cu un dispozitiv de programare a timpului de funcţionare. 2.2.4 Rezistenta la foc a pereţilor şi puntilor la navele care transporta cel mult 36 de pasageri 2.2.4.1 In plus fata de îndeplinirea prevederilor specifice privind rezistenta la foc a pereţilor şi puntilor navelor de pasageri, rezistenta minima la foc a pereţilor şi puntilor trebuie sa fie asa cum se prevede în tabelele 9.3 şi 9.4. 2.2.4.2 Pentru aplicarea tabelelor, se va tine cont de următoarele: .1 Tabelele 9.3 şi 9.4 se vor aplica pereţilor, respectiv puntilor, care separa încăperile adiacente. .2 Pentru determinarea normelor corespunzătoare de rezistenta la foc aplicabile construcţiilor care separa încăperi adiacente, aceste încăperi au fost clasificate, în funcţie de pericolul de incendiu pe care-l prezintă, în următoarele categorii de la (1) la (11). Dacă destinaţia şi conţinutul unei încăperi sunt astfel încât exista îndoieli în ceea ce priveşte clasificarea sa în sensul prezentei reguli, sau dacă este posibil sa se atribuie doua sau mai multe clasificări unei încăperi, aceasta va fi asimilată unei categorii de încăperi la care se aplica cerinţele cele mai severe în ce priveşte delimitarea. Compartimentele mai mici, închise, dintr-un spaţiu care are mai puţin de 30% deschideri de comunicaţie la acel spaţiu, sunt considerate încăperi separate. Rezistenta la foc a pereţilor şi puntilor care separa aceste compartimente mai mici trebuie sa fie cea prevăzută în tabelele 9.3 şi 9.4. Titlul fiecărei categorii are mai mult un caracter general decât restrictiv. Numărul din paranteza pentru fiecare categorie se referă la coloana sau rândul corespunzător din tabele. (1) Posturi de comanda Încăperi în care se găsesc sursele de energie şi iluminat în caz de avarie. Timoneria şi camera hartilor. Încăperi în care se găseşte echipamentul radio al navei. Posturi de comanda pentru stingerea incendiului. Postul de comanda a masinii de propulsie, dacă este situat în afară incaperii destinată acestei maşini. Încăperi în care se găseşte echipamentul pentru alarma centralizata în caz de incendiu.. (2) Coridoare Coridoare şi holuri pentru pasageri şi echipaj. (3) Încăperi de locuit Încăperi conform definiţiei data în regula 3.1, exclusiv coridoarele. (4) Scări Scări interioare, ascensoare, puţuri complet închise pentru evacuare în caz de urgenta şi scări rulante (altele decât cele aflate în întregime în încăperile de maşini) şi închiderile acestora. In aceasta privinţa, o scara închisă numai la un nivel trebuie considerată ca făcând parte din încăperea de care nu este separată printr-o usa de incendiu. (5) Încăperi de serviciu (pericol redus de incendiu) Dulapuri şi camari ce au suprafeţele mai mici de 4 mp, altele decât acele încăperi prevăzute pentru depozitarea lichidelor inflamabile, precum şi uscătorii şi spălătorii. (6) Încăperi de maşini de categoria A Încăperi conform definiţiei din regula 3.3.1. (7) Alte încăperi de maşini Încăperi pentru echipamentul electric (încăperi pentru centrale telefonice automate, pentru tubulaturile de aer condiţionat). Încăperi conform definiţiei din regula 3.30, exclusiv încăperile de maşini de categoria A. (8) Încăperi de marfa Toate încăperile folosite pentru marfa, (inclusiv tancurile pentru hidrocarburi marfa), tunelele şi tambuchiurile aferente, altele decât încăperile de categorie specială. (9) Încăperile de serviciu (pericol ridicat de incendiu) Bucătarii, oficii în care se afla mijloace de gătit, magazia de vopsele şi lampi, dulapuri şi camari care au o suprafaţa mai mare sau egala cu 4 mp, încăperi pentru depozitarea lichidelor inflamabile, saune şi ateliere, altele decât cele care intra în componenta încăperilor de maşini. (10) Punti deschise Spaţii pe puntea deschisă şi punti de promenada închise cu pericol limitat sau fără pericol de incendiu. Puntile de promenada închise nu trebuie sa prezinte un pericol important de incendiu, ceea ce înseamnă ca elementele de decoraţiuni interioare se vor limita la mobilierul de pe punte. Suplimentar, aceste spaţii vor fi ventilate natural prin deschideri permanente. Spaţii deschise (situate în afară suprastructurilor şi rufurilor). (11) Încăperi de categorie specială şi încăperi ro-ro Încăperi conform definiţiei din regulile 3.41 şi 3.46. .3 La determinarea normelor de rezistenta la foc aplicabile elementului de delimitare care separa doua încăperi situate în interiorul unei zone verticale principale sau zone orizontale neprotejata de o instalatie automată cu sprinklere care îndeplineşte prevederile Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului sau care separa astfel de zone, nici una dintre ele nefiind protejata, se va aplica cea mai mare dintre cele doua valori date în tabele. .4 La determinarea normelor de rezistenta la foc aplicabile elementului de delimitare care separa doua încăperi situate în interiorul unei zone verticale principale sau zone orizontale protejata de o instalatie automată cu sprinklere care corespunde prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului sau care separa astfel de zone, ambele fiind protejate, se va aplica cea mai mica dintre cele doua valori date în tabele. Dacă în interiorul încăperilor de locuit şi de serviciu se întâlnesc o zona protejata de sprinklere cu o zona neprotejata de sprinklere, construcţiei care separa aceste zone i se va aplica cea mai mare dintre cele doua valori date în tabele. 2.2.4.3 Plafoanele sau captuselile continue de tip "B", împreună cu puntile sau pereţii respectivi, pot fi considerate ca asigurând total sau parţial izolatia şi rezistenta la foc a elementului de delimitare. 2.2.4.4 Elementele de delimitare exterioare care, conform regulii 11.2, trebuie sa fie din oţel sau alt material echivalent, pot avea decupari pentru amplasarea ferestrelor şi a hublourilor cu condiţia ca pentru aceste elemente de delimitare ale navelor de pasageri sa nu existe vreo cerinţa de a avea rezistenta la foc de tip A. Similar, uşile din aceste elemente de delimitare cărora nu li se impune condiţia sa aibă rezistenta la foc de tip "A", pot fi confecţionate din materiale considerate satisfăcătoare de către Administraţie. 2.2.4.5 Saunele trebuie sa corespundă paragrafului 2.2.3.4. Tabelul 9.3 Rezistenta la foc a pereţilor care separa spaţii adiacente
┌────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬─────┬───┬─────┐
│ Spaţii │ (1) │(2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6)│ (7) │(8) │(9) │(10│(11) │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Posturi de │A-0^e │A-0 │A-60 │A-0 │A-15 │A-60│A-15 │A-60│A-60 │ * │A-60 │
│comanda (1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Coridoare (2) │ │C^e │B-0^e│A-0^a│B-0^e│A-60│A-0 │A-0 │A-15 │ * │A-15 │
│ │ │ │ │B-0^e│ │ │ │ │A-0^d│ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │ │ │C^e │A-0^a│B-0^e│A-60│A-0 │A-0 │A-15 │ * │A-30 │
│locuit (3) │ │ │ │B-0^e│ │ │ │ │A-0^d│ │A-0^d│
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Scări (4) │ │ │ │A-0^a│A-0^a│A-60│A-0 │A-0 │A-15 │ * │A-15 │
│ │ │ │ │B-0^e│B-0^e│ │ │ │A-0^d│ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │ │ │ │ │C^e │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol redus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de incendiu) (5)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │ │ │ │ │ │* │A-0 │A-0 │A-60 │ * │A-60 │
│maşini de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│categoria A (6) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Alte încăperi │ │ │ │ │ │ │A-0^b│A-0 │A-0 │ * │A-0 │
│de maşini (7) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │ │ │ │ │ │ │ │* │A-0 │ * │A-0 │
│marfa (8) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0^b│ * │A-30 │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ridicat de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu) (9) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Punti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0 │
│deschise (10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0 │
│categorie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specială şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ro-ro (11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴───┴─────┘
Tabelul 9.4 Rezistenta la foc a puntilor care separa spaţii adiacente
┌────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬─────┬───┬─────┐
│Spaţii │ (1) │(2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6)│ (7) │(8) │(9) │(10│(11) │
│dedesubt -> │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Spaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deasupra ↓ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Posturi de │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-30 │
│comanda (1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Coridoare (2) │A-0 │ * │ * │A-0 │ * │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │A-60 │A-0 │ * │A-0 │ * │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-30 │
│locuit (3) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Scări (4) │A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │A-15 │A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-60│ A-0 │A-0 │A-0 │* │A-0 │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol redus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de incendiu) (5)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │A-60 │A-60│A-60 │A-60 │A-60 │ * │A- │ │ │ │ │
│maşini de │ │ │ │ │ │ │60^f │A-30│A-60 │ * │A-60 │
│categoria A (6)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Alte încăperi de│A-15 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │A-0 │ * │A-0 │
│maşini (7)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │A-60 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │ * │A-0 │
│marfa (8)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │A-60 │A-30│ A-30│A-30 │A-0 │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-30 │
│serviciu │ │A- │ │A-0^d│ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol ridicat│ │0^d │A-0^d│ │ │ │ │ │ │ │ │
│de incendiu) (9)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Punti deschise │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ - │A-0 │
│ (10)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │A-60 │A-15│A-30 │A-15 │A-0 │A-30│A-0 │A-0 │ A-30│A-0│A-0 │
│categorie │ │ │A-0^d│ │ │ │ │ │ │ │ │
│specială şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încăperi ro-ro │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ (11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴───┴─────┘
Notele se vor aplica, tabelelor 9.3 şi 9.4, după caz. a. Pentru aplicabilitate, vezi paragrafele 2.2.2 şi 2.2.5. b. In cazul încăperilor aparţinând aceleiaşi categorii numerice şi la care apare indicele b, (de exemplu, în categoria (9)),un perete sau o punte din categoria indicată în tabel sînt necesare numai atunci când încăperile adiacente sunt utilizate pentru scopuri diferite. Dacă o bucătărie este amplasata lângă o alta bucătărie nu este necesar un perete, dar dacă bucataria este amplasata lângă o magazie de vopsele este necesar un perete "A-O". c. Pereţii despartitori care separa timoneria de camera hartilor, pot fi de categoria. "B-O". d. A se vedea paragrafele 2.2.4.2.3 şi 2.2.4.2.4. e. Pentru aplicarea paragrafelor 2.2.1.1.2, "B-O" şi "C", care apar în tabelul 9.3, se vor citi "A-O". f. Izolatia impotriva incendiului nu trebuie prevăzută, dacă încăperea de maşini de categorie (7) prezintă un pericol redus sau nu prezintă pericol de incendiu.───────────────── (*) In cazul în care asteriscul este înscris într-unul dintre tabele, construcţia respectiva trebuie sa fie din oţel sau alt material similar, dar nu se cere sa fie de tip "A". Totuşi, dacă o punte, cu excepţia incaperii de categoria (10), este traversata de cabluri electrice, tubulaturi şi canale de ventilaţie, aceste treceri trebuie sa fie etanşate pentru prevenirea patrunderii flacarii şi fumului. Construcţiile care separa posturile de comanda (generatoare de avarie) şi puntile deschise pot avea orificii de aspiraţie fără mijloace de închidere în afară, de cazul când este prevăzută o instalatie fixa de stingere a incendiului cu gaz. Pentru aplicarea paragrafului 2.2.1.1.2, în tabelul 9.4 asteriscul se va citi "A-O", cu excepţia categoriilor (8) şi (10). 2.2.5 Protecţia scarilor şi ascensoarelor din zona de locuit 2.2.5.1 Scările vor fi situate în interiorul inchiderilor formate din construcţii de tip "A" prevăzute cu dispozitive de închidere directa a tuturor deschiderilor, cu excepţia cazului în care: .1 nu este necesar sa se inchida o scara care deserveşte doar doua punti, dacă puntea îşi menţine rezistenta la foc prin pereţi corespunzători sau usi cu închidere automată, situate într-una din aceste interpunti. Dacă scara este închisă numai la nivelul unei interpunti aceasta va fi protejata conform tabelelor pentru punti stabilite la paragrafele 2.2.3 sau 2.2.4; si .2 într-o încăpere socială scările pot sa nu fie închise dacă ele se afla cuprinse complet în spaţiul respectiv. 2.2.5.2 Putul ascensorului trebuie amenajat astfel încât sa nu permită pătrunderea fumului şi flacarilor de la o interpunte la alta, fiind prevăzut cu mijloace de închidere care sa permită oprirea curenţilor de aer şi pătrunderea fumului. Mecanismele pentru ascensoarele situate în interiorul casei scarilor vor fi dispuse într-o încăpere separată, inconjurata de separatii de oţel, cu excepţia faptului ca trecerile mici pentru cablurile ascensorului sunt permise. Ascensoarele care permit accesul în încăperi, altele decât coridoare, încăperi sociale, încăperi de categorie specială, casa scarilor şi zone exterioare, nu trebuie sa se deschidă în casele scarilor care sunt incluse în căile de evacuare. 2.3 Navele de marfa cu excepţia navelor cisterna 2.3.1 Metode de protecţie în zona de locuit 2.3.1.1 In încăperile de locuit şi de serviciu, precum şi în posturile de comanda, se va adopta una din următoarele metode de protecţie: .1 Metoda IC Construcţia pereţilor interiori despartitori incombustibili de tip "B" sau "C", în general, fără montarea unei instalaţii automate de stingere a incendiului cu sprinkclere, de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu în încăperile de locuit şi de serviciu cu excepţia cerinţelor din regula 7.5.5.1; sau .2 Metoda IIC Montarea unei instalaţii automate de stingere a incendiului cu sprinkclere, de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu conform regulii 7.5.5.2 pentru detectarea, şi stingerea incendiului în toate încăperile în care ar putea izbucni un incendiu, în general fără restricţii în ceea ce priveşte tipul de pereţi interiori despartitori; sau .3 Metoda IIIC Montarea unei instalaţii fixe de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu conform regulii 7.5.5.3 în încăperile în care ar putea izbucni un incendiu, în general fără restricţii în ceea ce priveşte tipul de pereţi interiori despartitori, cu excepţia, faptului ca suprafaţa oricărei încăperi sau a încăperilor de locuit delimitate de construcţii de tip "A" sau "B" nu trebuie sa depăşească în nici un caz 50 mp Administraţia va examina posibilitatea maririi acestei suprafeţe pentru încăperile sociale. 2.3.l.2 Cerinţele pentru utilizarea materialelor incombustibile în construcţia şi izolarea pereţilor care separa încăperile de maşini, posturile de comanda, încăperile de serviciu etc., şi protecţia craselor scarilor şi coridoarelor, vor fi comune tuturor celor trei metode descrise în paragraful 2.3.1.1. 2.3.2 Pereţii din interiorul zonei de locuit 2.3.2.1 Pereţii care se cer a fi de tip "B" se vor extinde de la punte la punte şi pana la bordaj, sau pana la alte elemente de delimitare. Totuşi, dacă vin plafon, sau o captuseala continua de tip "B" este montata de ambele părţi ale peretelui, acesta se poate termina în dreptul plafonului sau captuselii continue respective. 2.3.2.2 Metoda IC Pereţii care prin prezenta regula sau prin altele reguli pentru navele de marfa, nu se cer sa fie construcţii de tip "A." sau "B", vor fi cel puţin construcţii de tip "C" 2.3.2.3 Metoda IIC Nu va exista nici o restricţie în ceea ce priveşte construcţia pereţilor care prin prezenta regula sau prin alte reguli pentru navele de marfa nu se cer sa fie construcţii de tip "A" sau "B", cu excepţia cazurilor particulare când se cer pereţi de tip "C" în conformitate cu tabelul 9.5. 2.3.2.4 Metoda IIIC Nu va exista, nici o restricţie în ceea ce priveşte construcţia, pereţilor care pentru navele de marfa nu se cer a fi de tip "A" sau "B" prin prezenta, regula, cu excepţia faptului ca suprafaţa oricărei încăperi sau a încăperilor de locuit delimitate de o construcţie continua de tip "A" sau "B" nu trebuie sa depăşească în nici un caz 50 mp, în afară, cazurilor particulare când se cer pereţi de tip "C" în conformitate cu tabelul 9.5. Administraţia va examina posibilitatea maririi acestei suprafeţe pentru încăperile sociale. 2.3.3 Rezistenta la foc a pereţilor şi puntilor 2.3.3.1 In afară îndeplinirii prevederilor specifice privind rezistenta la foc a pereţilor şi puntilor, rezistenta minima la foc a tuturor pereţilor şi puntilor trebuie sa fie asa cum se prevede în tabelele 9.5 şi 9.6. 2.3.3.2 Pentru aplicarea tabelelor, se va tine cont de următoarele: .l Tabelele 9.5 şi 9.6 se vor aplica pereţilor si, respectiv, puntilor care separa spaţii adiacente. .2 Pentru determinarea normelor corespunzătoare de rezistenta la foc aplicabile construcţiilor care separa încăperi adiacente, aceste încăperi au fost clasificate în conformitate cu pericolul de incendiu pe care îl prezintă, în următoarele categorii de la (1) la (11). Dacă destinaţia şi conţinutul unei încăperi sunt astfel încât exista îndoieli în ceea ce priveşte clasificarea sa în sensul prezentei reguli sau, dacă este posibil sa se atribuie doua sau mai multe clasificări unei încăperi, aceasta va fi asimilată unei categorii de încăperi la care se aplica cerinţele cele mai severe în ce priveşte delimitarea. Compartimentele mai mici, închise, dintr-un spaţiu care are mai puţin de 30% deschideri de comunicaţie la acel spaţiu, sunt considerate încăperi separate. Rezistenta la foc a pereţilor şi puntilor care separa aceste compartimente mai mici trebuie sa fie cea prevăzută în tabelele 9.5 şi 9.6. Titlul fiecărei categorii are mai mult un caracter general decât restrictiv. Numărul din paranteza pentru fiecare categorie se referă la coloana, sau rândul corespunzător din tabele. (l) Posturi de comanda Încăperi în care se găsesc sursele de energie şi iluminat în caz de avarie. Timoneria şi camera hartilor. Încăperi în care se găseşte echipamentul radio al navei. Posturi de comanda pentru stingerea incendiului. Postul de comanda a masinii de propulsie, dacă este situat în afară incaperii destinată acestei maşini. Încăperi în care se găseşte echipamentul pentru alarma centralizata în caz de incendiu. (2) Coridoare Coridoare şi holuri. (3) Încăperi de locuit Încăperi conform definiţiei data în regula 3.1, exclusiv coridoarele. (4) Scări Scări interioare, ascensoare, puţuri complet închise pentru evacuare în caz de urgenta, şi scări rulante (altele decât cele aflate în întregime în încăperile de maşini) şi închiderile acestora. In aceasta privinţa, scara care este închisă numai la un nivel trebuie considerată ca făcând parte din încăperea, de care nu este separată prinr-o usa de incendiu. (5) Încăperi de serviciu (pericol redus de incendiu) Dulapuri şi camari, având o suprafaţa mai mica de 4 mp, altele decât acele spaţii prevăzute pentru depozitarea lichidelor inflamabile, uscătorii şi spălătorii. (6) Încăperi de maşini de categoria A Încăperi conform definiţiei din regula 3.3.1. (7) Alte încăperi de maşini Încăperile pentru echipamentul electric (încăperi pentru centrale telefonice automate, pentru tubulaturile de aer condiţionat). Încăperi conform definiţiei data în regula 3.30, exclusiv încăperile de maşini de categoria A. (8) Încăperi de marfa Toate încăperile utilizate pentru marfa (inclusiv tancurile pentru hidrocarburi marfa), tunelele şi tambuchiurile care deservesc aceste încăperi. (9) Încăperi de serviciu (pericol ridicat de incendiu) Bucătarii, oficii în care se afla dispozitive de gătit, magazii de vopsele şi camari având suprafeţe mai mari sau egale cu 4 mp, încăperi pentru depozitarea lichidelor inflamabile şi ateliere, altele decât cele care intra în componenta încăperilor de maşini. (10) Punti deschise Spaţii pe puntea deschisă şi locuri închise pe puntea de promenada cu pericol limitat de incendiu sau ţara pericol de incendiu. Pentru a face parte din aceasta categorie, puntile de promenada închise nu trebuie sa prezinte un pericol important de incendiu, ceea ce înseamnă ca elementele de decoraţiuni interioare se vor limita la mobilierul de pe punte. Suplimentar, aceste spaţii vor fi ventilate natural prin deschideri permanente. Spaţii deschise (situate în afară suprastructurilor şi a rufurilor). (11) Încăperi destinate transportului vehiculelor şi încăperi ro-ro Încăperi ro-ro conform definiţiei data în regula 3.41. Încăperi destinate transportului autovehiculelor conform definiţiei data în regula 3.49. Tabelul 9.5 Rezistenta la foc a pereţilor care separa spaţii adiacente
┌────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬─────┬───┬─────┐
│ Spaţii │ (1) │(2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6)│ (7) │(8) │(9) │(10│(11) │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Posturi de │A-0^e │A-0 │A-60 │A-0 │A-15 │A-60│A-15 │A-60│A-60 │ * │A-60 │
│comanda (1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Coridoare (2) │ │C │B-0 │B-0 │B-0 │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-30 │
│ │ │ │ │A-0^e│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │ │ │C^a,b│B-0 │B-0 │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-30 │
│locuit (3) │ │ │ │A-0^e│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Scări (4) │ │ │ │B-0 │B-0 │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-30 │
│ │ │ │ │A-0^e│A-0^e│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │ │ │ │ │C │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol redus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de incendiu) (5)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │ │ │ │ │ │* │A-0 │A- │A-60 │ * │A- │
│maşini de │ │ │ │ │ │ │ │0^Z │ │ │60^f │
│categoria A (6) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Alte încăperi │ │ │ │ │ │ │A-0^b│A-0 │A-0 │ * │A-0 │
│de maşini (7) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │ │ │ │ │ │ │ │* │A-0 │ * │A-0 │
│marfa (8) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0^b│ * │A-30 │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│redus de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu) (9) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Punti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ - │A-0 │
│deschise (10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi ro-ro │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │*^h │
│si pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transportul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vehiculelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ (11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴───┴─────┘
Tabelul 9.6 Rezistenta la foc a puntilor care separa spaţii adiacente
┌────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬─────┬───┬─────┐
│Spaţii
│ (1) │(2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6)│ (7) │(8) │(9) │(10│(11) │
│deasupra puntii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Spaţii sub │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│punte ↓ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Posturi de │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-60 │
│comanda (1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Coridoare (2) │A-0 │ * │ * │A-0 │ * │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-30 │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │A-60 │A-0 │ * │A-0 │ * │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-30 │
│locuit (3) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Scări (4) │A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-30 │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │A-15 │A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-60│ A-0 │A-0 │A-0 │* │A-0 │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol redus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de incendiu) (5)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │A-60 │A-60│A-60 │A-60 │A-60 │ * │A-60 │ │ │ │ │
│maşini de │ │ │ │ │ │ │-60^f│A-30│A-60 │ * │A-60 │
│categoria A (6)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Alte încăperi de│A-15 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │A-0 │ * │A-0 │
│maşini (7)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │A-60 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │ * │A-0 │
│marfa (8)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi de │A-60 │A-0 │ A-0 │A-0 │A-0 │A-60│A-0 │A-0 │A-0^d│ * │A-30 │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol ridicat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de incendiu) (9)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Punti deschise │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ - │ * │
│ (10)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼─────┤
│Încăperi ro-ro │A-60 │A-30│A-30 │A-30 │A-0 │A-60│A-0 │A-0 │ A-30│ * │*^h │
│si pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transportul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vehiculelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ (11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴───┴─────┘
Notele se vor aplica, tabelelor 9.5 şi 9.6, după caz. a. Nu se impun cerinţe speciale pentru pereţii menţionaţi în cadrul metodelor IIC şi IIIC de protecţie contra incendiului b. In cazul metodei IIIC, pereţii de tip "B" având o rezistenta la foc de tip "B-O" vor fi prevăzuţi între încăperi sau grupuri de încăperi având o suprafaţa mai mare sau egala cu 50 mp. c. Pentru aplicabilitate, vezi paragrafele 2.3.2 şi 2.3.4. d. Dacă încăperile sunt de aceeaşi categorie numerică şi dacă apare indicele(d), (de exemplu, categoria (9)), un perete sau o punte având clasa indicată în tabele sunt cerute numai dacă încăperile adiacente sunt destinate unui scop diferit. O bucătărie situata lângă o alta bucătărie nu necesita un perete, dar o bucătărie situata lângă o magazie de vopsele necesita un perete "A-O". e. Pereţii care separa timoneria, camera hartilor şi cabina radio pot fi de tip "B-O" f. Tipul "A-O" se poate utiliza dacă nava nu este destinată transportului de mărfuri periculoase sau dacă aceste mărfuri sunt arimate la o distanta mai mare de 3 m pe orizontala fata de un astfel de perete. g. Pentru încăperile de marfa în care urmează a fi transportate mărfuri periculoase se aplica regula l9.3.8. h. Pereţii şi puntile care separa încăperile ro-ro trebuie sa fie etanşe la gaze şi trebuie sa aibă rezistenta la foc tip "A", în măsura în care este raţional şi posibil, dacă după opinia Administraţiei prezintă un pericol minim de incendiu sau nu prezintă deloc pericol de incendiu, i. Nu este necesară prevederea izolatiei contra incendiului în încăperile de maşini de categoria (7), dacă, după opinia Administraţiei, acestea prezintă un pericol redus de incendiu sau nu prezintă pericol de incendiu.──────────── *) In cazul în care asteriscul este înscris în tabele, construcţia respectiva trebuie sa fie din oţel sau alt material similar, dar nu se impune sa fie de tip "A". Totuşi, dacă o punte, cu excepţia unei punti deschise, este traversata de cabluri electrice, tubulaturi şi canale de ventilaţie, aceste treceri trebuie sa fie etanşe pentru prevenirea patrunderii flacarii şi fumului. Construcţiile care separa posturile de comanda (generatoare de avarie) şi puntile deschise pot avea orificii de admisie a aerului fără mijloace de închidere în afară de cazul când este prevăzută o instalatie fixa de stingere a incendiului cu gaz, 2.3.3.3 Plafoanele sau captuselile continue de tip "B", împreună cu puntile sau pereţii respectivi, pot fi acceptate ca asigurând total sau parţial izolatia şi rezistenta la foc necesare unei construcţii. 2.3.3.4 Pereţii exteriori, care conform regulii 11.2 trebuie sa fie din oţel sau alt material echivalent, pot avea decupari pentru montarea ferestrelor şi a hublourilor, cu condiţia ca sa nu existe vreo cerinţa conform căreia pereţii exteriori de la navele de marfa sa aibă rezistenta la foc de tip "A". In mod similar, uşile acestor pereţi, care nu trebuie sa aibă rezistenta la foc de tip "A", pot fi confecţionate din materiale considerate de Administraţie ca fiind satisfăcătoare. 2.3.3.5 Saunele trebuie sa corespundă paragrafului 2.2.3.4. 2.3.4 Protecţia scarilor şi puţurilor ascensoarelor în încăperile de locuit, de serviciu şi posturile de comanda 2.3.4.1 Scările, care strabat doar o singura punte, vor fi protejate cel puţin la un nivel cu construcţii de tip "B-O" cel puţin şi usi cu autoinchidere. Ascensoarele, care strabat doar o singura punte, vor fi înconjurate de construcţii de tip "A- O" cu usi din oţel la ambele nivele. Scările şi puturile ascensoarelor, care strabat mai mult de o punte, vor fi înconjurate de cel puţin construcţii de tip "A- O" şi vor fi protejate de usi cu autoinohidere la toate nivelurile. 2.3.4.2 La navele care au încăperi de locuit pentru 12 persoane sau mai puţin, dacă scările strabat mai mult de o singura punte şi dacă exista cel puţin doua cai de evacuare care duc direct la puntea deschisă la fiecare nivel al încăperilor de locuit, cerinţele paragrafului 2.3.4.1 pentru construcţii de tip A pot fi reduse la cele pentru construcţii de tip "B-O". 2.4 Nave cisterna 2.4.l Aplicare Pentru navele cisterna se va utiliza doar metoda IC definită la paragraful 2.3.1.1. 2.4.2 Rezistenta la foc a pereţilor şi puntilor 2.4.2.1 In locul paragrafului 2.3 si, suplimentar fata de respectarea prevederilor specifice privind rezistenta la foc a pereţilor şi puntilor navelor cisterna, rezistenta minima la foc a pereţilor şi puntilor va fi cea prevăzută în tabelele 9.7 şi 9.8. 2.4.2.2 Pentru aplicarea tabelelor, se va tine cont de următoarele; .1 Tabelele 9.7 şi 9.8 se vor aplica pereţilor si, respectiv, puntilor care separa încăperi adiacente. .2 Pentru determinarea normelor corespunzătoare de rezistenta la foc aplicabile construcţiilor care separa încăperi adiacente, aceste încăperi au fost clasificate în conformitate cu pericolul de incendiu pe care îl prezintă, în următoarele categorii, de la (1) la (10). Dacă destinaţia şi conţinutul unei încăperi sunt astfel încât exista îndoieli în ceea ce priveşte clasificarea sa în sensul prezentei reguli sau, dacă este posibil sa se atribuie doua sau mai multe clasificări unei încăperi, aceasta va fi asimilată unei categorii de încăperi la care se aplica cerinţele cele mai severe în ce priveşte delimitarea. Compartimentele mai mici, închise dintr-un spaţiu care are mai puţin de 30% deschideri de comunicaţie la acel spaţiu sunt considerate încăperi separate. Pereţii şi puntile care separa aceste compartimente mai mici trebuie sa aibă rezistenta la foc prevăzută în tabelele 9.7 şi 9.8. Titlul fiecărei categorii are mai mult un caracter general decât restrictiv. Numărul din paranteza pentru fiecare categorie se referă la coloana sau rândul corespunzător din tabele. (l) Posturi de comanda Încăperi în care se găsesc sursele de energie şi iluminat în caz de avarie. Timoneria şi camera hartilor. Încăperi în care se găseşte echipamentul radio al navei. Posturi de comanda pentru stingerea incendiului. Postul de comanda a masinii de propulsie, dacă este situat în afară incaperii destinată acestei maşini. Încăperi în care se găseşte echipamentul pentru alarma centralizata în caz de incendiu. (2) Coridoare Coridoare şi holuri. (3) Încăperi de locuit Încăperi conform definiţiei data în regula 3.1, exclusiv coridoarele. (4) Scări Scări interioare, ascensoare, puţuri complet închise pentru evacuare în caz: de urgenta şi scări rulante (în afară de cele aflate în întregime în încăperile de maşini) şi închiderile acestora. In aceasta privinţa, o scara închisă numai la un nivel trebuie considerată ca făcând parte din încăperea de care nu este separată printr-o usa de incendiu. (5) Încăperi de serviciu (pericol redus de incendiu) Dulapuri şi camari, având o suprafaţa mai mica de 4 mp, altele decât acele spaţii prevăzute pentru depozitarea lichidelor inflamabile, uscătorii şi spălătorii. (6) Încăperi de maşini de categoria A Încăperi conform definiţiei din regula 3.3.1. (7) Alte încăperi de maşini Compartimente pentru echipamentul electric (încăperi pentru centrale telefonice automate, pentru tubulaturi de aer condiţionat. Încăperi conform definiţiei data în regula 3.30, exclusiv încăperile de maşini de categoria A. (8) Compartimentele pompelor de marfa Încăperile în care se afla pompele de marfa şi intrările, puturile în aceste încăperi. (9) Încăperi de serviciu (pericol ridicat de incendiu) Bucătarii, oficii în care se afla dispozitive de gătit, magazii de vopsele şi camari având suprafeţe mai mari sau egale cu 4 mp sau mai mult, încăperi pentru depozitarea lichidelor inflamabile şi ateliere, altele decât cele care intra în componenta încăperilor de maşini. (l0) Punti deschise Spaţii pe puntea deschisă şi locuri închise pe puntea de promenada cu pericol limitat de incendiu sau fără pericol de incendiu. Pentru a face parte din aceasta categorie, promenadele închise nu trebuie sa prezinte nici un pericol important de incendiu, ceea ce înseamnă ca elementele de decoraţiuni interioare se vor limita la mobilierul de pe punte. Suplimentar, aceste spaţii vor fi ventilate natural prin deschideri permanente. Spaţii deschise (situate în afară suprastructurilor şi a rufurilor). 2.4.2.3 Plafoanele sau captuselile continue de tip "B" împreună cu puntile sau pereţii respectivi pot fi acceptate ca asigurând total sau parţial izolatia şi rezistenta la foc necesare unei construcţii. 2.4.2.4 Pereţii exteriori, care, conform regulii 1.1.2 trebuie sa fie din oţel sau alt material echivalent, pot fi decupati pentru montarea ferestrelor şi a hublourilor, cu condiţia ca sa nu existe vreo cerinţa conform căreia pereţii exteriori de la navele cisterna sa aibă rezistenta, la foc de tip "A". In mod similar, uşile acestor pereţi, care nu trebuie sa aibă rezistenta la foc de tip "A", pot fi confecţionate din materiale considerate de Administraţie ca fiind satisfăcătoare. 2.4.2.5 Pentru pereţii exteriori ai suprastructurilor şi rufurilor ce limitează încăperile de locuit, inclusiv puntile în consola ce susţin aceste încăperi, se vor utiliza izolaţii de clasa "A-60" pe întreaga porţiune din fata tancurilor de marfa şi pe laturile exterioare pe o distanta de 3 m de la peretele frontal dinspre zona de marfa. Distanta de 3 m va fi masurata pe orizontala şi paralel cu axa navei de la peretele care da spre zona de marfa la fiecare nivel de punte, în cazul pereţilor laterali ai acestor suprastructuri şi rufuri, izolatia va fi făcuta pana la partea inferioară a puntii de navigaţie. 2.4.2.6 Spiraiurile de la compartimentele pompelor de marfa vor fi din oţel, nu vor avea hublouri de sticla şi trebuie sa poată fi închise din afară compartimentului de pompe. 2.4.2.7 Construcţia şi dispunerea saunelor trebuie sa corespundă paragrafului 2.2.3.4. Tabelul 9.7 Rezistenta la foc a pereţilor care separa spaţii adiacente
┌────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬─────┬───┐
│ Spaţii │ (1) │(2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6)│ (7) │(8) │(9) │(10│
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Posturi de │A-0^c │A-0 │A-60 │A-0 │A-15 │A-60│A-15 │A-60│A-60 │ * │
│comanda (1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Coridoare (2) │ │C │B-0 │B-0 │B-0 │A-60│A-0 │A-0 │A-0 │ * │
│ │ │ │ │A-0^a│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Încăperi de │ │ │ │B-0 │B-0 │A-60│A-0 │A-60│A-0 │ * │
│locuit (3) │ │ │ │A-0^a│A-0^a│ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Scări (4) │ │ │ │B-0 │B-0 │A-60│A-0 │A-60│A-0 │ * │
│ │ │ │ │A-0^a│A-0^a│ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Încăperi de │ │ │ │ │C │A-60│A-0 │A-60│A-0 │ * │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol redus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de incendiu) (5)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Încăperi de │ │ │ │ │ │* │A-0 │A- │A-60 │ * │
│maşini de │ │ │ │ │ │ │ │0^d │ │ │
│categoria A (6) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Alte încăperi │ │ │ │ │ │ │A-0^b│A-0 │A-0 │ * │
│de maşini (7) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Comp pompe │ │ │ │ │ │ │ │* │A-60 │ * │
│marfa (8) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Încăperi de │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0^b│ * │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ridicat de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu) (9) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Punti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deschise (10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ - │
└────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴───┘
Tabelul 9.8 Rezistenta la foc a puntilor care separa spaţii adiacente
┌────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬─────┬───┐
│Spaţii │ (1) │(2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6)│ (7) │(8) │(9) │(10│
│dedesubt
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Spaţii sub │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│punte ↓ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Posturi de │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-60│A-0 │ - │A-0 │ * │
│comanda (1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Coridoare (2) │A-0 │ * │ * │A-0 │ * │A-60│A-0 │ - │A-0 │ * │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Încăperi de │A-60 │A-0 │ * │A-0 │ * │A-60│A-0 │ - │A-0 │ * │
│locuit (3) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Scări (4) │A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │A-60│A-0 │ - │A-0 │ * │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Încăperi de │A-15 │A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-60│ A-0 │ - │A-0 │* │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol redus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de incendiu) (5)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Încăperi de │A-60 │A-60│A-60 │A-60 │A-60 │ * │A- │ │ │ │
│maşini de │ │ │ │ │ │ │60^e │A-0 │A-60 │ * │
│categoria A (6)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Alte încăperi de│A-15 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │ * │A-0 │A-0 │ * │
│maşini (7)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Comp. pompe │ - │ - │ - │ - │ - │A- │A-0 │ * │ - │ * │
│marfa (8)│ │ │ │ │ │0^d │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Încăperi de │A-60 │A-0 │ A-0 │A-0 │A-0 │A-60│A-0 │ - │A-0^b│ * │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(pericol ridicat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de incendiu) (9)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼───┤
│Punti deschise │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ - │
│ (10)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴───┘
────────────── Notele se vor aplica tabelelor 9.7 şi 9.8, după caz. a. Pentru aplicabilitate, vezi paragrafele 2.3.2 şi 2.3.4. b. Dacă încăperile sunt de aceeaşi categorie numerică şi dacă apare indicele b, (de exemplu, categoria (9)), un perete sau o punte având clasa indicată în tabele sunt cerute numai dacă încăperile adiacente sunt destinate unui scop diferit. O bucătărie situata lângă o alta bucătărie nu necesita un perete, dar o bucătărie situata lângă o magazie de vopsele necesita un perete "A-O". c. Pereţii care separa timoneria, camera hartilor şi cabina radio pot fi de clasa "B-O". d. Pereţii şi puntile care separa compartimentele pompelor de marfa şi încăperile de maşini de categoria A pot fi strabatute de instalaţii ale presetupelor arborilor pompelor de marfa şi alte presetupe similare, cu condiţia ca etansarea la gaze cu ungere eficienta sau alte mijloace de asigurare a etanseitatii la gaze sa fie prevăzută în zona pereţilor sau puntii. e. Nu este necesară prevederea izolatiei contra incendiului în încăperile de maşini de categoria (7), dacă, după opinia Administraţiei, aceasta prezintă un pericol limitat de incendiu sau nu prezintă pericol de incendiu.──────────── *)In cazul în care asteriscul este înscris în tabele, construcţia respectiva trebuie sa fie din oţel sau alt material similar, dar nu se cere sa fie de tip "A". Totuşi, dacă o punte, cu excepţia unei punti deschise, este strabatuta de cabluri electrice, tubulaturi şi canale de ventilaţie, aceste treceri trebuie etanşate pentru prevenirea patrunderii flacarii şi fumului. Construcţiile care separa posturile de comanda (generatoare de avarie) şi puntile deschise pot avea orificii de admisie a aerului fără mijloace de închidere dacă nu este prevăzută o instalatie fixa de stingere a incendiului cu gaz. 3 Traversarea construcţiilor rezistente la foc şi prevenirea transmiterii de căldura 3.1 Dacă construcţiile de tip "A" sunt traversate, aceste traversari trebuie încercate în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc, sub rezerva prevederilor paragrafului 4.1.1.5. în cazul canalelor de ventilaţie, se aplica paragrafele 7.1.2 şi 7.3.1. Totuşi, nu se cere testarea dacă o trecere de tubulatura este din oţel sau dintr-un material echivalent cu o grosime de 3 mm sau mai mare şi o lungime nu mai mica de 900 mm (de preferat 450 mm de fiecare parte a construcţiei) şi dacă nu exista deschideri. Aceste traversari trebuie sa fie izolate în mod corespunzător prin extinderea izolatiei la acelaşi nivel cu construcţia. 3.2. Dacă construcţiile de tip "B" sunt strapunse pentru trecerea cablurilor electrice, tubulaturilor, puţurilor, canalelor etc. sau pentru montarea terminalelor de aerisire, instalaţiilor de iluminat şi a altor dispozitive similare, se vor lua măsuri pentru ca sa nu fie afectate rezistenta la foc, sub rezerva prevederilor paragrafului 7.3.2. Tubulaturile care nu sunt realizate din oţel sau cupru şi care traversează construcţii de tip "B" vor fi protejate: .1 fie cu un dispozitiv de trecere supus unei încercări corespunzătoare de rezistenta la foc şi care are un grad de rezistenta la foc compatibil cu cel al construcţiei strapunse şi al tipului de tubulatura utilizat; .2 fie cu un manson de oţel cu o grosime nu mai mica de 1,8 mm şi o lungime nu mai mica de 900 mm pentru tubulatura cu diametre mai mari sau egale cu 150 mm şi nu mai mica de 600 mm pentru tubulatura cu diametre mai mici de 150 mm (de preferat împărţite egal de fiecare parte a construcţiei). Tubulatura va fi racordata la capetele mansonului prin flanse sau cuplaje; sau jocul dintre manson şi tubulatura nu va depăşi 2,5 mm; sau orice joc dintre tubulatura şi manson va fi etansat cu materiale neinflamabile sau alte materiale corespunzătoare. 3.3 Tubulaturile metalice neizolate care traversează construcţii de tip "A." sau "B" vor fi din materiale cu o temperatura de topire care depăşeşte 950° C pentru construcţii de tip "A-O" şi 850° C pentru construcţii de tip "B-O". 3.4 La aprobarea masuilor de protecţie contra incendiului pentru elementele de construcţie măsurilor, Administraţia va tine seama de pericolul transmiterii de căldura la intersecţiile şi punctele terminale ale barierelor termice cerute, Izolatia unei punti sau a unui perete trebuie sa fie prelungită pe o distanta de cel puţin 450 mm de la strapungere, intersecţie sau punct terminal în cazul structurilor de oţel sau aluminiu. Dacă o încăpere este separată de o punte sau un perete de tip "A" cu gradul de izolare diferit, izolatia cu gradul mai mare trebuie sa fie prelungită pe punte sau pe perete pe o distanta de cel puţin 450 mm. .4 Protecţia deschiderilor în construcţiile rezistente la foc 4.1 Deschideri în pereţii şi puntile navelor de pasageri 4.1.1 Deschideri în construcţiile de tip "A" 4.1.1.1 Cu excepţia gurilor de magazie situate între încăperile de marfa, încăperile de categorie specială, spaţiile de depozitare şi spaţiile de bagaje, precum şi între aceste încăperi şi puntile expuse, deschiderile vor fi prevăzute cu mijloace de închidere permanente, care vor avea rezistenta la foc cel puţin egala cu cea a construcţiilor de separaţie în care ele se afla. 4.1.1.2 Construcţia uşilor şi a ramelor lor din construcţiile de tip "A", prevăzute cu dispozitive ce permit menţinerea uşilor închise, trebuie sa le confere o rezistenta la foc şi la trecerea fumului şi flacarii, pe cat posibil, echivalenta cu cea a pereţilor în care se afla uşile, acest lucru fiind determinat în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc. Aceste usi şi ramele lor trebuie sa fie din oţel sau alt material echivalent. Nu este necesar ca uşile etanşe sa fie izolate. 4.1.1.3 Fiecare usa trebuie sa aibă posibilitatea de a fi deschisă şi închisă din oricare parte a peretelui numai de către o singura persoana. 4.1.1.4 Uşile de incendiu situate în pereţii zonelor verticale principale, în pereţii de delimitare ai bucatariei şi în cei ai caselor scarilor, altele decât uşile etanşe acţionate electric şi acelea care sunt în mod normal închise cu cheia, trebuie sa satisfacă următoarele cerinţe: .1 uşile trebuie prevăzute cu dispozitive de auto închidere şi trebuie sa poată funcţiona chiar şi la o inclinare defavorabila de 3,5°; .2 timpul aproximativ de închidere a uşilor de incendiu glisante trebuie sa fie de cel mult 40 s şi nu mai mic de 10 s de la începerea închiderii lor în timp ce nava se afla în poziţie dreapta. Valoarea constanta aproximativă a vitezei de închidere pentru uşile glisante trebuie sa fie de cel mult 0,2 m/s şi nu mai mica de 0,1 m/s în timp ce nava se afla în poziţie dreapta; .3 uşile, cu excepţia celor din puturile de evacuare în caz de urgenta, trebuie sa poată fi închise de la distanta, simultan sau în grupuri, de la un post central de incendiu cu supraveghere continua, şi de asemenea, individual dintr-un loc situat de fiecare parte a usii. Manetele de declanşare trebuie sa aibă o funcţie pornit-oprit pentru a preveni reanclansarea automată a sistemului; .4 se interzice instalarea dispozitivelor de reţinere care nu pot fi acţionate din postul central de comanda; .5 o usa închisă de la distanta dintr-un post central de comanda trebuie sa poată fi redeschisă din fiecare parte a usii printr-un mijloc de comanda locală. După aceasta deschidere locală, usa se va reinchide automat; .6 tabloul de semnalizare al usii de incendiu din postul de comanda cu supraveghere continua trebuie sa indice permanent dacă fiecare usa este închisă; .7 mecanismul de declanşare trebuie sa fie proiectat astfel încât uşile sa se inchida automat în cazul unei defecţiuni produsă la dispozitivul de comanda sau la alimentarea centrala cu energie; .8 acumulatoarele locale de energie pentru uşile acţionate de o sursa de energie trebuie prevăzute în imediata apropiere a uşilor pentru a permite, după o defectiune produsă la dispozitivul de comanda sau la alimentarea centrala cu energie, manevrarea uşilor de cel puţin 10 ori (complet închis şi deschis) folosind mijloacele de comanda locale. .9 defecţiunea, produsă la dispozitivul de comanda sau la alimentarea centrala cu energie la una din usi, nu va împiedica funcţionarea în siguranţa a celorlalte usi; .10 uşile glisante acţionate de la distanta sau uşile acţionate electric vor fi prevăzute cu o alarma sonora care sa sune cel puţin 5 s dar nu cu mai mult de 10 s după începerea închiderii usii din postul central de comanda şi înainte ca usa sa înceapă a se închide şi sa continue sa sune pana la închiderea sa completa; .11 o usa construită sa se redeschida la contactul cu un obiect din calea sa nu se va redeschide mai mult de l m pornind din punctul de contact; .12 uşile duble batante, prevăzute cu zavor necesar pentru etansarea lor la foc, trebuie sa aibă un zavor care se declanşează automat la manevrarea uşilor dacă acestea sunt acţionate prin intermediul sistemului de comanda; .13 uşile cu acces direct în încăperile de categorie specială, care sunt acţionate de o sursa de energie şi au închidere automată, nu trebuie sa fie echipate cu alarmele şi mecanismele de închidere de la distanta cerute în aliniatele 4.1.1.4.3 şi 4.1.1.4.10; .14 componentele sistemului de comanda locală trebuie sa fie accesibile pentru întreţinere şi reglare; .15 uşile acţionate electric trebuie sa fie prevăzute cu un sistem de comanda de un tip aprobat care sa poată fi pus în funcţiune în cazul unui incendiu şi care sa corespundă Codului metodelor de încercare la foc. Acest sistem trebuie sa corespundă următoarelor cerinţe: .15.1 sistemul de comanda trebuie sa poată acţiona usa la temperatura de cel puţin 200° C pentru cel puţin 60 min., prin alimentare cu energie electrica; .15.2 alimentarea cu energie electrica a tuturor celorlalte usi neafectate de incendiu nu va fi redusă; si .15.3 la temperaturi ce depăşesc 200° C, sistemul de comanda va fi automat izolat de alimentarea cu energie electrica şi va putea, sa ţină usa închisă pana la o temperatura de cel puţin 945° C. 4.1.1.5 La navele care transporta cel mult 36 de pasageri, dacă un spaţiu este protejat printr-o instalatie automată de stingere a incendiului cu sprinkclere şi o instalatie detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu, care corespunde prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului, sau este prevăzut cu un plafon continuu de tip "B" decuparile din puntile ce nu formează baionete în zonele verticale principale şi nici nu limitează zonele orizontale, vor fi prevăzute cu închideri suficient de etanşe, iar puntile vor corespunde cerinţelor de rezistenta la foc ale puntilor de tip "A" în măsura în care Administraţia socoteşte acest lucru raţional şi posibil. 4.1.1.6 Cerinţele privind rezistenta la foc de tip "A" a elementelor de delimitare exterioare ale navei, nu se aplica pereţilor de sticla, ferestrelor şi hublourilor, cu condiţia ca sa nu existe nici o cerinţa pentru aceste elemente de delimitare de a avea rezistenta la foc de tip "A" conform paragrafului 4.1.1.3. Cerinţele privind rezistenta la foc a elementelor de delimitare exterioare ale navei nu se vor aplica uşilor exterioare, cu excepţia acelora din suprastructuri şi rufuri care sunt orientate spre mijloacele de salvare, zonele posturilor exterioare de adunare şi imbarcare, scările exterioare şi puntile deschise utilizate drept cai de evacuare. Uşile din casele scarilor nu trebuie sa respecte aceasta cerinţa. 4.1.1.7 Cu excepţia uşilor etanşe la apa, uşilor etanşe la intemperii (usi semietanse la apa), uşilor care duc la puntea deschisă şi a uşilor care nu trebuie sa fie etanşe la gaze, toate uşile de tip "A" situate în scările, încăperile sociale şi pereţii zonelor verticale principale ale căilor de evacuare trebuie sa fie echipate cu un orificiu pentru furtunul de incendiu cu închidere automată, dintr-un material şi de o construcţie şi rezistenta la foc echivalente cu cele ale usii în care este instalat şi care trebuie sa aibă o deschidere libera de forma patrata cu latura de l50 mm când usa este închisă şi sa fie plasat în partea inferioară a usii, de partea opusă balamalelor, sau în cazul uşilor glisante, lângă deschidere. 4.l.1.8 Dacă este necesar ca un canal de ventilaţie sa treacă printr-o construcţie din zona verticala principala, se va prevedea o clapeta antifoc cu închidere automată cu securitate intrinseca, adiacent la construcţie. Clapeta antifoc trebuie de asemenea sa poată fi închisă manual din ambele părţi ale construcţiei. Locul de acţionare va fi imediat accesibil şi marcat cu culoare roşie deschisă reflectorizanta. Canalul dintre construcţie şi clapeta va fi din oţel sau alt material echivalent si, dacă este necesar, izolat pentru a corespunde cerinţelor paragrafului 3.1. Clapeta va fi prevăzută pe cel puţin una din părţile construcţiei cu un indicator vizibil care arata dacă clapeta este deschisă. 4.1.2 Deschideri în construcţiile de tip "B" 4.1.2.1 Uşile şi ramele uşilor din construcţiile de tip "B" şi mijloacele ce permit menţinerea uşilor închise trebuie sa ofere o închidere a carei rezistenta la foc sa fie echivalenta cu cea a construcţiilor, acest lucru fiind determinat în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc, cu excepţia deschiderilor de ventilaţie care pot fi permise în partea de jos a acestor usi. Dacă aceste deschideri sunt practicate într-o usa sau dedesubtul ei, suprafaţa totală neta a deschiderilor nu trebuie sa depăşească 0,05 mp. Alternativ, un canal incombustibil de compensare a aerului dintre cabina şi coridor, şi situat sub instalatia sanitară este permis dacă secţiunea transversala a canalului nu depăşeşte 0,05 mp. Toate aceste deschideri de ventilaţie trebuie prevăzute cu un gratar din material incombustibil. Uşile vor fi incombustibile. 4.l.2.2 Uşile cabinelor din construcţiile de tip "B" trebuie prevăzute cu dispozitive de închidere automată. Nu este permisă instalarea dispozitivelor de reţinere. 4.1.2.3 Cerinţele privind rezistenta la foc de tip "B" a elementelor de delimitare ale unei navei, nu se aplica nici pereţilor din sticla, nici ferestrelor şi hublourilor. De asemenea, cerinţele privind rezistenta, la foc de tip "B" nu se vor aplica, uşilor exterioare din suprastructuri şi rufuri. Pentru navele care transporta cel mult 36 de pasageri, Administraţia poate permite utilizarea materialelor combustibile pentru uşile care separa cabinele de încăperile sanitare interioare individuale, cum ar fi dusurile. 4.1.2.4 La navele care transporta cel mult 36 de pasageri, dacă s-a prevăzut o instalatie automată de stingere a incendiului cu sprinklere ce corespunde prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului: .l deschiderile din punti care nu formează baionete în zonele verticale principale şi nici nu delimitează zonele orizontale, trebuie sa fie prevăzute cu închideri suficient de etanşe, iar rezistenta lor la foc sa corespundă prescripţiilor prevăzute pentru construcţiile de tip "B" în măsura în care Administraţia considera acest lucru posibil şi raţional; si .2 deschiderile din pereţii de tip "B" ai coridoarelor trebuie sa fie protejate conform prevederilor paragrafului 2.2.2. 4.1.3 Ferestre şi hublouri 4.1.3.1 Ferestrele şi hublourile din pereţii interiori ai încăperilor de locuit, de serviciu şi ai posturilor de comanda, altele decât cele cărora li se aplica prevederile paragrafelor 4.1.1.6 şi 4.1.2.3, vor fi construite astfel încât sa corespundă cerinţelor privind rezistenta la foc aplicabile tipului de pereţi în care sunt dispuse, acest lucru fiind determinat în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc. 4.1.3.2 Indiferent de cerinţele tabelelor 9.1 şi 9.4,ferestrele şi hublourile din pereţii care separa încăperile de locuit, de serviciu şi posturile de comanda trebuie sa fie construite cu cadre de oţel sau alt material corespunzător. Sticla, va fi fixată în rame sau corniere metalice. 4.1.3.3 Ferestrele orientate spre mijloacele de salvare, posturile de imbarcare şi de adunare, scările exterioare şi puntile deschise formând cai de evacuare, ca şi ferestrele situate sub zonele de imbarcare în plutele de salvare şi toboganele de evacuare trebuie sa aibă rezistenta la foc conform cerinţelor din tabelul 9.1. Dacă pentru ferestre sunt prevăzute în mod special capete de sprinklere, ferestrele de tip "A-O" pot fi acceptate ca echivalente. Conform acestui paragraf, capetele de sprinkler trebuie sa fie: .l capete speciale situate deasupra ferestrelor şi instalate suplimentar fata de sprinklerele convenţionale fixate în plafon; sau .2 capete de sprinkler convenţionale fixate în plafon dispuse astfel încât fereastra sa fie protejata de o valoare medie de aplicare de cel puţin 5/mp şi suprafaţa suplimentară a ferestrei sa fie inclusă în calculul zonei de acoperire. Ferestrele situate în bordajul navei sub zonele de imbarcare în barcile de salvare trebuie sa aibă rezistenta la foc cel puţin de tip "A-O". 4.2 Usi amenajate în construcţiile rezistente la foc de la bordul navelor de marfa 4.2.1 Rezistenta la foc a uşilor trebuie sa fie, pe cat posibil, echivalenta, cu cea a construcţiei în care sunt montate acest lucru fiind determinat în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc. Uşile şi ramele uşilor din construcţiile de tip "A" vor fi confecţionate din oţel. Uşile construcţiilor de tip "B" trebuie sa fie confecţionate din materiale incombustibile. Uşile, prevăzute în pereţii care delimitează încăperile de maşini de categoria. A, trebuie sa fie etanşe la gaze şi sa aibă autoinchidere. La navele construite în conformitate cu metoda. IC, Administraţia poate permite utilizarea materialelor combustibile la confecţionarea uşilor care separa cabinele de încăperile sanitare individuale interioare, ca de exemplu dusurile. 4.2.2 Uşile care trebuie sa fie cu autoinchidere nu vor fi prevăzute cu dispozitive de reţinere, Totuşi, se pot utiliza dispozitive de reţinere cu securitate intrinseca prevăzute cu mecanisme de declanşare de la distanta. 4.2.3 Deschiderile de ventilaţie din pereţii coridorului pot fi permise numai în uşile cabinelor şi sub acestea şi în uşile încăperilor sociale. Deschiderile de ventilaţie sunt de asemenea permise în uşile de tip "B" ce duc la toalete, oficii, camari, dulapuri, spaţii de depozitare. Cu excepţia celor permise mai jos, deschiderile vor fi prevăzute numai în jumătatea inferioară a usii. Dacă o astfel de deschidere este dispusă în sau sub o usa, suprafaţa totală neta a acestei deschideri sau a deschiderilor nu va depăşi 0,05 mp. Alternativ, un canal incombustibil de compensare a aerului dintre cabina şi coridor, şi situat sub o instalatie sanitară este permis dacă secţiunea transversala a canalului nu depăşeşte 0,05 mp. Deschiderile de ventilaţie, cu excepţia acelora de sub usa, trebuie sa fie prevăzute cu un gratar confecţionat dintr-un material incombustibil. 4.2.4 Uşile etanşe la apa nu trebuie sa fie izolate. .5 Protecţia deschiderilor din elementele de delimitare a încăperilor de maşini .5.1 Aplicare 5.1.1 Prevederile acestui paragraf se vor aplica încăperilor de maşini de categoria A si, dacă Administraţia considera ca este de dorit, altor încăperi de maşini. 5.2 Protecţia deschiderilor din elementele de delimitare a încăperilor de maşini 5.2.1 Numărul de spiraiuri, usi, ventilatoare, deschideri în coşuri care permite evacuarea aerului viciat şi alte deschideri în încăperile de maşini trebuie reduse la necesarul minim pentru ventilaţie şi exploatarea corespunzătoare şi în condiţii de siguranţa a navei. 5.2.2 Spiraiurile trebuie sa fie confecţionate din oţel şi nu trebuie sa conţină panouri de sticla. 5.2.3 Mijloace de control trebuie sa fie prevăzute pentru închiderea uşilor acţionate electric sau pentru declanşarea mecanismelor de închidere a uşilor, altele decât uşile etanşe la apa acţionate electric. Comanda se va situa în afară incaperii respective, astfel încât sa nu existe pericolul de a fi izolata în cazul apariţiei unui incendiu în încăperea pe care o deserveşte. 5.2.4 La navele de pasageri, comenzile prevăzute la paragraful 5.2.3 vor fi situate într-un singur loc de comanda sau grupate în câteva locuri posibile, într-un mod satisfăcător pentru Administraţie. Aceste locuri trebuie sa fie accesibile de pe puntea deschisă în condiţii de siguranţa. 5.2.5 La navele de pasageri, uşile, altele decât cele etanşe acţionate electric, trebuie sa poată fi închise în mod eficient în caz de incendiu în încăpere, cu ajutorul dispozitivelor de închidere acţionate electric sau cu ajutorul uşilor cu închidere automată în ciuda inclinarii defavorabile de 3,5° şi având un dispozitiv de reţinere cu securitate intrinseca prevăzut cu un mecanism de acţionare de la distanta. Uşile puţurilor de evacuare în caz de urgenta nu este necesar sa aibă dispozitiv de reţinere cu securitate intrinseca prevăzut cu un mecanism de acţionare de la distanta. 5.2.6 Ferestrele nu vor fi prevăzute în pereţii de delimitare a încăperilor de maşini. Totuşi, aceasta prevedere nu exclude utilizarea, sticlei în posturile de comanda din interiorul încăperilor de maşini. 6 Protecţia elementelor de delimitare a încăperilor de marfa 6.1 La navele de pasageri care transporta mai mult de 36 de pasageri, pereţii şi puntile care delimitează încăperile de categorie specială şi încăperile ro-ro trebuie sa fie izolate cu construcţii de tip ."A-6O". Totuşi, dacă o încăpere de categoria (5), (9) şi (10), asa cum se defineşte în paragraful 2.2.3, se afla pe una din părţile construcţiei, se poate utiliza o construcţie inferioară de tip "A-O". Dacă tancurile de combustibil se afla sub o încăpere de categorie specială, puntea care separa aceste încăperi poate fi izolata cu o construcţie inferioară de tip "A-O". 6.2 La navele pasageri care nu transporta mai mult de 36 de pasageri, elementele de delimitare verticala a încăperilor de categorie specială trebuie sa fie izolate asa cum se prevede pentru încăperile de categoria (11) din tabelul 9.3 şi elementele de delimitare orizontala trebuie sa fie izolate asa cum se prevede pentru încăperile de categoria (11) din tabelul 9.4. 6.3 La navele pasageri care nu transporta mai mult de 36 de pasageri, pereţii şi puntile care delimitează încăperile ro-ro închise şi deschise trebuie sa aibă rezistenta la foc prevăzută pentru încăperile de categoria (8) din tabelul 9.3 şi elementele de delimitare orizontala trebuie sa aibă rezistenta la foc prevăzută pentru încăperile de categoria (8) din tabelul 9.4. 6.4 La navele pasageri, trebuie prevăzute indicatoare pe puntea de comanda pentru semnalizarea închiderii uşilor de incendiu ce permit intrarea sau ieşirea din încăperile de categorie specială 6.5 La navele cisterna, pentru protecţia tancurilor de marfa care transporta ţiţei şi produse petroliere având un punct de aprindere ce nu depăşeşte 6O°C, nu se vor folosi, pentru valvule, armături, capace ale deschiderilor tancurilor, tubulaturi de aerisire marfa şi tubulaturi de marfa, materiale ce pot fi imediat afectate de căldura astfel încât sa se împiedice propagarea incendiului la marfa 7 Instalaţii de ventilaţie 7.1 Canale şi clapete 7.1.1 Canalele de ventilaţie trebuie sa fie confecţionate dintr-un material incombustibil. Totuşi, canalele scurte, care nu depăşesc în general 2 m lungime şi au o suprafaţa libera a secţiunii transversale ce nu depăşeşte 0,02 mp, pot sa nu fie confecţionate din material incombustibil în următoarele condiţii: .1 canalele sunt confecţionate din materiale care au caracteristici de propagare lenta a flacarii; .2 canalele sunt utilizate doar la capătul dispozitivului de ventilaţie; si .3 canalele nu vor fi amplasate la o distanta mai mica de 600 mm, masurata pe lungimea sa, de la o deschidere într-o construcţie de tip, "A" sau "B", inclusiv plafoanele continue de tip "B", 7.1.2 Următoarele instalaţii trebuie încercate în conformitate cu Codul metodelor de încercare la foc: .1 clapetele antifoc, inclusiv mijloacele lor de acţionare; si .2 trecerile de canale prin construcţii de tip "A". Totuşi, încercarea nu se cere dacă mansoanele din oţel sunt cuplate direct la canalele de ventilaţie cu ajutorul flanselor nituite sau insurubate sau prin sudare. 7.2. Amplasarea canalelor 7.2.1 Instalaţiile de ventilaţie din încăperile de maşini de categorie A, încăperile pentru transportul vehiculelor, încăperile ro-ro, bucătăriile, încăperile de categorie specială şi încăperile de marfa trebuie, în general, sa fie separate una de alta şi de instalaţiile de ventilaţie care deservesc alte încăperi. Totuşi, instalaţiile de ventilaţie din bucătăriile navelor de marfa cu un tonaj brut mai mic de 4000 şi de la navele de pasageri care transporta cel mult 36 de pasageri, nu trebuie sa fie complet separate şi pot fi deservite de canale separate de la o instalatie de ventilaţie care deserveşte alte încăperi. In orice caz, o clapeta antifoc automată trebuie instalata în canalul de ventilaţie al bucatariei lângă dispozitivul de ventilaţie. Canalele destinate ventilarii încăperilor de maşini de categoria A, bucătăriilor, încăperilor pentru vehicule, încăperilor ro-ro sau încăperilor de categorie specială nu vor trece prin încăperile de locuit, de serviciu sau posturile de comanda dacă nu corespund condiţiilor prevăzute la paragrafele 7.2.1.1.1 pana la 7.2.1.1.4 sau 7.2.1.2.1 şi 7.2.1.2.2 de mai jos: .1.1 canalele sunt construite din oţel şi au o grosime de cel puţin 3 mm dacă lăţimea sau diametrul lor este mai mic sau egal cu 300 mm, sau de cel puţin 5 mm, dacă lăţimea sau diametrul lor este mai mare sau egal între 760 mm; în cazul canalelor cu lăţimea sau diametrul cuprins între 300 şi 760 mm, grosimea se obţine prin interpolare; .1.2 canalele sunt în mod corespunzător sprijinite şi întărite; .1.3 canalele sunt prevăzute cu clapete antifoc automate aproape de peretele traversat; si .1.4 canalele sunt izolate cu construcţii de tip "A-60" în încăperile de maşini, bucătarii, încăperile pentru vehicule, încăperile ro-ro sau încăperile de categorie specială pana la un punct situat la cel puţin 5 m dincolo de fiecare clapet antifoc; sau .2.1 canalele sunt construite din oţel în conformitate cu prevederile paragrafelor 7.2.1.1.1 şi 7.2.1.1.2;si .2.2 canalele sunt izolate cu construcţii de tip "A.-60" în interiorul încăperilor de locuit, de serviciu sau posturilor de comanda; Totuşi, canalele care traversează construcţiile dintr-o zona principala trebuie, de asemenea, sa corespundă cerinţelor paragrafului 4.1.1.8. 7.2.2 Canalele destinate ventilatiei încăperilor de locuit, de serviciu sau posturilor de comanda nu trebuie sa traverseze încăperile de maşini de categoria A, bucătăriile, încăperile pentru vehicule, încăperile ro-ro sau încăperile de categorie specială dacă nu corespund condiţiilor prevazuse în paragrafele 7.2.2.1.1 pana la 7.2.2.l.3 sau 7.2.2.2.1 şi 7.2.2.2.2 de mai jos: .1.1 canalele, care traversează o încăpere de maşini de categoria A, o bucătărie, o încăpere pentru vehicule, o încăpere ro-ro sau o încăpere de categorie specială, sunt construite din oţel conform prevederilor paragrafelor 7.2.1.1.1 şi 7.2.1.1.2; .1.2 canalele sunt prevăzute cu clapetele antifoc automate situate în apropierea elementelor de delimitare traversate; si .1.3 rezistenta elementelor de delimitare a încăperilor de maşini, bucătăriilor, încăperilor pentru vehicule, încăperilor ro-ro sau a încăperilor de categorie specială, este menţinută la treceri; sau .2.1 canalele care trec printr-o încăpere de maşini de categoria A, bucătărie, încăpere pentru transportul vehiculelor, încăpere ro-ro sau încăpere de categorie specială, sunt construite din oţel conform prevederilor paragrafelor 7.2.1.1.1 şi 7.2.1.l.2; si .2.2 canalele sunt izolate cu construcţii de tip "A-60" în interiorul încăperilor de maşini, bucătăriilor, încăperilor pentru vehicule, încăperilor ro-ro sau încăperilor de categorie specială; Totuşi, canalele care traversează construcţiile dintr-o zona principala trebuie, de asemenea, sa corespundă cerinţelor paragrafului 4.1.1.8. 7.3 Detalii cu privire la trecerile canalelor 7.3.l Dacă un canal cu un perete subtire şi cu o secţiune transversala libera mai mica sau egala cu 0,02 mp traversează pereţii sau puntile de tip "A.", în zona decuparii pereţilor sau puntilor trebuie captusit cu un manson din oţel cu o grosime de cel puţin 3 mm şi o lungime de cel puţin 200 mm, care este de preferat sa fie repartizata pe o distanta de 100 mm de fiecare parte a peretelui sau, în cazul puntii, situata în întregime în partea inferioară a puntilor pe care le traversează canalul. In cazul în care canalele de ventilaţie cu o secţiune transversala libera ce depăşeşte 0,02 mp traversează pereţi sau punti de tip "A.", în zona decuparii pereţilor sau puntilor, canalele trebuie captusite cu un manson din oţel. Totuşi, dacă aceste canale sunt din oţel şi traversează o punte sau un perete, canalele şi mansoanele trebuie sa respecte următoarele condiţii: .l Mansoanele trebuie sa aibă o grosime de cel puţin 3 mm şi o lungime de cel puţin 900 mm. La trecerea prin pereţi, aceasta lungime este de preferat sa fie repartizata pe o distanta de 450 mm de fiecare parte a peretelui. Aceste canale, sau mansoanele ce captusesc aceste canale, trebuie prevăzute cu izolatie contra incendiului. Izolatia trebuie sa aibă cel puţin aceeaşi rezistenta la foc ca cea a peretelui sau puntii prin care trece canalul; si .2 Canalele cu o secţiune libera mai mare de 0,075 mp trebuie prevăzute cu clapete antifoc suplimentar fata de cerinţele paragrafului 7.3.1.1. Clapeta antifoc trebuie sa funcţioneze automat, dar trebuie de asemenea sa poată fi închisă manual din ambele părţi ale peretelui sau puntii. Clapeta trebuie prevăzută cu un indicator care arata dacă aceasta este închisă sau deschisă. Totuşi, clapetele antifoc nu sunt obligatorii atunci când canalele traversează încăperile delimitate de construcţii de tip "A" fără a deservi aceste încăperi, cu condiţia ca aceste canale sa aibă aceeaşi rezistenta la foc ca şi pereţii pe care ii traversează. Clapetele antifoc trebuie sa fie uşor accesibile. Dacă ele sunt amplasate în spatele plafoanelor sau captuselilor, aceste plafoane sau captuseli trebuie prevăzute cu o usa pentru inspecţie pe care se afla o placuta cu numărul de identificare al clapetei antifoc. Numărul de identificare al clapetei antifoc trebuie de asemenea sa se găsească pe toate comenzile de la distanta cerute. 7.3.2 Canalele de ventilaţie cu secţiune libera ce depăşeşte 0,02 mp şi care traversează pereţii de tip "B" trebuie captusite cu mansoane din tabla de oţel cu o lungime de 900 mm, repartizata pe o distanta de 450 mm de fiecare parte a pereţilor, dacă canalul nu este construit din oţel pe aceasta lungime. 7.4 Instalaţii de ventilaţie pentru navele de pasageri care transporta mai mult de 36 de pasageri 7.4.l Instalatia de ventilaţie a unei nave de pasageri care transporta mai mult de 36 pasageri, va respecta următoarele cerinţe suplimentare. 7.4.2 In general ventilatoarele trebuie dispuse astfel încât canalele de ventilaţie ce se deschid în diferite încăperi sa rămână în interiorul zonei verticale principale respective. 7.4.3 Dacă instalaţiile de ventilaţie traversează punti, se vor lua măsuri, suplimentar fata de cele referitoare la rezistenta la foc a puntilor prevăzute la paragrafele 3.1 şi 4.1.1.5, pentru reducerea pericolului de trecere a fumului şi gazelor arse de la o interpunte la alta prin intermediul instalaţiei de ventilaţie. Suplimentar fata de cerinţele din paragraful 7.4 privind izolatia, canalele verticale de ventilaţie, dacă este necesar, trebuie izolate conform celor prevăzute în tabelele 9.1 şi 9.2. 7.4.4 Cu excepţia încăperilor de marfa, canalele de ventilaţie vor fi confecţionate din urmatarele materiale: .1 canalele cu secţiunea transversala libera de cel puţin 0,075 mp şi toate canalele verticale care deservesc mai mult de o singura interpunte vor fi confecţionate din oţel sau alt material echivalent; .2 canalele cu o secţiune transversala libera mai mica de 0,075 mp, altele decât canalele verticale la care se referă paragraful 7.4.4.1, vor fi confecţionate din materiale incombustibile. Dacă aceste canale traversează construcţiile de tip "A" sau "B", se va acorda atenţie asigurării rezistentei la foc a construcţiei; si .3 canalul scurt, cu o secţiune transversala libera care, în general, nu depăşeşte 0,02 mp, iar lungimea, nu depăşeşte 2 m, nu trebuie sa fie confecţionat din materiale incombustibile, cu condiţia respectării tuturor cerinţelor care urmează: .3.1 canalul este construit dintr-un material care are caracteristici de propagare lenta a flacarii; .3.2 canalul se foloseşte numai la capătul dispozitivului de ventilaţie; si .3.3 canalul nu va fi situat la o distanta, mai mica de 600 mm, masurati pe lungimea sa, fata de o decupare dintr-o construcţie de tip "A" sau "B", inclusiv plafoanele continue de tip "B". 7.4.5 Casele scarilor trebuie sa fie ventilate şi deservite de un ventilator independent şi un canal de ventilaţie independent, care sa nu deserveasca alta încăpere legată la instalatia de ventilaţie. 7.4.6 Canalele de evacuare trebuie prevăzute cu deschideri de acces amplasate corespunzător pentru inspectare şi curăţare. Deschiderile de acces trebuie sa fie amplasate lângă clapetele antifoc. 7.5 Canalele de evacuare de la bucătarii 7.5.l Cerinţe aplicabile navelor de marfa şi navelor de pasageri care transporta mai mult de 36 de pasageri Canalele de evacuare care deservesc maşinile de gătit din bucătarii trebuie sa respecte prevederile paragrafelor 7.2.1.2.1 şi 7.2.1.2.2 şi sa fie prevăzute cu: . l un filtru pentru grăsimi uşor de demontat pentru curăţare dacă nu este prevăzut un dispozitiv echivalent aprobat pentru îndepărtarea grasimilor; .2 o clapeta antifoc cu telecomanda automată, amplasata la capătul inferior al canalului şi în plus, o clapeta antifoc telecomandata amplasata la capătul superior al canalului; .3 un dispozitiv fix pentru stingerea incendiului în interiorul canalului; .4 dispozitive cu comanda de la distanta pentru oprirea ventilatoarelor de evacuare şi a ventilatoarelor de aspiraţie, precum şi pentru actionarea clapetelor antifoc menţionate în aliniatul 7.5.1.2 şi a instalaţiei pentru stingerea incendiului, care vor fi amplasate într-o poziţie apropiată de intrarea în bucătărie, în cazul în care exista o instalatie cu canale ramificate, trebuie prevăzut un dispozitiv cu telecomanda, situat în acelaşi loc ca şi dispozitivul mai sus menţionat, pentru închiderea tuturor ramificatiilor care evacueaza prin acelaşi canal principal, înainte de introducerea unui agent de stingere a incendiului în instalatie; si .5 deschideri de acces amplasate convenabil pentru inspecţie şi curăţare. 7.5.2 Cerinţe aplicabile navelor de marfa şi navelor de pasageri care nu transporta mai mult de 36 de pasageri 7.5.2.1 Dacă traversează încăperile de locuit sau încăperile în care se afla materiale combustibile, canalele de evacuare care deservesc maşinile de gătit trebuie sa fie executate din construcţii de tip "A". Fiecare canal de evacuare va fi prevăzut cu: .l un filtru pentru grăsimi uşor de demontat pentru curăţare; .2 o clapeta antifoc amplasata la capătul inferior al canalului; .3 dispozitive, acţionate din bucătarii, pentru oprirea ventilatoarelor de evacuare; si .4 un dispozitiv fix pentru stingerea incendiului în interiorul canalului. Regula 10 Combaterea incendiului 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a izola şi a stinge rapid un incendiu în locul de origine. In acest sens trebuie respectate următoarele cerinţe functionale: .l instalaţiile fixe de stingere a incendiului vor fi montate ţinând seama de potenţialul de producere a incendiului în încăperile protejate; si .2 dispozitivele de stingere a incendiului trebuie sa fie imediat disponibile. 2 Instalaţii pentru alimentarea cu apa Navele trebuie prevăzute cu pompe de incendiu, tubulatura principala de incendiu, hidranti şi furtunuri de incendiu conform cerinţelor corespunzătoare din aceasta regula. 2.l Tubulatura principala de incendiu şi hidranti 2.1.1 Generalitati Pentru tubulaturile de incendiu şi hidranti nu se vor utiliza materiale ale căror proprietăţi sunt uşor influentate de căldura, dacă nu sunt protejate în mod corespunzător. Tubulaturile şi hidrantii vor fi amplasati astfel încât furtunurile de incendiu sa poată fi uşor cuplate. Amplasarea tubulaturilor şi hidrantilor se va face astfel încât sa se evite posibilitatea de inghet. Mijloace corespunzătoare de drenare vor fi prevăzute pentru tubulatura principala de incendiu. Valvulele de izolare se vor instala pe toate ramificatiile tubulaturii principale de incendiu de pe puntea deschisă utilizate în alte scopuri decât cele pentru stingerea incendiului. La navele care pot transporta mărfuri pe punte, amplasarea Hidrantilor trebuie sa fie astfel încât aceştia sa fie întotdeauna uşor accesibili, iar tubulatura trebuie montata pe cat posibil astfel încât sa se evite riscul unei deteriorări cauzate de astfel de mărfuri. 2.1.2 Alimentarea imediata cu apa Pentru obţinerea alimentării imediate cu apa, instalaţiile pentru alimentarea cu apa vor îndeplini următoarele condiţii: .1 la navele de pasageri: .1.1 cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000, cel puţin un jet eficient de apa trebuie sa fie imediat obţinut de la orice hidrant din interiorul navei şi un debit de apa continuu trebuie sa fie asigurat prin pornirea automată a uneia din pompele de incendiu prevăzute; .1.2 cu un tonaj brut mai mic de 1000, sa pornească automat sau prin actionarea de la distanta de pe puntea de navigaţie cel puţin una din pompele de incendiu. Dacă pompa porneşte automat sau dacă valvula de fund nu poate fi deschisă din locul în care pompa este pornită de la distanta, valvula de fund va fi ţinuta deschisă în permanenta; si .1.3 care au încăperi de maşini periodic nesupravegheate conform regulii II-1/54, Administraţia trebuie sa stabilească prevederi pentru dispozitivele fixe de stingere a incendiului cu apa în aceste încăperi echivalente cu acelea cerute pentru încăperile de maşini cu supraveghere permanenta. .2 la navele de marfa: .2.1 instalatia trebuie sa fie spre satisfactia Administraţiei, si .2.2 care au încăperi de maşini periodic nesupravegheate sau cu o singura persoana pentru efectuarea cartului, alimentarea cu apa se va face imediat de la tubulatura principala de incendiu la o presiune corespunzătoare fie prin pornirea de la distanta a uneia din pompele principale de incendiu cu comanda de la distanta de pe puntea de comanda şi din postul de comanda, dacă exista, fie prin menţinerea în permanenta sub presiune a tubulaturii principale de incendiu de către una din pompele principale de incendiu, cu excepţia cazului în care Administraţia poate renunţa la aceasta cerinţa pentru navele de marfa cu un tonaj brut mai mic de 1600 tone dacă dispozitivul de pornire a pompei de incendiu din încăperea de maşini se afla într-un loc uşor accesibil; 2.1.3 Diametrul tubulaturii principale de incendiu Diametrul tubulaturii principale de incendiu şi a ramificatiilor sale trebuie sa fie suficient pentru a asigura distribuţia eficienta a debitului maxim cerut pentru doua pompe de incendiu funcţionând simultan, cu excepţia cazului navelor de marfa unde diametrul trebuie sa fie suficient pentru asigurarea unui debit de 140mp/ora. 2.l.4 Valvule de izolare şi supape de siguranţa 2.1.4.1 Valvulele de izolare, care separa porţiunea de tubulatura principala de incendiu din încăperea de maşini în care se afla pompa sau pompele principale de incendiu de restul tubulaturii principale de incendiu, trebuie sa fie dispuse într-o poziţie uşor accesibila şi în afară încăperilor de maşini. Tubulatura principala de incendiu trebuie sa fie dispusă astfel încât atunci când valvulele de izolare sunt închise, hidrantii de pe nava, cu excepţia celor din încăperea de maşini menţionaţi mai sus, sa poată fi alimentati cu apa de alta pompa de incendiu sau de o pompa de incendiu de avarie. Pompa de incendiu de avarie, priza de aspiraţie apa de mare, tubulaturile de aspiraţie şi refulare şi valvulele de izolare vor fi amplasate în exteriorul incaperii de maşini. Dacă aceasta amenajare nu poate fi realizată, priza de apa de mare poate fi prevăzută în încăperea de maşini dacă valvula este acţionată de la distanta dintr-o poziţie situata în acelaşi compartiment ca şi pompa de incendiu de avarie şi tubulatura de aspiraţie este cat mai scurta posibil. Porţiunile mici din tubulatura de aspiraţie sau refulare a pompei de incendiu de avarie pot traversa încăperile de maşini cu condiţia ca ele sa fie protejate printr-un invelis rezistent din oţel sau sa fie izolate cu construcţii de tip A-60. Tubulatura trebuie sa aibă pereţi grosi, dar în nici un caz mai mici de 11 mm şi sa fie sudate cu excepţia imbinarilor cu flansa la priza de aspiraţie apa de mare. 2.1.4.2 Se va prevedea o valvula pentru fiecare hidrant de incendiu, astfel încât orice furtun de incendiu sa poată fi îndepărtat în timp ce pompele de incendiu sunt în funcţiune. 2.1.4.3 Pompele de incendiu vor fi prevăzute cu supape de siguranţa, dacă ele pot debita apa la o presiune superioară presiunii de calcul a tubulaturilor, hidrantilor şi furtunurilor de incendiu. Aceste supape trebuie amplasate şi reglate astfel încât sa împiedice presiunea excesiva în orice parte a tubulaturii principale de incendiu. 2.l.4.4 Valvulele de izolare de la navele cisterna trebuie sa fie prevăzute pe tubulatura de incendiu în fata dunetei într-o poziţie protejata şi pe puntea tancurilor la intervale nu mai mari de 40 m pentru a menţine integritatea tubulaturii principale de incendiu în caz de incendiu sau explozie. 2.1.5 Numărul şi amplasarea hidrantilor 2.1.5.1 Numărul şi amplasarea hidrantilor de incendiu trebuie stabilite astfel încât sa asigure cel puţin doua jeturi de apa ce nu pleacă din acelaşi hidrant, unul din jeturi fiind furnizat de un furtun dintr-o singura bucata, care pot fi dirijate în orice punct al navei accesibil în mod normal pasagerilor sau echipajului în timpul navigaţiei şi în orice punct al oricărei încăperi de marfa când aceasta este goala, al oricărei încăperi ro-ro sau al oricărei încăperi pentru vehicule; în acest ultim caz, cele doua jeturi vor atinge orice punct al incaperii, fiecare provenind de la un furtun dintr-o singura bucata. In plus, aceşti hidranti de incendiu vor fi amplasati lângă căile de acces ale încăperilor protejate. 2.1.5.2 Suplimentar fata de cerinţele de la paragraful 2.1.5.1, navele de pasageri trebuie sa corespundă următoarelor: .1 numărul şi amplasarea hidrantilor în încăperile de locuit, de serviciu şi de maşini vor fi astfel încât cerinţele cuprinse în paragraful 2.1.5.1 sa poată fi îndeplinite când toate uşile etanşe şi toate uşile pereţilor zonelor verticale principale sunt închise; si .2 dacă se prevede accesul la o încăpere de maşini de categoria A, într-o parte inferioară a sa, de la un tunel al liniei de arbori adiacent, se vor prevedea doi hidranti în exteriorul acestei încăperi, dar lângă intrarea sa. Dacă un astfel de acces în aceasta încăpere este prevăzut de la alte încăperi, într-una din acele încăperi vor fi prevăzuţi doi hidranti lângă intrarea în încăperea de maşini de categoria A. Aceasta prevedere nu se aplica dacă tunelul sau încăperile adiacente nu fac parte din calea, de evacuare. 2.1.6 Presiunea la hidranti Cu doua pompe care alimentează simultan cu apa prin duzele specificate la paragraful 2.3.3, cu cantitatea de apa specificată la paragraful 2.1.3, prin orice hidranti adiacenti, următoarele presiuni minime vor fi menţinute la toţi hidrantii de incendiu:
.1 pentru nave de pasageri:
tonaj brut mai mare sau egal cu 4000 0,40 N/mmp
tonaj brut mai mic de 4000 0,30 N/mmp
.2 pentru nave de marfa:
tonaj brut mai mare sau egal cu 6000 0,27 N/mmp
tonaj brut mai mic de 6000 0,25 N/mmp
si
.3 presiunea maxima la orice hidrant nu va depăşi pe cea la care poate fi demonstrata manipularea, eficienta a unui furtun de incendiu. 2.1.7 Racordul internaţional de legătura cu uscatul 2.1.7.1 Navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500 tone, vor fi prevăzute cu cel puţin un racord internaţional de legătura cu uscatul, corespunzător Codului pentru instalaţiile protecţie contra incendiului. 2.1.7.2 Se vor prevedea posibilităţi pentru utilizarea acestui racord în ambele borduri ale navei. 2.2 Pompe de incendiu 2.2.1 Pompe acceptate ca pompe de incendiu Pompele sanitare, pompele de balast, de santina sau de serviciu general pot fi acceptate ca pompe de incendiu cu condiţia ca ele sa nu fie utilizate în mod normal pentru pomparea combustibilului, iar dacă în mod ocazional sunt folosite pentru transferul sau pomparea combustibilului, sa fie dotate cu dispozitive de comutare corespunzătoare. 2.2.2 Numărul pompelor de incendiu Navele vor fi prevăzute cu pompe de incendiu acţionate independent, după cum urmează:
.1 La navele de pasageri cu:
un tonaj brut mai mare sau egal cu 4000 cel puţin trei
un tonaj brut mai mic de 4000 cel puţin doua
.2 La navele de marfa.
un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000 cel puţin doua
un tonaj brut mai mic de 1000 cel puţin doua pompe de
incendiu acţionate electric,
din care una va avea
acţionare independenta
2.2.3 Amplasarea pompelor de incendiu şi a tubulaturii principale de incendiu 2.2.3.1 Pompe de incendiu Amplasarea prizelor de apa de mare, a pompelor de incendiu şi a surselor lor de energie trebuie sa fie astfel încât sa asigure ca: .1 la navele de pasageri cu un tonaj brut mai mare sau egal cu l000, în caz; de incendiu în oricare compartiment, nu vor fi scoase din funcţiune toate pompele de incendiu; si .2 la navele de pasageri cu un tonaj brut mai mic de l000, şi la navele de marfa, dacă un incendiu produs în oricare compartiment ar putea scoate din funcţiune toate pompele de incendiu, trebuie sa existe un dispozitiv alternativ constând dintr-o pompa de incendiu de avarie corespunzătoare prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului cu sursa sa de energie şi priza de apa de mare situate în afară, incaperii unde se afla pompele tubulaturii principale de incendiu sau sursele lor de energie. 2.2.3.2 Cerinţe pentru încăperea în care se afla pompa de incendiu de avarie 2.2.3.2.1 Amplasarea incaperii Încăperea în care se afla pompa de incendiu nu trebuie sa se invecineze cu elemente de construcţie care delimitează, încăperile de maşini de categoria A sau cu acele încăperi în care se afla pompele de incendiu principale. Dacă acest lucru nu este posibil, peretele comun celor doua spaţii trebuie sa fie izolat conform unei norme de rezistenta la foc echivalenta aceleia prevăzută la regula 9.2.3.3 pentru un post de comanda. 2.2.3.2.2 Accesul la pompa de incendiu de avarie Nu va fi permis nici un acces direct între încăperea de maşini şi încăperea în care se afla pompa de incendiu de avarie şi sursa sa de energie. Dacă acest lucru nu este posibil, Administraţia, poate accepta ca accesul sa se facă prin intermediul unui sas, cu usa din încăperea de maşini dintr-o construcţie de tip A-60 iar cealaltă usa fiind cel puţin din oţel, fiecare din cele doua usi fiind cu autoinchidere, etanşe la gaze şi fără vreun dispozitiv de reţinere. Alternativ, accesul se poate face printr-o usa etanşa la apa care poate fi acţionată de la distanta din încăperea de maşini şi din încăperea în care se găseşte pompa de incendiu de avarie şi care nu este în pericol sa fie izolata în caz de incendiu în aceste încăperi, în aceste cazuri se va prevedea un al doilea mijloc de acces în spaţiul în care exista pompa de incendiu de avarie şi sursa sa de energie; 2.2.3.2.3 Ventilatiea în încăperea pompei de incendiu de avarie Prevederile în legătura cu ventilatia în încăperea în care se afla sursa independenta de alimentare cu energie a pompei de incendiu de avarie va fi astfel încât sa preintampine, în măsura în care este posibil, pătrunderea fumului provenit de la un incendiu din încăperea de maşini sau aspirarea fumului din acea încăpere. 2.2.3.3 Pompe suplimentare pentru navele de marfa In plus, la navele de marfa la care sunt montate în încăperea de maşini alte pompe, ca de exemplu pompe de serviciu general, de santina şi de balast etc., se vor lua măsuri care sa asigure ca cel puţin una din aceste pompe, având debitul şi presiunea conform paragrafelor 2.l.6.2 şi 2.2.4.2, poate alimenta cu apa tubulatura principala de incendiu. 2.2.4 Debitul pompelor de incendiu 2.2.4.l Debitul total al pompelor de incendiu prevăzute Pompele de incendiu prevăzute trebuie sa aibă debit suficient pentru ca, în caz de incendiu, sa poată furniza, la presiunea indicată în paragraful 2.l.6, o cantitate de apa după cum urmează: .1 la navele de pasageri, pompele trebuie sa furnizeze o cantitate de apa cel puţin egala cu 2/3 din cantitatea de apa pe care trebuie sa o refuleze pompele de santina dacă sunt folosite pentru drenarea santinei; si .2 la navele de marfa, pompele, altele decât orice pompa de avarie, trebuie sa furnizeze o cantitate de apa care sa nu fie mai mica de 4/3 din cantitatea prevăzută la regula II- 1/2 l pentru a fi debitata de fiecare pompa de santina independenta de la bordul unei nave de pasageri de aceleaşi dimensiuni, dacă sunt folosite pentru drenarea santinei. Debitul total al pompelor de incendiu la navele de marfa nu este necesar sa depăşească 180 mc/ora. 2.2.4.2 Debitul fiecărei pompe de incendiu Fiecare din pompele de incendiu prevăzute (altele decât orice pompa de avarie prevăzută în paragraful 2.2.3.1.2 pentru navele de marfa) trebuie sa aibă un debit cel puţin egal cu 80% din cantitatea obţinută impartind debitul total prevăzut pentru numărul minim de pompe de incendiu cerute, dar în orice caz nu trebuie sa fie mai mic de 25 mc/ora şi fiecare astfel de pompa va putea, în orice situaţie, sa asigure furnizarea a cel puţin doua jeturi de apa prevăzute. Aceste pompe de incendiu trebuie sa poată alimenta tubulatura principala de incendiu în condiţiile cerute. Dacă numărul pompelor instalate este mai mare decât numărul minim de pompe cerut, debitul pompelor suplimentare trebuie sa fie cel puţin egal cu 25 mc/ora şi sa asigure cel puţin cele doua jeturi de apa cerute la paragraful 2.l.5.l. 2.3 Furtunuri de incendiu şi ţevi de refulare de mana 2.3.1 Generalitati 2.1.1.1 Furtunurile de incendiu trebuie sa fie fabricate din materiale nedegradabile aprobate de Administraţie şi ele trebuie sa aibă o lungime suficienta pentru a putea proiecta un jet de apa în oricare din spaţiile care ar necesita acest lucru. Fiecare furtun va fi prevăzut cu o ţeava de refulare de mana şi cuplajele necesare. Furtunurile specificate în acest capitol ca "furtunuri de incendiu" împreună, cu toate sculele şi accesoriile necesare, trebuie sa fie menţinute gata de utilizare şi ţinute la vedere, în apropierea hidrantilor sau racordurilor de incendiu. In plus, în spaţiile interioare ale navelor de pasageri care transporta mai mult de 36 de pasageri, furtunurile de incendiu trebuie sa fie în permanenta conectate la hidranti. Furtunurile de incendiu vor avea o lungime de cel puţin 10 m, dar nu mai mare de: .1) 15 m în încăperile de maşini; .2) 20 m în alte încăperi sau punti deschise; si .3) 25 m pentru puntile deschise de pe navele cu o laţime maxima ce depăşeşte 30 m. 2.3.1.2 Dacă un furtun şi o ţeava de refulare de mana nu sunt prevăzute la fiecare hidrant de pe nava, trebuie sa existe o interschimbabilitate totală a cuplajelor furtunurilor şi tevilor de refulare de mana. 2.3.2 Numărul şi diametrul furtunurilor de incendiu 2.3.2.1 Navele trebuie prevăzute cu furtunuri de incendiu al căror număr şi diametru sa fie considerate satisfăcătoare de către Administraţie. 2.3.2.2 Navele de pasageri trebuie prevăzute cu cel puţin un furtun de incendiu pentru fiecare hidrant prevăzut la paragraful 2.l.5 şi aceste furtunuri vor fi utilizate numai în scopul stingerii incendiilor sau pentru încercarea stingatoarelor de incendiu în timpul exerciţiilor pentru rolul de incendiu şi în timpul inspectiilor. 2.3.2.3 La navele de marfa: .1 cu tonaj brut mai mare sau egal cu 1000, trebuie prevăzut un număr de furtunuri de incendiu în raport cu lungimea navei, câte unul la fiecare 30 m şi unul de rezerva, însă în nici un caz numărul total nu va fi mai mic de cinci. Acest număr nu include furtunurile prevăzute pentru compartimentele de maşini sau caldari. Administraţia poate mari numărul de furtunuri cerute astfel încât sa asigure în orice moment un număr suficient de furtunuri disponibile şi accesibile, având în vedere tipul de nava şi natura transporturilor pentru care nava este utilizata. Navele care transporta mărfuri periculoase conform regulii 19 trebuie dotate cu 3 furtunuri şi ţevi de refulare de mana, suplimentar fata de cele cerute mai sus; si .2 cu un tonaj brut mai mic de 1000, trebuie prevăzut un număr de furtunuri de incendiu care va fi calculat conform prevederilor paragrafului 2.3.2.3.1. Totuşi, numărul furtunurilor nu va fi în nici un caz mai mic de trei. 2.3.3 Marimi şi tipuri de ţevi de refulare de mana 2.3.3.1 In sensul prezentului capitol, diametrele standardizate ale tevilor de refulare de mana vor fi 12 mm, 16 mm şi 19 mm sau cat mai aproape posibil de aceste dimensiuni. Se pot admite ţevi de refulare cu diametre mai mari la aprecierea Administraţiei. 2.3.3.2 Pentru încăperile de locuit şi de serviciu nu este necesară folosirea tevilor de refulare de mana cu un diametru mai mare de 12 mm. 2.3.3.3 Pentru încăperile de maşini şi pe puntile deschise, diametrul tevilor de refulare de mana trebuie sa fie acela care permite obţinerea debitului maxim posibil prin 2 jeturi produse de pompa cea mai mica la presiunea menţionată în paragraful 2.1.6 al prezentei reguli, fără însă a fi necesară folosirea, tevilor de refulare mana cu diametrul peste 19 mm. 2.3.3.4 Toate ţevile de refulare de mana vor fi aprobate de tip şi de un tip combinat (de exemplu pulverizare/jet) având incorporat un întrerupător, 3 Stingatoare de incendiu portabile 3.1 Tipuri şi construcţie Stingatoarele de incendiu portabile trebuie sa corespundă cerinţelor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 3.2 Amplasarea stingatoarelor de incendiu 3.2.1 Încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi posturile de comanda vor fi prevăzute cu un număr suficient de stingatoare de incendiu portabile de tip corespunzător, spre satisfactia Administraţiei. Navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000 tone vor avea cel puţin 5 stingatoare de incendiu portabile. 3.2.2 Unul dintre stingatoarele de incendiu portabile destinat a fi utilizat în orice încăpere, va fi aşezat aproape de intrarea în acea încăpere. 3.2.3 Stingatoarele de incendiu cu CO(2) nu vor fi amplasate în încăperile de locuit, în posturile de comanda şi în alte încăperi în care se afla echipament electric sau electronic necesar pentru siguranţa navei, trebuie prevăzute stingatoare de incendiu al cărui agent de stingere nu este nici bun conducător de electricitate, nici dăunător pentru aceste echipamente. 3.2.4 Stingatoarele de incendiu vor fi amplasate în locuri vizibile, imediat şi uşor accesibile în cazul unui incendiu şi într-un mod în care starea lor de funcţionare nu este împiedicată de condiţiile meteorologice, vibratii sau alţi factori externi. Stingatoarele de incendiu portabile vor fi prevăzute cu dispozitive care indica dacă ele au fost deja folosite. 3.3 Încărcături de rezerva 3.3.1 Pentru stingatoarele care pot fi reincarcate la bordul navei se vor prevedea încărcături de rezerva de 100% pentru primele 10 stingatoare şi de 50% pentru celelalte stingatoare. Nu se impun mai mult de 60 de încărcături de rezerva în total. La bordul navei trebuie sa existe instrucţiuni pentru reincarcarea stingatoarelor. 3.3.2 In ceea ce priveşte stingatoarele de incendiu care nu pot fi reincarcate la bordul navei, în locul încărcăturilor de rezerva se vor prevedea stingatoare portabile suplimentare de acelaşi tip şi capacitate ca cele indicate la paragraful 3.3.l de mai sus. .4 Instalaţii fixe de stingere a incendiului .4.1 Tipuri de instalaţii fixe de stingere a incendiului .4.1.1 O instalatie fixa de stingere a incendiului prevăzută la paragraful 5 de mai jos poate fi oricare din următoarele instalaţii: .1 o instalatie fixa de stingere a incendiului cu gaze conform prevederilor din Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului" .2 o instalatie fixa de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient mare de spumare conform prevederilor din Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului; si .3 o instalatie fixa de stingere a incendiului cu apa pulverizata sub presiune conform prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 4.1.2 Dacă se monteaza o instalatie fixa de stingere a incendiului care nu este prevăzută de acest capitol, aceasta instalatie trebuie sa respecte cerinţele regulilor relevante din acest capitol şi din Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 4.1.3 Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu halon 121l, 1301 şi 2402, precum şi carbonaţi de fluor trebuie interzise. 4.1.4 In general Administraţia nu va autoriza utilizarea aburilor ca agent de stingere a incendiul la instalaţiile fixe de stingere a incendiului. Dacă utilizarea aburilor este autorizata de către Administraţie, se va folosi doar în zone limitate, ca mijloc suplimentar pentru instalatia de stingere a incendiului prevăzută şi va corespunde cerinţelor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 4.2 Mijloace de închidere pentru instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu gaz Dacă se utilizează o instalatie fixa de stingere a incendiului cu gaze, deschiderile care permit intrarea aerului sau evacuarea gazului dintr-o încăpere protejata, trebuie sa poată fi închise din exteriorul acestei încăperi protejate. 4.3 Încăperi pentru depozitarea agentului de stingere a incendiului Dacă agentul de stingere a incendiului este depozitat în exteriorul unui spaţiu protejat, el va fi depozitat într-o încăpere situata în spatele peretelui de coliziune prova şi nu va fi folosit în alte scopuri. Orice intrare în acest compartiment de depozitare este de preferat sa fie situata pe puntea deschisă şi sa fie independenta de încăperea protejata. Dacă încăperea de depozitare este situata sub o punte deschisă, ea nu trebuie sa fie separată de puntea deschisă pe mai mult de o punte şi trebuie sa aibă acces direct la o scara sau la scara din puntea deschisă, încăperile care sunt situate sub puntea sau încăperile la care accesul din puntea deschisă nu este prevăzut, vor fi prevăzute cu o instalatie de ventilaţie mecanică destinată sa evacueze aerul viciat de pe fundul incaperii şi vor fi dimensionate pentru asigurarea a cel puţin 6 schimburi de aer pe ora. Uşile de acces se vor deschide în exterior, iar pereţii şi puntile, inclusiv uşile şi alte mijloace de închidere a oricărei deschideri din aceşti pereţi şi punti, care constituie delimitări între aceste compartimente şi încăperile adiacente închise, vor fi etanşate la gaze. In sensul aplicării tabelelor 9.1 pana la 9.8, aceste compartimente de depozitare sunt considerate drept posturi de comanda în caz de incendiu. 4.4 Pompe de apa pentru alte instalaţii de stingere a incendiului Pompele, altele decât cele care deservesc tubulatura principala, de incendiu, care trebuie sa alimenteze cu apa instalaţiile de stingere a incendiului prevăzute de acest capitol, sursele lor de energie şi comenzile lor vor fi instalate în exteriorul spaţiului sau spaţiilor protejate de aceste instalaţii şi vor fi amplasate astfel încât un incendiu în spaţiul sau spaţiile protejate nu va putea scoate din funcţiune vreuna din aceste instalaţii de stingere a incendiului. 5 Instalaţii de stingere a incendiului în încăperile de maşini 5.1 Încăperile de maşini în care exista caldari funcţionând cu combustibil lichid sau instalaţii pentru tratarea combustibilului. 5.1.1 Instalaţii fixe de stingere a incendiului Încăperile de maşini de categoria A. în care se afla caldari ce funcţionează cu combustibil lichid sau instalaţii pentru tratarea combustibilului vor fi prevăzute cu una din oricare din următoarele instalaţii fixe de stingere a incendiului menţionate la paragraful 4.1. In fiecare din aceste cazuri, dacă compartimentul maşini nu este complet separat de compartimentul caldari sau dacă combustibilul poate curge din compartimentul caldari în compartimentul maşinilor, ansamblul format din compartimentul caldari şi compartimentul maşini trebuie considerat ca fiind un singur compartiment. 5.1.2 Mijloace suplimentare de stingere a incendiului 5.1.2.1 In fiecare compartiment caldari sau la exteriorul unei intrari în compartimentului caldari trebuie sa existe cel puţin un generator portabil de spuma care sa corespundă prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 5.1.2.2 In fiecare camera a caldarii din fiecare compartiment caldari şi în fiecare încăpere în care se afla o parte a instalaţiei de combustibil, trebuie sa existe cel puţin doua stingatoare de incendiu portabile cu spuma sau un dispozitiv echivalent, în fiecare compartiment caldari trebuie prevăzut cel puţin un stingator cu spuma de tip aprobat cu o capacitate de cel puţin 135 l sau un dispozitiv echivalent. Aceste stingatoare vor fi prevăzute cu furtunuri pe tamburi pentru a ajunge în toate părţile compartimentului caldari, în cazul caldarilor pentru uz gospodăresc cu o putere mai mica de l75 kw nu se cere un stingator cu spuma de tip aprobat cu o capacitate de cel puţin 135 l. 5.1.2.3 In fiecare camera a caldarii trebuie sa existe o lada cu nisip care sa conţină cel puţin 0,l mc nisip, rumegus de lemn impregnat cu soda sau orice alt material uscat aprobat, împreună cu o lopata corespunzătoare pentru împrăştierea materialului. Un stingator portabil aprobat poate constitui un mijloc echivalent acceptabil. 5.2 Încăperi de maşini în care se afla motoare cu combustie interna 5.2.1 Instalaţii fixe de stingere a incendiului Încăperile de maşini de categoria A, în care se afla maşini cu ardere interna, vor fi prevăzute cu una din instalaţiile fixe de stingere a incendiului prevăzută la paragraful 4.l. 5.2.2 Mijloace suplimentare de stingere a incendiului 5.2.2.1 Trebuie sa existe cel puţin un generator portabil de spuma care sa corespundă prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 5.2.2.2 In fiecare din aceste încăperi trebuie sa existe stingatoare de incendiu cu spuma, de tip aprobat, cu capacitatea de cel puţin 45 l fiecare, sau alte dispozitive echivalente, în număr suficient pentru a permite dirijarea spumei sau a oricărui alt agent de stingere echivalent în toate punctele instalaţiilor de combustibil şi ungere cu ulei sub presiune, la mecanismele de acţionare şi la alte mecanisme unde exista riscul declansarii incendiului, în plus, va fi prevăzut un număr suficient de stingatoare portabile cu spuma sau alte instalaţii echivalente, dispuse în asa fel, încât sa nu fie necesară deplasarea la mai mult de 10 metri pana la un punct din încăperea respectiva pentru a ajunge la un stingator fără însă ca numărul total al acestor stingatoare sa fie mai mic de doua. Pentru încăperile mai mici ale navelor de marfa, Administraţia poate analiza diminuarea acestor cerinţe. 5.3 Încăperi de maşini în care se afla turbine cu aburi sau maşini cu aburi închise 5.3.1 Instalaţii fixe de stingere a incendiului In spaţiile în care se afla turbine cu aburi sau maşini cu aburi închise folosite fie pentru propulsia principala, fie în alte scopuri, dacă ele au în total o putere de cel puţin 375 kw una din instalaţiile de stingere a incendiului specificată la paragraful 4.1 trebuie sa fie prevăzută dacă aceste încăperi sunt periodic nesupravegheate. 5.3.2 Mijloace suplimentare de stingere a incendiului 5.3.2.1 Trebuie sa se prevadă stingatoare de incendiu cu spuma de un tip aprobat, cu o capacitate de cel puţin 45 l fiecare, sau dispozitive echivalente, într-un număr suficient care sa permită dirijarea spumei sau a altui agent de stingere echivalent în toate punctele unde exista riscul declansarii unui incendiu în instalatia de ungere sub presiune, în toate punctele carterelor care conţin elemente pentru ungerea sub presiune a turbinelor, maşinilor cu aburi sau mecanismelor aferente, precum şi în alte cazuri cu pericol de incendiu. Aceste stingatoare nu sunt însă obligatorii dacă în aceste încăperi s-a prevăzut o protecţie echivalenta cu ajutorul unei instalaţii fixe de stingere a incendiului, conform paragrafului 4.1. 5.3.2.2 Un număr suficient de stingatoare portabile cu spuma sau dispozitive echivalente, amplasate astfel încât nici un punct din încăpere sa nu fie situat la o distanta mai mare de 10 de stingator şi sa existe cel puţin doua stingatoare în fiecare din aceste încăperi, exceptând faptul ca aceste stingatoare nu vor fi cerute suplimentar la cele care sunt instalate conform paragrafului 5.1.2.2. 5.4 Alte încăperi de maşini Dacă Administraţia, considera ca exista un pericol de incendiu într-una din încăperile de maşini pentru care paragrafele 5.1, 5.2 şi 5.3 nu indica vreun mijloc special de stingere a incendiului, trebuie sa se prevadă, în interiorul acelei încăperi sau adiacent acesteia, stingatoare de incendiu portabile de un tip aprobat sau alte mijloace de stingere a incendiului într-un număr pe care Administraţia îl considera ca fiind suficient. 5.5 Cerinţe suplimentare pentru navele de pasageri La navele de pasageri care transporta mai mult de 36 pasageri, fiecare încăpere de maşini de categoria A va fi prevăzută cu cel puţin doua generatoare de ceata corespunzătoare. 5.6 Instalaţii fixe de uz local pentru stingerea incendiului 5.6.1 Paragraful 5.6 se va aplica navelor de pasageri cu un tonaj mai mare sau egal cu 500 şi navelor de marfa cu un tonaj mai mare sau egal cu 2000. 5.6.2 Încăperile de maşini de categoria A cu un volum de peste 500 mc trebuie sa fie protejate, suplimentar fata de instalatia fixa de stingere a incendiului prevăzută la paragraful 5.1.1, cu o instalatie fixa de stingere a incendiului pe baza de apa de un tip aprobat sau cu o instalatie echivalenta de uz local pentru stingerea incendiului, conform instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie, în cazul încăperilor de maşini periodic nesupravegheate, instalatia de stingere a incendiului trebuie sa poată fi declansata atât manual cat şi automat. In cazul încăperilor de maşini cu supraveghere continua, este suficient ca instalatia de stingere a incendiului sa poată fi declansata manual. 5.6.3 Instalaţiile fixe de uz local pentru stingerea incendiului trebuie sa protejeze următoarele zone astfel încât sa nu fie necesară oprirea maşinilor, evacuarea personalului sau izolarea încăperilor: .1 porţiunile cu pericol de incendiu de la maşinile principale cu ardere interna pentru propulsia navei şi producerea curentului electric; .2 exteriorul caldarilor; .3 porţiunile cu pericol de incendiu ale incineratoarelor; si .4 epuratoarele de combustibil încălzit. 5.6.4 Actionarea oricărei instalaţii de uz local trebuie sa declanseze un semnal vizual şi o alarma sonora distinctă în încăperea protejata şi în posturile cu supraveghere continua. Semnalul trebuie sa indice instalatia specifica declansata. Cerinţele pentru alarma instalaţiei descrise în acest capitol sunt suplimentare fata de instalatia de detectare şi de alarma în caz de incendiu şi nu un mod de substituire a acesteia. 6. Instalaţii de stingere a incendiului în posturile de comanda, încăperile de locuit şi încăperile de serviciu 6.1 Instalaţii cu sprinklere la navele de pasageri 6.1.1 Navele de pasageri care transporta mai mult de 36 pasageri, toate posturile de comanda, încăperile de locuit şi de serviciu, inclusiv coridoarele şi scările, vor fi echipate cu o instalatie automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare şi de alarma, în caz de incendiu de un tip aprobat şi vor corespunde cerinţelor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. Alternativ, posturile de comanda unde apa poate provoca distrugerea echipamentului esenţial, pot fi echipate cu un alt tip de instalatie fixa de stingere a incendiului de un tip aprobat, încăperile cu pericol limitat sau fără pericol de incendiu, cum ar fi spaţiile goale, toaletele publice, încăperile care conţin CO(2) şi încăperile similare, nu trebuie sa fie prevăzute cu o instalatie automată de stingere a incendiului cu sprinklere. 6.1.2 O instalatie automată de stingere a incendiului cu sprinklere conform regulii 7.5.3.2 va fi instalata la navele de pasageri care transporta mai mult de 36 pasageri, dacă o instalatie fixa de detectare a fumului şi de alarma în caz de incendiu corespunzătoare prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului este prevăzută doar în coridoarele, scările şi căile de evacuare din încăperile de locuit. 6.2 Instalaţii cu sprinklere la navele de marfa La navele de marfa pentru care se adopta metoda IIC specificată în regula 9.2.3.1.1.2, trebuie prevăzută o instalatie automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare şi de alarma în caz de incendiu conform cerinţelor regulii 7.5.5.2 6.3 Încăperi ce conţin lichide inflamabile 6.3.1 Dulapurile cu vopsele vor fi protejate cu: .1 o instalatie cu CO(2), proiectata pentru a da un volum minim de gaz liber egal cu 40% din volumul total al incaperii protejate; .2 o instalatie cu pulbere uscata, destinată pentru cel puţin 0,5 kg pulbere/mc; .3 o instalatie de pulverizare a apei sau o instalatie cu sprinklere, destinată pentru a debita 5 l/mp pe minut. Instalatia de pulverizare a apei poate fi racordata la tubulatura principala de incendiu a navei; sau .4 o instalatie care asigura o protecţie echivalenta, asa cum s-a stabilit de către Administraţie. In orice caz, instalatia trebuie sa poată fi pusă în funcţiune din exteriorul incaperii protejate. 6.3.2 Dulapurile pentru lichide inflamabile trebuie protejate cu o instalatie corespunzătoare de stingere a incendiului aprobată de către Administraţie. 6.3.3 Pentru dulapurile care ocupa o suprafaţa mai mica de 4 mp din zona puntii fără acces spre încăperile de locuit, se poate accepta un stingator portabil cu CO(2) cu o capacitate suficienta pentru a furniza un volum minim de gaz liber egal cu 40% din volumul brut al incaperii în locul unei instalaţii fixe. Un orificiu de descărcare va fi prevăzut în interiorul dulapului pentru a permite declanşarea stingatorului fără a intra în încăperea protejata. Stingatorul portabil de incendiu va fi amplasat în imediata apropiere a orificiului. Alternativ, un orificiu sau un racord de furtun poate fi prevăzut pentru facilitarea utilizării apei din tubulatura principala de incendiu. 6.4 Echipament pentru gătit Echipamentul pentru gătit va fi prevăzut cu următoarele: .1 o instalatie automată sau manuală de stingere a incendiului incercata conform unui standard internaţional considerat acceptabil de către Organizaţie; .2 un termostat principal şi unul de rezerva cu o alarma pentru alertarea utilizatorului în cazul defectării vreunui termostat; .3 dispozitive pentru oprirea automată a alimentării cu energie electrica la activarea, instalaţiei de stingere a incendiului; .4 o alarma pentru indicarea funcţionarii instalaţiei de stingere a incendiului, situata în bucataria, în care este instalat echipamentul; si .5 comenzi pentru funcţionarea manuală a instalaţiei de stingere a incendiului care sunt vizibil afişate în vederea utilizării imediate de către echipaj. 7 Dispozitive de stingere a incendiului în încăperile de marfa 7.1 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu gaze în încăperile de mărfuri generale 7.1.1 Cu excepţia celor prevăzute la. paragraful 7.2, încăperile de marfa de la navele de pasageri cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000 vor fi protejate printr-o instalatie fixa de stingere a incendiului cu CO(2) sau gaz inert, care corespunde prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului sau printr-o instalatie fixa de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient mare de spumare care asigura o protecţie echivalenta. 7.1.2 In cazul în care se considera ca nava efectuează voiaje atât de scurte încât aplicarea prevederilor paragrafului 7.1.1 nu s-ar justifica, precum şi în cazul navelor cu un tonaj brut mai mic de 1000, Administraţia poate accepta în încăperile de marfa instalaţiile de stingere a incendiului pe care le considera satisfăcătoare, cu condiţia ca nava sa fie dotată cu capace din oţel pentru gurile de magazie şi mijloace eficiente de închidere a tuturor ventilatoarelor şi a altor deschideri care duc spre încăperile de marfa. 7.1.3 Cu excepţia încăperilor ro-ro şi a celor pentru vehicule, încăperile de marfa de la navele de marfa, cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 2000 vor fi protejate cu o instalatie fixa de stingere a incendiului cu dioxid de carbon sau gaz inert corespunzătoare prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului, sau cu o instalatie de stingere a incendiului care asigura o protecţie echivalenta. 7.1.4 Administraţia poate scuti de aplicarea cerinţelor paragrafelor 7.1.3 şi 7.2, încăperile de marfa ale oricărei nave de marfa, dacă aceasta este construită şi destinată exclusiv pentru transport de minereu, cărbune, cereale, lemn verde, mărfuri incombustibile sau mărfuri care, în opinia Administraţiei, constituie un pericol redus de incendiu. Aceste scutiri pot fi acordate numai dacă nava este dotată cu capace din oţel pentru gurile de magazie şi cu dispozitive eficiente de închidere a tuturor ventilatoarelor şi a altor deschideri care duc spre încăperile de marfa. Dacă se acorda scutiri, Administraţia va elibera un Certificat de scutire, fără a tine seama de data de construcţie a navei respective, în conformitate cu regula I/12(a>(vi) şi se va asigura ca lista de mărfuri, pe care nava este autorizata sa le transporte, este anexată la acest certificat. 7.2 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu gaze utilizate pentru mărfurile periculoase Toate încăperile de marfa de pe o nava angajata în transportul mărfurilor periculoase vor fi prevăzute cu o instalatie de stingere a incendiului cu CO(2) sau cu gaz inert care sa corespundă prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului sau cu o instalatie de stingere a incendiului care, în opinia Administraţiei, sa ofere o protecţie echivalenta pentru mărfurile transportate. 8 Protecţia tancului de marfa 8.1 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu spuma pe punte 8.1.1 La navele cisterna de 20000 tdw şi mai mult, trebuie prevăzută o instalatie fixa de stingere a incendiului cu spuma pe punte în conformitate cu cerinţele Codului pentru instalaţiile de protecţie contra, incendiului, cu excepţia faptului ca, în locul dispozitivelor mai sus menţionate, după examinarea dispunerii şi echipamentului navei Administraţia poate accepta alte instalaţii fixe dacă acestea oferă o protecţie echivalenta, celor de mai sus, conform regulii I/5. Cerinţele pentru instalaţiile fixe echivalente vor respecta, cerinţele din paragraful 8.1.2. 8.1.2 In conformitate cu paragraful 8.1.1, dacă Administraţia accepta o instalatie fixa echivalenta în locul instalaţiei fixe de stingere a incendiului cu spuma pe punte, aceasta instalatie trebuie: .1 sa permită stingerea, incendiilor care se produc datorită combustibililor scursi pe punte şi împiedicarea extinderii incendiului la combustibilii scursi pe punte dar care n-au luat încă foc; si .2 sa permită combaterea incendiului în tancurile avariate. 8.1.3 Navele cisterna mai mici de 20000 tdw trebuie prevăzute cu o instalatie de stingere a incendiului cu spuma pe punte care sa corespundă cerinţelor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 9 Protecţia compartimentelor pompelor de marfa de la navele cisterna 9.1 Instalaţii fixe de stingere a incendiului Fiecare compartiment al pompelor de marfa trebuie prevăzut cu una din următoarele instalaţii fixe de stingere a incendiului, acţionate dintr-un loc uşor accesibil situat în afară compartimentului pompelor. Compartimentele pompelor de marfa, trebuie prevăzute cu o instalatie corespunzătoare pentru încăperile de maşini de categoria A. 9.1.1 O instalatie de stingere a incendiului cu CO(2) care sa corespundă prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului şi uneia din următoarele prevederi: .1 alarmele, care dau un semnal sonor pentru anunţarea declansarii agentului de stingere a incendiului, trebuie sa fie utilizate în deplina siguranţa în prezenta unei amestec inflamabil format din vapori de marfa, şi aer; si .2 la comenzi trebuie afişată o instrucţiune în care sa se arate ca, datorită pericolului de aprindere electrostatica, instalatia se va utiliza, numai pentru stingerea, incendiului şi nu în scopuri de inertizare. 9.1.2 O instalatie de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient mare de spumare, care sa corespundă prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului, cu condiţia ca alimentarea cu substanta spumogena sa fie corespunzătoare pentru stingerea incendiilor care implica mărfurile transportate. 9.1.3 O instalatie fixa de stingere a incendiului cu apa pulverizata sub presiune care sa corespundă prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra, incendiului. 9.2 Cantitatea de agent de stingere Dacă agentul de stingere folosit la instalatia, din compartimentul pompelor de marfa este utilizat şi la instalaţiile care deservesc alte încăperi, cantitatea de agent prevăzută sau debitul agentului nu trebuie sa fie mai mare decât cantitatea maxima cerută pentru încăperea cea mai mare. 10 Echipamente pentru pompieri 10.1 Tipuri de echipamente pentru pompieri Echipamentele pentru pompieri trebuie sa corespundă prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 10.2 Numărul de echipamente pentru pompieri 10.2.1 Navele trebuie sa aibă cel puţin doua echipamente pentru pompieri. 10.2.2 Suplimentar, la navele de pasageri trebuie sa fie prevăzute: .1 pentru fiecare 80 metri lungime sau fracţiune din aceasta lungime, în raport cu lungimea totală a încăperilor de pasageri şi de serviciu de pe puntea unde se afla aceste încăperi, sau dacă încăperile se afla pe mai multe punti, pe puntea care are cea mai mare lungime totală a încăperilor, doua echipamente pentru pompieri si, în plus, doua seturi de echipament individual, fiecare set cuprinzând elementele stipulate în Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. La navele de pasageri care transporta mai mult de 36 pasageri vor fi prevăzute suplimentar doua echipamente de pompieri pentru fiecare zona verticala principala. Totuşi, pentru casele scarilor care constituie zone verticale principale individuale şi pentru zonele verticale principale din prova sau pupa navei care nu conţin încăperi de categoria (6), (7),(8) şi (12) definite la regula 9.2.2.3, nu se cer echipamente suplimentare pentru pompieri; si .2 la navele de pasageri care transporta mai mult de 36 pasageri, pentru fiecare pereche de aparate de respiratie se va prevedea un generator de ceata, depozitat lângă fiecare din aceste aparate de respiratie. 10.2.3 Suplimentar, la navele cisterna, se vor prevedea doua echipamente pentru pompieri. 10.2.4 Administraţia poate cere seturi suplimentare de echipament individual şi aparate de respiratie, luând în consideraţie dimensiunea şi tipul navei, l0.2.5 Doua butelii de rezerva vor fi prevăzute pentru fiecare aparat de respiratie cerut. Navele de pasageri care nu transporta mai mult de 36 pasageri şi navele de marfa care sunt echipate cu mijloace locale corespunzătoare pentru reincarcarea buteliilor de aer fără contaminare, trebuie sa transporte doar o singura butelie de rezerva pentru fiecare aparat cerut, l-a navele de pasageri care transporta mai mult de 36 pasageri vor fi prevăzute cel puţin doua butelii de rezerva pentru fiecare aparat de respiratie. l0.3 Depozitarea echipamentelor pentru pompieri 10.3.1 Echipamentele pentru pompieri sau seturile de echipament individual vor fi depozitate astfel încât sa fie uşor accesibile şi pregătite pentru utilizare si, dacă exista mai mult de un echipament pentru pompieri sau mai mult de un set de echipament individual, acestea vor fi depozitate la distanţe mari unul fata de altul. 10.3.2 La navele de pasageri vor fi accesibile din orice loc, cel puţin doua echipamente pentru pompieri si, în plus, un set de echipament individual, în fiecare zona verticala principala vor fi depozitate cel puţin doua echipamente pentru pompieri. Regula 11 Rezistenta structurală 1 Scop Scopul acestei reguli este de a asigura menţinerea rezistentei structurale a navei pentru a evita un colaps total sau parţial al structurilor navei datorită deteriorării rezistentei la căldura, în acest sens, materialele utilitate la construcţia structurii navei trebuie sa fie de asa natura încât sa împiedice diminuarea rezistentei structurale datorită unui incendiu. 2 Materiale pentru construcţia corpului suprastructurilor, pereţilor structurali, puntilor şi rufurilor Corpul, suprastructurile, pereţii structurali, puntile şi rufurile trebuie sa fie construite din oţel sau alt material echivalent, în sensul aplicării definiţiei "oţel sau alt material echivalent", conform regulii 3.43, "încărcarea standard a rezistentei la foc" trebuie sa fie în conformitate cu normele de rezistenta la foc şi izolatie din tabelele 9.l pana la 9.4. De exemplu, dacă elementele de construcţie ca: puntile, pereţii laterali sau extremitatile rufurilor pot avea o rezistenta la foc de tip "B-O", "încercarea standard a rezistentei la foc" va fi de o jumătate de ora. 3 Structura din aliaj de aluminiu Dacă nu se prevede în mod expres altfel la paragraful 2, în cazurile în care vreo parte din construcţie este din aliaj de aluminiu, se vor aplica următoarele prevederi: .1 izolatia elementelor din aliaj de aluminiu aferente construcţiilor de tip "A." sau "B"" cu excepţia acelora care, în opinia Administraţiei, nu suporta sarcini, va fi astfel încât temperatura elementului de structura suportului sa nu crească cu mai mult de 200°C peste temperatura ambianta în orice moment în timpul expunerii corespunzătoare la foc din cadrul incercarii standard a rezistentei la foc; si .2 o atenţie deosebita va fi acordată izolatiei elementelor din aliaj de aluminiu care fac parte din coloane, pontili şi alte elemente structurale ce servesc la susţinerea, zonelor de arimare a barcilor şi plutelor de salvare, lansare la apa şi zonelor de imbarcare şi la susţinerea construcţiilor de tip "A" şi "B" pentru asigurarea ca: .2.1 în cazul elementelor structurale care susţin zonele pentru barci şi plute de salvare şi construcţiile de tip "A", limita de creştere a temperaturii specificată la paragraful 3.1 se aplica după o ora; si .2.2 în cazul elementelor structurale care trebuie sa susţină construcţii de tip "B" limita de creştere a temperaturii specificată la paragraful 3.1 se aplica după o jumătate de ora. 4 Încăperi de maşini de categoria A. 4.1 Puntile şi partea superioară a încăperilor de maşini de categoria A Puturile şi partea superioară a încăperilor de maşini de categoria A trebuie sa fie din oţel şi izolate asa cum se prevede în tabelele 9.5 şi 9.7, după caz. 4.2 Planseu metalic Tabla, paiolului căilor de trecere din încăperile de maşini de categoria A. va fi din oţel. 5 Matermale ale armaturilor de bordaj Materialele care sunt ineficiente la căldura nu vor fi folosite la scurgerile din bordaj, evacuările sanitare şi alte orificii care sunt în apropierea liniei de plutire şi dacă deteriorarea materialelor în cazul unui incendiu ar provoca pericol de inundare. 6 Protecţia la presiune sau vacuum a structurii tancului de marfa de la navele cisterna 6.1 Generalitati Dispozitivele de aerisire vor fi proiectate şi operate astfel încât sa asigure ca nici presiunea şi nici vacuumul din tancurile de marfa nu vor depăşi parametrii de proiectare şi vor fi astfel încât sa permită: .1 scurgerea unor volume mici de amestecuri de vapori, aer sau gaz inert determinate de "variatiile termice dintr- un tanc de marfa, în toate cazurile prin valvulele de presiune/vacuum; si .2 trecerea volumelor mari de amestecuri de vapori, aer sau gaz inert în timpul încărcării mărfii şi balastarii, sau în timpul descărcării, 6.2 Orificii pentru scurgerile unor volume mici determinate de variatiile termice Orificiile pentru degajarea de presiune cerute la paragraful 6.1.1 trebuie sa respecte următoarele condiţii: .1 sa aibă o înălţime cat se poate de mare deasupra puntii tancului de marfa pentru a obţine dispersia maxima de vapori inflamabili, dar în nici un caz: mai mica de 2 m deasupra puntii tancului de marfa; si .2 sa fie amplasate la distanţe cat mai mari, dar nu mai mici de 5 m de la cel mai apropiat orificiu de aerisire şi deschiderile spre spaţiile închise care conţin o sursa de aprindere şi de la maşinile de punte şi echipamentul care poate constitui un pericol de aprindere. Deschiderea vinciului de ancora şi cea a putului lantului de ancora constituie un pericol de aprindere. 6.3 Măsuri de siguranţa la tancurile de marfa 6.3.1 Măsuri preventive contra ridicării lichidului în instalatia de aerisire Se vor lua măsuri preventive contra ridicării lichidului în instalatia de aerisire la o înălţime care depăşeşte înălţimea proiectata a tancurilor de marfa, în acest scop trebuie sa se folosească alarme de nivel mare sau instalaţii de control de preaplin sau alte mijloace echivalente, împreună cu dispozitive de măsurare independente şi proceduri de umplere a tancului de marfa, în sensul acestei reguli, valvulele de preaplin nu sunt considerate echivalente unei instalaţii de control de preaplin. 6.3.2 Mijloace secundare de protecţie la presiune/vacuum excesiva Un mijloc secundar care sa permită evacuarea completa a amestecurilor de vapori, aer sau gaz inert pentru prevenirea suprapresiunii sau depresiunii excesive în cazul defectării dispozitivelor prevăzute la paragraful 6.1.2. In locul acestui mijloc secundar, senzorii de presiune pot fi instalati la fiecare tanc protejat prin dispozitivele prevăzute la paragraful 6.1.2, cu o instalatie de supraveghere în compartimentul de control marfa, al navei sau în locul din care operaţiunile de manipulare a mărfurilor sunt efectuate în mod normal. De asemenea, acest echipament de supraveghere trebuie sa aibă un dispozitiv de alarma care este declansat la detectarea suprapresiunii sau depresiunii excesive în interiorul unui tanc. 6.3.3 Instalatia de bypass din tubulatura principala de aerisire Valvulele de presiune/vacuum cerute de paragraful 6.1.1 pot fi prevăzute cu o instalatie de bypass dacă sunt amplasate în tubulatura principala de aerisire sau în coloana de aerisire. Dacă este prevăzută o astfel de instalatie, trebuie sa existe şi indicatoare corespunzătoare care sa arate dacă bypass-ul este închis sau deschis. 6.3.4 Dispozitive de limitare a presiunii/vacuumului Unul sau mai multe dispozitive de limitare a presiunii/vacuumului vor fi prevăzute pentru prevenirea în tancurile de marfa a: .1 presiunii superioare care depăşeşte presiunea de încercare a tancului de marfa, dacă marfa urma sa fie încărcată la debitul nominal maxim şi toate refularile au rămas închise; si .2 depresiunii depăşind 700 mm coloana de apa, dacă marfa urma sa fie descarcata la debitul nominal maxim al pompelor de marfa şi suflantele de gaz inert erau defecte. Aceste dispozitive trebuie montate pe magistrala de gaz inert afară de cazul când acestea sunt montate în instalatia de aerisire conform prevederilor regulii 4.5.3.1 sau pe fiecare tanc de marfa. Amplasarea şi proiectarea dispozitivelor vor fi în conformitate cu regula 4.5.3 şi paragraful 6. 6.4 Dimensiunile orificiilor de aerisire Orificiile de aerisire pentru încărcare, descărcare şi balastare cerute la paragraful 6.1.2 trebuie sa fie proiectate sa funcţioneze la viteza maxima de încărcare înmulţită cu un coeficient de cel puţin 1,25, ţinând cont de degajarea gazului, pentru a preveni creşterea presiunii din orice tanc de marfa peste presiunea de calcul. Comandantul navei trebuie sa aibă informaţii referitoare la viteza maxima admisibilă de încărcare pentru fiecare tanc de marfa, iar în cazul instalaţiilor combinate de aerisire, pentru fiecare grup de tancuri de marfa. PARTEA D-EVACUAREA Regula 12 Avertizarea echipajului şi pasagerilor 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a avertiza echipajul şi pasagerii în caz de incendiu pentru a permite evacuarea, în deplina siguranţa, în acest sens, va fi prevăzută o instalatie de alarma generală în caz de urgenta şi o instalatie de comunicare cu publicul. 2. Instalatie de alarma generală în caz de urgenta O instalatie de alarma generală în caz: de urgenta cerută de regula III/6.4.2 trebuie folosită pentru avertizarea echipajului şi a pasagerilor în caz de incendiu. 3 Instalaţii de comunicare cu publicul de la bordul navelor de pasageri O instalatie de comunicare cu publicul sau alte mijloace eficiente de comunicare corespunzătoare prevederilor regulii III/6.5 trebuie sa fie disponibile în încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi în posturile de comanda, precum şi pe puntile deschise. Regula 13 Mijloace de evacuare 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a prevedea, mijloace de evacuare astfel încât persoanele de la bordul navei sa poată fi evacuate rapid şi în deplina siguranţa pe puntea de imbarcare în barcile şi plutele de salvare, în acest sens, trebuie respectate următoarele cerinţe functionale: .1 trebuie prevăzute cai de evacuare sigure; .2 căile de evacuare trebuie sa fie utilizabile în deplina siguranţa în orice moment şi sa fie degajate de obstacole; si .3 mijloace suplimentare pentru evacuare trebuie sa fie prevăzute, dacă este necesar, pentru asigurarea posibilitatii de acces, oferindu- se indicaţii clare şi o configuratie adecvată pentru situaţii de urgenta. 2 Cerinţe generale 2.1 Dacă nu se prevede în mod expres altfel în aceasta regula, toate încăperile sau grupurile de încăperi trebuie sa fie prevăzute cu cel puţin doua mijloace de evacuare rapida, separate unul fata dev altul. 2.2 Ascensoarele nu se considera ca fac parte din mijloacele de evacuare prevăzute de aceasta regula. 3 Mijloacele de evacuare din posturile de comanda, încăperile de locuit şi încăperile de serviciu 3.1 Cerinţe generale 3.1.1 Scările înclinate şi cele verticale vor fi dispuse astfel încât sa constituie mijloace de evacuare rapida spre puntea de imbarcare în barci şi plute de salvare din toate încăperile pentru pasageri şi echipaj, precum şi din încăperile, în care îşi desfăşoară activitatea în mod normal echipajul, altele decât încăperile de maşini. 3.1.2 Dacă nu se prevede în mod expres altfel în aceasta regula, se interzice un coridor, un hol sau o parte dintr-un coridor de la care exista numai o singura cale de evacuare. Coridoarele fără ieşire utilizate ca încăperi de serviciu care sunt necesare pentru exploatarea practica a navei, cum ar fi posturile pentru combustibil lichid şi coridoarele transversale pentru alimentare, sunt permise cu condiţia ca aceste coridoare fără ieşire sa fie separate de zonele de locuit ale echipajului şi sa nu aibă acces la zonele de locuit ale echipajului. De asemenea, o parte dintr-un coridor, care are o adâncime ce nu depăşeşte lăţimea sa, este considerată ca nisa sau extensie locală şi este permisă. 3.1.3 Toate scările din încăperile de locuit şi încăperile de serviciu, precum şi din posturile de comanda, trebuie construite cu elemente de rezistenta din oţel exceptând cazul în care Administraţia aproba utilizarea, unui alt material echivalent. 3.1.4 Dacă staţia radiotelegrafica nu are acces direct spre puntea deschisă, se vor prevedea doua mijloace de evacuare pentru intrarea sau ieşirea din aceasta staţie, dintre care unul poate fi un hublou sau o fereastra de mărime suficienta, sau un alt mijloc considerat de Administraţie ca fiind satisfăcător. 3.1.5 Uşile situate în căile de evacuare trebuie deschise, în general, în direcţia de evacuare, cu excepţia faptului ca: .1 uşile cabinelor individuale pot fi deschise în interiorul cabinei pentru a evita ranirea persoanelor aflate pe coridor atunci când se deschide usa; si .2 uşile din puturile verticale de evacuare în caz de urgenta se pot deschide în exteriorul pentru a permite utilizarea putului atât pentru, evacuare cat şi pentru acces. 3.2 Mijloace de evacuare la navele de pasageri 3.2.1 Mijloace de evacuare din încăperile situate sub puntea pereţilor etansi 3.2.1.1 Sub puntea pereţilor etansi, fiecare compartiment etanş sau încăpere sau grup de încăperi delimitate în mod similar, trebuie sa fie prevăzut cu doua mijloace de evacuare, din care cel puţin unul nu obliga efectuarea trecerii printr-o usa etanşa, în mod excepţional, Administraţia poate sa se dispenseze de unul din mijloacele de evacuare pentru încăperile echipajului în care se intra doar ocazional, cu condiţia ca mijlocul de evacuare prevăzut sa nu oblige trecerea printr- o usa etanşa. 3.2.1.2 Dacă Administraţia a acordat o derogare în virtutea prevederilor paragrafului 3.2.1.1, acest mijloc unic de evacuare trebuie sa asigure o evacuare în siguranţa. Totuşi, scările nu trebuie sa aibă o laţime libera mai mica de 800 mm şi trebuie prevăzute cu mâini curente pe fiecare parte. 3.2.2 Mijloace de evacuare din încăperile situate deasupra puntii pereţilor etansi Deasupra puntii pereţilor etansi trebuie sa existe cel puţin doua mijloace de evacuare de la fiecare zona verticala principala sau de la oricare alta încăpere sau grup de încăperi delimitat, din care cel puţin unul sa asigure accesul la o scara ce constituie o ieşire verticala. 3.2.3 Accesul direct în casa scarilor Casele scarilor din încăperile de locuit şi de serviciu trebuie sa fie direct accesibile din coridoare şi sa aibă o suprafaţa suficienta pentru a evita aglomerarea, ţinând cont de numărul persoanelor care le vor folosi în caz de urgenta. In interiorul perimetrului acestor case a scarilor pot fi amplasate numai toalete publice, dulapuri din materiale incombustibile c servesc pentru, păstrarea echipamentului de siguranţa nepericulos şi ghisee de informaţii deschise. Se permite ca numai încăperile sociale, coridoarele, ascensoarele, toaletele publice, încăperile de categorie specială şi încăperile ro-ro deschise, la care orice pasager transportat poate avea acces, alte scări de evacuare prevăzute de paragraful 3.2.4.1 şi zonele exterioare sa aibă acces direct la aceste case ale scarilor. Coridoarele mici sau "holurile" utilizate pentru a separa o casa a scarilor de bucătarii sau spălătorii principale pot avea acces direct la scări cu condiţia ca ele sa aibă o suprafaţa minima a puntii de 4,5 mp, o laţime de cel puţin 900 mm şi sa conţină o instalatie de incendiu cu furtun. 3.2.4 Detalii cu privire la mijloacele de evacuare 3.2.4.1 Cel puţin unul din mijloacele de evacuare prevăzute în paragrafele 3.2.1.1 şi 3.2.2 va consta dintr- o scara închisă uşor accesibila, care sa asigure o protecţie permanenta impotriva incendiului între nivelul unde acesta izbucneste şi puntea de imbarcare în barcile şi plutele de salvare sau pana la cea mai de sus punte expusă dacă puntea de imbarcare nu se întinde pana la zona verticala principala considerată, în acest ultim caz, scările şi căile de trecere exterioare deschise trebuie sa permită accesul direct la puntea de imbarcare şi trebuie sa aibă o instalatie de iluminat de avarie, conform regulii III/1.1.5, iar pe jos o captuseala antiderapanta. Pereţii de delimitare orientaţi înspre scările şi căile de trecere exterioare deschise care fac parte dintr-o cale de evacuare şi pereţii de delimitare care au o asemenea poziţie încât avarierea lor în timpul unui incendiu ar face imposibila evacuarea pana la puntea de imbarcare, trebuie sa aibă o rezistenta la foc, inclusiv gradul de izolatie, conform tabelelor 9.1 pana la 9.4, după caz. 3.2.4.2 Protecţia accesului de la casele scarilor la punctele de imbarcare în barcile şi plutele de salvare trebuie sa fie asigurata fie direct fie prin cai interne protejate care au rezistenta la foc şi gradul de izolatie la foc asa cum s-a stabilit în tabelele 9.l pana la 9.4, după caz. 3.2.4.3 Scările care nu deservesc decât o încăpere şi o platforma din acea încăpere nu trebuie considerate ca formând mijlocul de evacuare cerut. 3.2.4.4 Fiecare nivel din cadrul unui atrium va fi prevăzut cu doua mijloace de evacuare, din care unul sa aibă acces direct spre o scara verticala închisă, corespunzătoare cerinţelor din paragraful 3.2.4.1. 3.2.4.5 Lăţimea, numărul şi continuitatea mijloacelor de evacuare trebuie sa corespundă, cerinţelor din Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 3.2.5 Marcajul căilor de evacuare 3.2.5.1 Pe lângă iluminatul de avarie cerut de regulile II-1/42 şi III/1.1.5, mijloacele de evacuare care includ scări şi iesiri trebuie marcate pe toată lungimea lor, inclusiv unghiurile şi intersecţiile, prin iluminare sau indicatoare cu banda fotoluminiscenta amplasate la o înălţime maxima de 300 mm deasupra puntii. Marcajul trebuie sa permită pasagerilor sa identifice căile de evacuare şi sa recunoască uşor ieşirile de evacuare. Dacă se foloseşte iluminatul electric, el va fi alimentat de la sursa de energie electrica de avarie şi trebuie amenajat astfel încât defectarea unui singur dispozitiv de iluminat sau întreruperea unei unităţi de iluminare fluorescenta sa nu aibă ca rezultat un marcaj ineficient. Suplimentar, panourile de semnalizare a căilor de evacuare şi marcajele privind amplasarea echipamentului de stingere a incendiului trebuie sa fie din materiale fotoluminiscente sau marcate prin iluminare. Administraţia se va asigura ca aceasta iluminare sau aceaste materiale fotoluminiscente au fost evaluate, testate şi aplicate în conformitate cu instrucţiunile Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 3.2.5.2 La navele de pasageri care transporta mai mult de 36 pasageri, cerinţele paragrafului 3.2.5.1 se vor aplica, de asemenea zonelor de locuit ale echipajului. 3.2.6 Usi normal incuiate care fac parte dintr-o cale de evacuare 3.2.6.1 Uşile cabinelor de nava trebuie sa se poată deschide fără cheie din interior. De asemenea, toate uşile aflate de-a lungul oricărei cai de evacuare trebuie sa se poată deschide fără cheie în cazul deplasării în direcţia, evacuării. 3.2.6.2 Uşile de evacuare din încăperile publice, care sunt normal zavorate, vor fi prevăzute cu un mecanism de decuplare rapida. Acest mecanism este alcătuit ditr-un mecanism de zavorare a usii incorporand un dispozitiv care decupleaza zavorul la aplicarea unei forte pe direcţia fluxului de evacuare. Mecanismul de decuplare rapida va fi proiectat şi instalat spre satisfactia Administraţiei si, în mod special: .1 cuprinde bare sau panouri, al căror segment de acţionare se extinde de-a lungul a cel puţin o jumătate din lăţimea canatului usii şi la o înălţime de cel puţin 760 mm şi nu mai mult de 1120 mm deasupra puntii; .2 decupleaza zavorul dacă se aplica o forta ce nu depăşeşte 67 N; si .3 nu este echipat cu vreun mecanism de zavorare, suruburi sau alt dispozitiv care împiedica decuplarea zavorului sub efectul unei forte aplicate mecanismului de decuplare. 3.3 Mijloace de evacuare la navele de marfa 3.3.1 Generalitati La toate nivelele încăperilor de locuit, fiecare încăpere delimitata sau grup delimitat de încăperi trebuie sa fie prevăzut cu cel puţin doua mijloace de evacuare depărtate între ele. 3.3.2 Mijloace de evacuare din încăperile de sub puntea deschisă situata la nivelul cel mai de jos Sub puntea deschisă situata la nivelul cel mai de jos, mijlocul principal de evacuare va fi o scara, iar celălalt mijloc de evacuare va fi un put de evacuare sau o scara. 3.3.3 Mijloace de evacuare din încăperile de deasupra puntii deschise situate la nivelul cel mai de jos Deasupra puntii deschise situata la nivelul cel mai de jos, mijloacele de evacuare vor fi scări sau usi spre puntea deschisă sau o combinaţie a acestora. 3.3.4 Coridoare fără ieşire Nu se admit coridoare fără ieşire cu o lungime mai mare de 7 m. 3.3.5 Lăţimea şi continuitatea căilor de evacuare Lăţimea, numărul şi continuitatea căilor de evacuare vor corespunde cerinţelor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 3.3.6 Scutirea de obligaţia de a asigura doua mijloace de evacuare In mod excepţional, Administraţia poate renunţa la unul din mijloacele de evacuare pentru încăperile echipajului în care se intra doar ocazional, în situaţia în care calea de evacuare prevăzută nu obliga la efectuarea trecerii printr-o usa etanşa. 3.4 Aparate de respiratie pentru evacuarea în caz de urgenta 3.4.1 Aparatele de respiratie pentru evacuarea în caz de urgenta vor corespunde Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. Aparatele de respiratie de rezerva pentru, evacuarea în caz de urgenta vor fi ţinute la bord. 3.4.2 In încăperile de locuit ale tuturor navelor trebuie sa existe cel puţin doua aparate de respiratie pentru, evacuarea în caz de urgenta. 3.4.3 In fiecare zona verticala principala de la navele de pasageri trebuie sa eseiste cel puţin doua aparate de respiratie pentru evacuarea în caz de urgenta. 3.4.4 In fiecare zona verticala principala de la navele de pasageri care transporta mai mult de 36 de persoane, trebuie sa existe doua aparate de respiratie pentru evacuarea în caz de urgenta, suplimentar fata de cele prevăzute la paragraful 3.4.3. 3.4.5 Totuşi, paragrafele 3.4.3 şi 3.4.4 nu se aplica caselor scarilor, care constituie zone verticale principale individuale, şi nici zonelor verticale principale situate în extremitatea prova, sau pupa unei nave care nu conţin încăperile de categoria (6),(7),(8) sau (12) definite în regula 9.2.2.3. 4 Mijloace de evacuare din încăperile de maşini 4.1 Mijloace de evacuare de la bordul navelor de pasageri Mijloacele de evacuare din fiecare încăpere de maşini de la navele de pasageri vor corespunde următoarelor prevederi. 4.1.1 Mijloace de evacuare din încăperile de sub puntea peretelui etanş Dacă încăperea este situata sub puntea peretelui etanş, cele doua mijloace de evacuare vor consta din.: .1 doua scări metalice, cat mai depărtate între ele, care duc la usi, la fel de depărtate între ele, situate în partea superioară a incaperii, şi care permit accesul la puntea corespunzătoare de imbarcare în barcile şi plutele de salvare. Una din aceste scări va fi situata în interiorul spaţiului închis protejat, care satisface prevederile regulii 9.2.2.3, pentru categoria (2), sau ale regulii 9.2.2.4, pentru categoria (4), după caz, între partea inferioară a spaţiului pe care-l deserveşte şi un loc sigur situat în afară incaperii. Spaţiul închis va fi prevăzut cu usi antifoc cu închidere automată cu acelaşi tip de rezistenta la foc. Scara va fi fixată astfel încât căldura sa nu fie transferata în spaţiul închis prin punctele de fixare neizolate. Spaţiul închis protejat va avea dimensiuni interioare minime de cel puţin 800 mm x 800 mm şi va fi prevăzut cu iluminare în caz de urgenta; sau. .2 o scara metalică care duce la o usa situata în partea superioară a incaperii de la care se asigura accesul spre puntea de imbarcare si, în plus, în partea inferioară a incaperii şi într-o poziţie bine separată de aceasta scara, o usa metalică ce poate fi acţionată din fiecare parte şi care asigura accesul spre o cale sigura de evacuare din partea inferioară a incaperii spre puntea de imbarcare. 4.1.2 Mijloace de evacuare din încăperile situate deasupra puntii peretelui etanş Dacă încăperea de maşini este situata deasupra puntii peretelui etanş, cele doua mijloace de evacuare vor fi cat mai depărtate între ele, iar uşile de ieşire trebuie sa fie amplasate astfel încât sa permită accesul la puntea corespunzătoare de imbarcare în barcile şi plutele de salvare. Dacă mijloacele de evacuare obliga la folosirea scarilor, acestea, vor fi din metal. 4.1.3 Scutirea de obligaţia de a asigura doua mijloace de evacuare La navele cu un tonaj brut mai mic de 1000 tone, Administraţia poate renunţa la unul din mijloacele de evacuare, ţinând seama de lăţimea şi dispunerea partii superioare a incaperii. La navele având un tonaj brut mal mare sau egal cu 1000 tone, Administraţia poate renunţa la unul din mijloacele de evacuare din orice încăpere, inclusiv încăperea de maşini auxiliare care în mod normal nu este supravegheată, cu condiţia ca o usa sau o scara metalică sa asigure o cale de evacuare sigura spre puntea de imbarcare, ţinând seama de felul şi amplasarea incaperii de maşini, precum şi dacă lucrează sau nu în mod normal echipajul în acea încăpere, în încăperea pentru masina carmei, va fi prevăzut un al doilea mijloc de evacuare în cazul în care postul de comanda în caz de urgenta este amplasat în acea încăpere dacă nu exista acces direct la puntea deschisă. 4.1.4 Mijloace de evacuare din postul de comanda a maşinilor Un post de comanda a maşinilor situat în interiorul unei încăperi de maşini trebuie prevăzut cu doua mijloace de evacuare, dintre care cel puţin unul sa asigure o protecţie continua impotriva incendiului pana la un amplasament sigur situat în afară incaperii de maşini. 4.2 Mijloace de evacuare la navele de marfa Mijloacele de evacuare din fiecare încăpere de maşini de la bordul navelor de marfa vor corespunde următoarelor prevederi. 4.2.1 Mijloace de evacuare din încăperile de maşini de categoria A. Exceptând cele prevăzute în paragraful 4.2.2, fiecare încăpere de maşini de categoria A trebuie sa fie prevăzută cu doua mijloace de evacuare care vor îndeplini, în mod special, următoarele prevederi: .1 doua scări metalice verticale, cat mai depărtate între ele, care duc la usi, la fel de depărtate între ele, situate în partea superioară a incaperii, şi care permit accesul la puntea corespunzătoare de imbarcare în barcile şi plutele de salvare. Una din aceste scări va fi situata în interiorul spaţiului închis protejat, care satisface prevederile regulii 9.2.3.3, pentru categoria (4), între partea inferioară a spaţiului pe care-l deserveşte şi un loc sigur situat în afară incaperii. Spaţiul închis va fi prevăzut cu usi antifoc cu închidere automată cu acelaşi tip de rezistenta la foc. Scara va fi fixată astfel încât căldura sa nu fie transferata în spaţiul închis prin punctele de fixare neizolate. Spaţiul închis protejat va avea dimensiuni interioare minime de cel puţin 800 mm x 8000 mm şi va fi prevăzut cu iluminare pentru caz de urgenta; sau .2 o scara, metalică care duce la o usa situata în partea, superioară a incaperii de la care se asigura, accesul spre puntea de imbarcare si, în plus, în partea inferioară a incaperii şi într-o poziţie bine separată de aceasta scara, o usa metalică ce poate fi acţionată din fiecare parte şi care asigura accesul spre o cale sigura de evacuare din partea inferioară a incaperii spre puntea deschisă. 4.2.2 Scutirea de obligaţia de a asigura doua mijloace de evacuare La navele cu un tonaj brut mai mic de 1000 tone, Administraţia poate renunţa la unul din mijloacele de evacuare prevăzute la paragraful 4.2.1, ţinând seama de dimensiunea şi amplasarea partii superioare a incaperii, în plus, mijloacele de evacuare din încăperea de maşini de categoria A nu trebuie sa corespundă cerintei menţionată la paragraful 4.2.1.1 cu privire la protecţia, unui spaţiu închis contra incendiului. In încăperea pentru, masina carmei, va fi prevăzut un al doilea mijloc de evacuare în cazul în care postul de comanda în caz de urgenta este amplasat în acea încăpere dacă nu exista acces direct la puntea deschisă. 4.2.3 Mijioace de evacuare din încăperile de maşini altele decât cele de categoria A Din încăperile de maşini altele decât cele de categoria A, se vor prevedea doua cai de evacuare cu excepţia faptului ca o singura cale de evacuare se poate accepta pentru încăperile în care se intra ocazional şi pentru încăperile la care distanta maxima de deplasare pana la usa este de 5 m sau mai puţin. 4.3 Aparate de respiratie pentru evacuarea în caz de urgenta 4.3.1 La toate navele, în interiorul încăperilor de maşini, se vor afla aparate de respiratie pentru evacuarea în caz de urgenta amplasate în locuri imediat accesibile pentru utilizare şi uşor observabile, la care se poate ajunge rapid şi uşor în orice moment în caz de incendiu. Amplasarea aparatelor de respiratie pentru evacuarea în caz de urgenta va tine seama de dispunerea incaperii de maşini şi numărul de persoane care lucrează în mod normal în aceste încăperi. 4.3.2 Numărul acestor aparate şi amplasarea lor vor fi indicate în planul pentru combaterea incendiului menţionat în regula 15.2.4. 4.3.3 Aparatele de respiratie pentru evacuarea în caz de urgenta vor corespunde Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. 5 Mijloace de evacuare la navele de pasageri din încăperi de categorie specială şi încăperi ro-ro deschise la care poate avea acces orice pasager transportat 5.1 In încăperile de categorie specială şi încăperile ro-ro deschise la care poate avea acces orice pasager transportat, numărul şi dispunerea mijloacelor de evacuare situate sub puntea pereţilor etansi cat şi deasupra acesteia, trebuie sa fie considerate satisfăcătoare de către Administraţie si, în general, siguranţa accesului la puntea de imbarcare trebuie sa fie cel puţin echivalenta cu cea prevăzută în paragrafele 3.2.1.1, 3.2.2, 3.2.4.1 şi 3.2.4.2. Aceste încăperi vor fi prevăzute cu pasarele speciale, cu o laţime de cel puţin 600 mm, care dau acces la mijloacele de evacuare. Vehiculele trebuie sa fie parcate astfel încât pasarelele sa fie în orice moment degajate. 5.2 Usa din căile de evacuare din încăperile de maşini, unde lucrează în mod normal echipajul, trebuie sa evite accesul direct la orice încăpere de categorie specială. 6 Mijloace de evacuare din încăperile ro-ro Cel puţin doua mijloace de evacuare vor fi prevăzute în încăperile ro-ro unde lucrează în mod normal echipajul. Căile de evacuare vor asigura o ieşire în siguranţa la puntile de imbarcare în barcile de salvare şi plutele de salvare şi vor fi situate la extremitatea prova sau pupa a incaperii. 7 Cerinţe suplimentare pentru navele ro-ro pasager 7.1 Generalitati 7.1.1 Căile de evacuare trebuie prevăzute de la fiecare încăpere de pe nava ocupată în mod normal pana la un post de adunare. Aceste cai de evacuare trebuie dispuse astfel încât sa ofere accesul cel mai direct posibil spre postul de adunare, şi trebuie sa fie marcate cu simbolurile recomandate în instrucţiunile elaborate de către Organizaţie. 7.1.2 Calea de evacuare de la cabine la casele scarilor va fi pe cat posibil directa, cu un număr minim de schimbări de direcţie. Nu trebuie sa fie necesar sa se traverseze dintr-un bord în altul al navei pentru a ajunge la o cale de evacuare. Nu trebuie sa fie necesar sa se urce sau sa se coboare mai mult de doua punti pentru a ajunge la un post de adunare sau pe o punte deschisă plecand din orice încăpere pentru pasageri. 7.1.3 Cai de evacuare exterioare trebuie prevăzute de la puntile deschise menţionate în paragraful 7.1.2 pana la posturile de imbarcare în ambarcatiunile de salvare. 7.1.4 Dacă încăperile închise sunt adiacente unei punti deschise, deschiderile din încăperea închisă spre puntea deschisă, vor putea fi folosite, dacă este posibil, ca iesiri în caz de urgenta. 7.1.5 Mobila şi alte obstacole nu trebuie sa blocheze trecerea prin căile de evacuare. Cu excepţia meselor şi scaunelor care pot fi inlaturate pentru a face loc liber, mobilele şi alte elemente grele de mobilier aflate în încăperile publice şi de-a lungul căilor de evacuare trebuie fixate pentru a preveni alunecarea dacă nava are ruliu sau este canarisita. De asemenea, trebuie fixate şi covoarele. Dacă nava este în mars, căile de evacuare trebuie degajate de obstacole, cum ar fi cărucioare pentru curăţenie, lenjerie de pat, bagaje şi pachete. 7.2 Instrucţiuni pentru evacuarea în siguranţa 7.2.1 Puntile vor fi numerotate în ordine crescătoare, începând cu "1" de la puntea dublului fund sau de la puntea cea mai de jos. Aceste numere vor fi vizibil marcate pe fiecare palier al casei scarilor şi în fiecare hol al ascensoarelor. Puntile pot avea şi nume, dar numărul puntii va fi indicat întotdeauna în dreptul numelui. 7.2.2 Planurile simple "mimice" cu indicaţia "te afli aici" şi indicarea prin săgeţi a căilor de evacuare vor fi vizibil afişate pe interiorul fiecărei usi de cabina şi în încăperile sociale. Planul va indica direcţiile de evacuare şi va fi orientat corespunzător ţinând cont de poziţia sa pe nava. 7.3 Rezistenta balustradelor şi coridoarelor 7.3.1 Balustrade sau alte mijloace de sprijin pentru mana trebuie sa fie prevăzute în toate coridoarele de-a lungul întregii cai de evacuare astfel încât, un sprijin solid pentru mana sa fie disponibil la fiecare pas, pe cat este posibil, pe drumul spre posturile de adunare şi imbarcare. Aceste balustrade trebuie prevăzute pe ambele părţi ale coridoarelor longitudinale cu lăţimea mai mare de 1,8 m şi ale coridoarelor transversale cu lăţimea mai mare de 1 m. O atenţie deosebita trebuie acordată necesităţii de a putea traversa holuri, atriumuri şi alte spaţii mari deschise aflate de- a lungul căilor de evacuare. Balustrade şi alte mijloace de sprijin pentru mana trebuie sa fie atât de rezistente încât sa poată rezista, la o sarcina distribuita, orizontal de 750 N/m, aplicată spre centrul coridorului sau spaţiului, cat şi la o sarcina distribuita, vertical de 750 N/m, aplicată în jos. Nu este necesar ca cele doua sarcini sa se aplice simultan. 7.3.2 Pe o înălţime de 0,5 m de la partea lor inferioară, pereţii şi alte elemente de separare, care formează construcţii verticale de-a lungul căilor de evacuare, trebuie sa poată rezista la o sarcina de 750 N/m pentru a permite utilizarea lor ca suprafeţe de mers dacă unghiul de bandare este mare. 7.4 Analiza evacuării Căile de evacuare trebuie sa facă obiectul unei analize efectuată, din punct de vedere al evacuării, încă din primele etape de proiectare. Analiza trebuie sa servească, pe cat posibil la identificarea şi eliminarea aglomerarii care se poate produce în timpul unui abandon, datorită deplasării normale a pasagerilor şi echipajului de-a lungul căilor de evacuare, inclusiv posibilitatea ca echipajul sa fie nevoit sa se deplaseze de-a lungul acestor cai în direcţie opusă deplasării pasagerilor. Suplimentar, analiza trebuie sa servească la demonstrarea ca măsurile luate în vederea evacuării sunt suficient de flexibile pentru a evita posibilitatea ca anumite cai de evacuare, posturi de adunare, posturi de imbarcare sau ambarcaţiuni de salvare sa nu poată fi utilizate ca urmare a unui accident. PARTEA E - CERINŢE FUNCTIONALE Regula 14 Pregătirea pentru funcţionare şi întreţinerea 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a asigura şi controla eficienta mijloacelor de protecţie contra incendiului cu care este dotată nava. In acest scop, se vor respecta următoarele cerinţe functionale: .1 instalaţiile de protecţie contra ncendiului, precum şi mijloacele de combatere a incendiului vor fi menţinute în stare permanenta de utilizare; si .2 instalaţiile de protecţie contra incendiului, precum şi mijloacele de combatere a incendiului vor fi încercate şi inspectate în mod corespunzător. 2 Cerinţe generale In orice moment în care nava este în exploatare, ea va corespunde cerinţelor paragrafului 1.1. O nava nu este în exploatare dacă: .1 este supusă reparaţiilor sau este scoasa din exploatare (fie la ancora, fie în port) sau este supusă andocarii; .2 este declarata de către armator sau reprezentantul armatorului ca nefiind în exploatare; si .3 în cazul navelor de pasageri, nu exista pasageri la bord. 2.1 Pregătirea pentru funcţionare 2.1.1 Următoarele mijloace de protecţie contra incendiului vor fi menţinute într-o stare tehnica buna astfel încât sa se asigure funcţionarea cerută în cazul producerii unui incendiu: .1 protecţia contra incendiului a construcţiei: pereţii rezistenti la foc, precum şi protecţia deschiderilor şi trecerilor prin aceşti pereţi; .2 instalaţii de detectare a incendiului şi de alarma, în caz de incendiu; si .3 instalaţii şi mijloace de evacuare. 2.1.2 Instalaţiile şi mijloacele de combatere a incendiului vor fi menţinute în stare buna de funcţionare şi vor fi imediat disponibile pentru utilitare. Stingatoarele portabile care au fost descărcate vor fi imediat reincarcate sau înlocuite cu o unitate echivalenta, 2.2 Întreţinerea, încercarea şi insprectiile 2.2.1 Întreţinerea, încercarea şi inspectiile vor fi efectuate pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie şi într- un mod corespunzător menţinerii fiabilitatii instalaţiilor şi mijloacele de combatere a incendiului. 2.2.2 Planul de întreţinere va fi ţinut la bordul navei şi va fi pus la dispoziţie pentru inspecţie ori de câte ori se cere din partea Administraţiei. 2.2.3 Planul de întreţinere va include cel puţin următoarele instalaţii de protecţie contra incendiului, instalaţii şi mijloace de combatere a incendiului, în cazul în care sunt instalate: .1 tubulatura principala de incendiu, pompele şi hidrantii de incendiu, inclusiv furtunurile, duzele şi racordul internaţional de legătura cu uscatul; .2 instalaţii fixe de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu; .3 instalaţii fixe de stingere a incendiului şi alte mijloace de stingere a incendiului; .4 instalaţii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare şi de alarma în caz de incendiu; .5 instalaţii de ventilaţie, inclusiv clapeti contra incendiului şi fumului, ventilatoarele şi comenzile lor; .6 instalaţii pentru închiderea a alimentării cu combustibil în caz de urgenta; .7 uşile antifoc, inclusiv comenzile lor; .8 instalaţii generale de alarma în caz de urgenta; .9 aparate de respiratie pentru evacuare în caz de urgenta; .10 stingatoare de incendiu portabile, inclusiv încărcăturile de rezerva; si .11 echipamentele de pompieri. 2.2.4 Programul de întreţinere poate fi computerizat. 3 Cerinţe suplimentare pentru navele cisterna Suplimentar fata de instalaţiile şi mijloacele de protecţie contra, incendiului şi mijloacele de combatere a incendiului menţionate la paragraful 2.2.3, la navele care transporta mai mult de 36 de pasageri trebuie întocmit un plan de întreţinere pentru instalaţiile de iluminare situate la joasa înălţime, precum şi pentru instalaţiile de comunicare cu publicul. 4 Cerinţe suplimentare pentru navele de pasageri Suplimentar fata de instalaţiile şi mijloacele de protecţie contra incendiului menţionate la paragraful 2.2.3, la navele cisterna trebuie întocmit un plan de întreţinere pentru: .1 instalaţii de gaz inert; .2 instalaţii cu spuma situate pe punte; .3 instalaţii de protecţie contra, incendiului amplasate în compartimentele pompelor de marfa; si .4 detectoare de gaze inflamabile. Regula 15 Instrucţiuni, pregătire şi exerciţii la bordul navei 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a limita consecinţele incendiului pe baza instrucţiunilor privind pregătirea şi instruirea persoanelor de la bordul navei în legătura cu metode aplicabile în caz de urgenta, în acest sens, echipajul va avea cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a putea face fata situaţiilor de urgenta, în cazul unui incendiu, inclusiv sa acorde asistenta pasagerilor. 2 Cerinţe generale 2. Instrucţiuni, sarcini şi organizare 2.1.1 Membrii echipajului vor primi instrucţiuni generale cu privire la protecţia contra incendiului la bordul navei. 2.1.2 Membrii echipajului vor primi instrucţiunile cu privire la sarcinile atribuite lor. 2.1.3 Vor fi organizate echipe responsabile cu stingerea incendiului. Aceste echipe trebuie sa- şi poată îndeplini sarcinile în orice moment atâta, timp cat nava este în exploatare. 2.2 Instruire şi exerciţii la bordul navei 2.2.1 Membrii echipajului trebuie sa fie familiarizati cu amenajarea navei, precum şi cu amplasarea şi funcţionarea oricărei instalaţii şi a oricăror mijloace de combatere a incendiului care pot fi utilizate. 2.2.2 Instruirea pentru utilizarea aparatelor de respiratie pentru evacuare în caz de urgenta trebuie considerată ca făcând parte din instruirea de la bordul navei. 2.2.3 Îndeplinirea sarcinilor atribuite membrilor echipajului în caz de urgenta va fi periodic evaluată prin efectuarea instruirii şi prin exerciţii la bordul navei pentru identificarea domeniilor ce necesita îmbunătăţiri, pentru asigurarea, menţinerii competentei în stingerea incendiului, precum şi pentru a asigura disponibilitatea, funcţională a organizării combaterii incendiului. 2.2.4 Instruirea la bordul navei în ceea ce priveşte utilizarea instalaţiilor şi mijloacelor pentru stingerea incendiului de la bordul navei, va fi planificata şi efectuată conform prevederilor regulii III/19.4.1. 2.2.5 Exerciţiile pentru caz de incendiu vor fi efectuate şi înregistrate în conformitate cu prevederile regulilor III/19.3 şi III/19-5. 2.3 Manuale de instruire 2.3.1 Un manual de instruire va fi prevăzut în fiecare sala destinată servirii mesei şi în fiecare camera pentru activităţi recreative destinate echipajului sau în fiecare cabina a echipajului. 2.3.2 Manualul de instruire va fi scris în limba de lucru a navei. 2.3.3 Manualul de instruire, care poate cuprinde câteva volume, va conţine instrucţiunile şi informaţiile cerute la paragraful 2.3.4 în termeni uşor de înţeles şi cu ilustratii, dacă este posibil, în loc de manual, orice parte din aceste informaţii poate fi asigurata şi cu ajutorul mijloacelor audiovizuale. 2.3.4 Manualul de instruire va explica în detaliu următoarele: .1 practica generală în materie de protecţie contra incendiului şi măsurile de precauţie privind pericolul fumatului, pericolele electrice, lichidele inflamabile şi pericole similare obişnuite la bordul navelor; .2 instrucţiunile generale cu privire la activitatea şi procedeele de combatere a incendiului, inclusiv procedeele pentru semnalarea unui incendiu, şi cu privire la utilizarea avertizoarelor de incendiu cu comanda manuală; .3 semnificaţia alarmelor navei; .4 funcţionarea şi utilizarea instalaţiilor şi mijloacelor de combatere a incendiului; .5 funcţionarea şi utilizarea uşilor antifoc; .6 funcţionarea şi utilizarea clapetilor antifoc şi antifum; si .7 instalaţiile şi mijloacele de evacuare. 2.4. Planuri pentru combaterea incendiului 2.4.1 Pe toate navele trebuie afişate permanent planurile de amenajare generală ale navei ce servesc pentru îndrumarea ofiţerilor, arătând clar, pentru fiecare punte, amplasarea diferitelor sectoare delimitate prin construcţii de tip "A" a sectoarelor delimitate prin construcţii de tip ,"B", informaţii privind instalaţiile de detectare şi de alarma în caz de incendiu, instalaţiile automate cu sprinklere, instalaţiile de stingere a, incendiului, căile de acces la diverse compartimente, punti etc., şi instalatia de ventilaţie, inclusiv informaţii referitoare la amplasarea clapetilor de închidere, a elementelor de comanda şi la numerele de identificare ale ventilatoarelor care deservesc fiecare zona. O alta posibilitate, la aprecierea Administraţiei, consta în autorizarea prezentării informaţiilor mai sus menţionate sub forma unei broşuri, din care un exemplar se da fiecărui ofiţer, iar un exemplar va exista, întotdeauna la bord într- un loc accesibil. Planurile şi brosurile se vor tine la zi şi orice modificare va fi operata în termenul cel mai scurt posibil. Descrierile din aceste planuri şi broşuri vor fi în limba sau limbile cerute de către Administraţie. Dacă acestea nu sunt nici engleza nici franceza, se va include o traducere într- una din aceste limbi. 2.4.2 Un duplicat după planurile privind combaterea incendiilor sau o brosura care conţine aceste planuri se va păstra permanent într- un ambalaj etanş, marcat vizibil, situat în exteriorul rufului, fiind destinat sprijinirii personalului nenavigant în combaterea incendiului. 3 Cerinţe suplimentare pentru navele de pasageri 3.1 Exerciţii pentru cazuri de incendiu Suplimentar fata de prevederile paragrafului 2.2.3, exerciţiile pentru cazuri de incendiu pot fi efectuate conform prevederilor regulii III/30, ţinând seanta de informarea pasagerilor şi deplasarea lor spre posturile de adunare şi puntile de imbarcare. 3.2 Planuri pentru combaterea incendiului La navele care transporta mai mult de 36 pasageri, planurile şi brosurile cerute de prezenta regula trebuie sa furnizeze informaţii privind protecţia contra incendiului, detectarea st stingerea incendiului, conform instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie. Regula 16 Operaţiuni 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a furniza informaţiile şi instrucţiunile pentru o buna exploatare a navei respective şi operaţiunile de manipulare corecta a mărfii în contextul protecţiei contra incendiului. In acest scop, trebuie respectate următoarele cerinţe functionale: .1 manuale de exploatare privind protecţia contra incendiului vor fi prevăzute la bord; si .2 degajările de vapori inflamabili de la aerisirea tancului de marfa trebuie controlate. 2 Manualele de exploatare privind protecţia contra incendiului 2.1 Manualul de exploatare cerut cu privire la protecţia contra incendiului va conţine informaţiile şi instrucţiunile necesare pentru asigurarea exploatării navei în siguranţa şi operaţiunilor de manipulare a mărfii în contextul protecţiei contra incendiului. De asemenea, manualul trebuie sa includă informaţii privind responsabilităţile echipajului pentru asigurarea protecţiei generale contra incendiului în cazul când se incarca sau se descarca marfa şi atunci când nava se afla în mars. Măsurile necesare pentru protecţia contra incendiului în cazul manipulării mărfurilor generale vor fi explicate. Pentru navele care transporta mărfuri, mărfuri periculoase şi mărfuri inflamabile în vrac, manualul de exploatare privand protecţia contra incendiului va face de asemenea referiri la instrucţiunile pertinente de combatere a incendiului şi manipulare a mărfii în caz de urgenta conţinute în Codul de reguli practice pentru transportul în siguranţa al mărfurilor solide în vrac, Codul internaţional al produselor chimice în vrac, Codul internaţional al navelor pentru transportul gazelor şi Codul maritim internaţional pentru mărfuri periculoase. 2.2 Manualul de exploatare privind protecţia contra incendiului va fi disponibil în fiecare sala de mese şi în fiecare camera pentru activităţi recreative destinate echipajului sau în fiecare cabina a echipajului. 2.3 Manualul de exploatare privind protecţia contra incendiului va fi scris în limba de lucru utilizata pe nava. 2.4 Manualul de exploatare privind protecţia contra incendiului poate fi combinat cu manualele de pregătire prevăzute la regula 15.2.3. 3 Cerinţe suplimentare pentru nave cisterna 3.1 Generalitati Manualul de exploatare privind protecţia contra incendiului, menţionat la paragraful 2, va include măsurile pentru prevenirea propagarii focului în zona de marfa datorită aprinderii vaporilor inflamabili, precum şi procedurile privind purjarea gazelor tancurilor de marfa si/sau degazarea ţinând seama de prevederile paragrafului 3.2. 3.2 Procedurile pentru prurjarea si/sau degazarea tancurilor de marfa 3.2.1 Dacă nava este prevăzută cu o instalatie de gaz inert, tancurile de marfa vor fi mai întâi purjate în conformitate cu prevederile regulii 4.5.6 pana când concentraţia vaporilor de hidrocarburi din tancurile de marfa va fi fost redusă la mai puţin de 2% din volum. După aceea, degazarea poate avea loc la nivelul puntii tancurilor de marfa. 3.2.2 Dacă nava nu este prevăzută cu o instalatie de gaz inert, operaţiunea va fi efectuată astfel încât vaporii inflamabili sa fie evacuaţi iniţial prin: .1 orificiile de aerisire specificate în regula 4.5.3.4; .2 orificiile situate la cel puţin 2 m deasupra nivelului puntii tancurilor de marfa, cu o viteza de evacuare verticala de cel puţin 30 m/s menţinută în timpul operatiei de degazare; sau .3 orificiile situate la cel puţin 2 m deasupra nivelului puntii tancurilor de marfa, cu o viteza de evacuare verticala de cel puţin 20 m/s, şi care sunt protejate de dispozitive adecvate pentru a împiedica trecerea flacarii. 3.2.3 Orificiile mai sus menţionate vor fi amplasate la o distanta de cel puţin de 10 m masurati pe orizontala, de la cele mai apropiate prize de aer şi deschideri spre încăperile închise în care se afla o sursa de aprindere, şi la aceeaşi distanta de mecanismele de punte, care pot include vinciurile de ancora şi deschiderile putului de lant, precum şi echipamentul care poate constitui un pericol de aprindere. 3.2.4 Dacă concentraţia vaporilor inflamabili la nivelul orificiului s-a redus cu 30% din limita inferioară de inflamabilitate, degazarea poate fi continuată la nivelul puntii tancului de marfa. PARTEA F - METODE DE PROIECTARE SI DISPOZITIVE ALTERNATIVE Regula 17 Metode de proiectare şi dispozitive alternative 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a asigura o metodologie pentru metodele de proiectare şi dispozitivele alternative privind protecţia contra incendiului. 2 Generalitati 2.1 Metodele de proiectare şi dispozitivele privind protecţia contra incendiului se pot abate de la cerinţele prescriptive din părţile B, C, D, E sau G, cu condiţia ca ele sa respecte obiectivele şi cerinţele functionale privind protecţia contra incendiului. 2.2 Dacă metodele de proiectare şi dispozitivele privind protecţia contra incendiului se abat de la cerinţele prezentului capitol, atunci metodele de proiectare şi dispozitivele alternative vor face obiectul unei analize tehnice şi vor fi evaluate şi aprobate conform prevederilor prezentei reguli. 3 Analiza tehnica Analiza tehnica va fi pregatita şi prezentată Administraţiei pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie şi va include, ca minim, următoarele elemente: .1 determinarea tipului navei şi a încăperilor respective; .2 identificarea cerinţelor prescriptive cu care nava sau încăperile nu corespund; .3 identificarea pericolelor de incendiu şi de explozie prezentate de nava sau încăperile respective; .3.1 identificarea surselor posibile de aprindere; .3.2 identificarea potenţialului de dezvoltare a incendiului pentru fiecare încăpere vizata; .3.3 identificarea potenţialului de degajare a fumului şi efluenţilor toxici pentru fiecare încăpere vizata; .3.4 identificarea potenţialului de propagare în alte încăperi a incendiului, fumului şi a efluenţilor toxici din încăperile respective; .4 determinarea criteriilor de performanta cerute în legătura cu protecţia contra incendiului pentru nava sau respectivele încăperi vizate de cerinţele prescriptive; .4.1 criteriile de performanta se vor baza pe obiectivele protecţiei contra incendiului şi pe cerinţele functionale ale acestui capitol; .4.2 criteriile de performanta vor asigura un grad de protecţie care nu este inferior celui realizat prin utilizarea cerinţelor prescriptive; si .4.3 criteriile de performanta trebuie sa fie cuantificabile şi masurabile; . 5 descrierea detaliată a metodelor de proiectare şi a dispozitivelor alternative, inclusiv o lista a ipotezelor utilizate în proiectare şi orice restricţii sau condiţii de exploatare propuse; si .6 justificarea, tehnica demonstrând ca metodele de proiectare şi dispozitivele alternative respecta criteriile de performanta prevăzute pentru protecţia contra incendiului. 4 Evaluarea metodelor de proiectare şi a dispozitivelor alternative 4.1 Analiza tehnica cerută la paragraful 3 va fi evaluată şi aprobată de către Administraţie, ţinând seama de instrucţiunile elaborate de către Administraţie. 4.2 O copie a documentaţiei, asa cum a fost aprobată de către Administraţie, care indica faptul ca metodele de proiectare şi dispozitivele alternative respecta prezenta regula, trebuie sa existe la bordul navei. 5 Schimbul de informaţii Administraţia va comunica Organizaţiei informaţiile pertinente cu privire la metodele de proiectare şi dispozitivele alternative care au fost aprobate, în vederea difuzării lor tuturor guvernelor contractante. 6 Reevaluarea datorită schimbării condiţiilor Dacă intervine vreo modificare în ipotezele şi restricţiile de exploatare, care au fost stipulate la metodele de proiectare şi dispozitivele alternative, analiza tehnica trebuie efectuată pentru noile condiţii şi aprobată de către Administraţie. PARTEA G - CERINŢE SPECIALE Regula 18 Facilităţi pentru elicopter 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a asigura măsurile suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor de protecţie contra incendiului din acest capitol în cazul navelor prevăzute cu instalaţii speciale pentru elicoptere, în acest sens, vor fi respectate următoarele cerinţe functionale: .1 structura puntii pentru elicopter trebuie sa fie dintr-o construcţie de natura sa protejeze nava impotriva pericolelor de incendiu legate de operaţiuni ale elicopterului; .2 mijloacele de combatere a incendiului vor fi prevăzute pentru a proteja în mod corespunzător nava contra pericolelor de incendiu legate de operaţiuni ale elicopterului; .3 instalaţiile pentru realimentarea cu combustibil şi hangare, precum şi operaţiunile aferente trebuie sa comporte măsurile necesare pentru protecţia navei contra pericolelor de incendiu legate de operaţiuni ale elicopterului; si .4 vor fi prevăzute manuale de exploatare şi manuale pentru pregătire. 2 Domeniul de aplicare 2.1 Suplimentar fata de cerinţele regulilor din părţile B, C, D, şi E, după caz, navele echipate cu punti pentru elicoptere vor corespunde cerinţelor din aceasta regula. 2.2 Dacă elicopterele apunteaza sau efectuează, în mod ocazional sau în caz de urgenta, operaţiuni de ridicare cu vinciul pe nave fără punti pentru elicoptere, se poate folosi echipamentul pentru combaterea incendiului, asa cum se prevede în Partea C. Pe durata operaţiunilor efectuate de elicopter, acest echipament va fi imediat disponibil în proxima vecinătate a zonelor pentru apuntare sau ridicare cu vinciul. 2.3 Indiferent de cerinţele paragrafului 2.2 de mai sus, navele ro-ro pasager fără punti pentru elicoptere vor corespunde regulii III/28. 3 Construcţie 3.1 Construcţie din oţel sau alt material echivalent In general, construcţia puntilor pentru elicoptere va fi din oţel sau alte materiale echivalente. Dacă puntea, pentru elicoptere constituie plafonul unui ruf sau al unei suprastructuri, ea va fi izolata cu construcţie de tip "A-60". 3.2 Construcţie din aluminiu sau alte metale cu punct scăzut de topire Dacă Administraţia permite construcţii din aluminiu sau din alte metale cu punct scăzut de topire care nu sunt echivalente oţelului, trebuie îndeplinite următoarele prevederi: .1 dacă platforma este în consola în raport cu bordul navei, după fiecare incendiu survenit la bordul navei sau pe platforma, platforma va face obiectul unei analize structurale pentru a determina dacă poate fi utilizata în continuare; si .2 dacă platforma este situata deasupra rufului navei sau a unei construcţii similare, vor fi îndeplinite următoarele condiţii: .2.1 partea superioară şi pereţii rufului de sub platforma nu vor avea nici o deschidere; .2.2 ferestrele situate sub platforma vor fi prevăzute cu capace de oţel; si .2.3 după fiecare incendiu survenit pe platforma sau în proxima vecinătate, platforma va fi supusă unei analize structurale pentru a determina dacă poate fi utilizata în continuare. 4 Mijloace de evacuare O punte pentru elicopter va fi prevăzută atât cu un mijloc principal de evacuare cat şi cu un mijloc de evacuare în caz de urgenta, şi de acces pentru personalul desemnat pentru combaterea incendiului şi salvare. Aceste mijloace de evacuare şi acces vor fi amplasate cat mai departe posibil unul fata de altul si, de preferat, în părţi opuse ale puntii pentru elicopter. 5 Echipament pentru combaterea incendiului 5.1 In apropiată vecinătate a puntii pentru elicopter, vor fi prevăzute următoarele mijloace de combaterea incendiului, depozitate lângă mijloacele de acces la acea punte de elicopter: .1 cel puţin doua stingatoare cu pulbere uscata, având o capacitate totală de cel puţin 45 kg; .2 stingatoare cu CO(2) având o capacitate totală de cel puţin 18 kg sau dispozitive echivalente; .3 o instalatie corespunzătoare de stingere a incendiului cu spuma care se compune din tunuri de incendiu sau ramificatii ale tubulaturii generatorului de spuma care pot proiecta spuma în toate părţile puntii pentru elicoptere, în toate condiţiile meteorologice în care pot funcţiona elicopterele. Instalatia trebuie sa proiecteze spuma la debitul prevăzut în tabelul 18.1 pentru cel puţin cinci minute; Tabelul 18.1 - Debitele instalaţiei cu spuma
┌─────────┬───────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│Categoria│ Lungimea totală a elicopterului │Debitul de descărcare a│
│ │ │ spumei │
│ │ │ (1/min.) │
├─────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│ H1 │Sub 15 m │ 250 │
│ H2 │Mai mare sau egala cu 15 m, dar sub 24 m │ 500 │
│ H3 │Mai mare sau egala cu 24 m, dar sub 35 m │ 800 │
└─────────┴───────────────────────────────────────────┴───────────────────────┘
.4 agentul principal de stingere a incendiului va corespunde utilizării cu apa sarata, precum şi standardelor de performanta care nu sunt inferioare acelora acceptate de către Organizaţie; .5 cel puţin doua ţevi de refulare de un tip combinat aprobat (jet/pulverizare) şi furtunuri suficient de lungi pentru a ajunge în orice parte a puntii pentru elicopter; .6 suplimentar fata de cerinţele regulii 10.10, doua seturi de echipament pentru pompieri; si .7 cel puţin următorul echipament va fi depozitat într-un mod care asigura utilizarea imediata şi protecţia: - cheie de reglare; - patura, rezistenta la foc; - foarfece cuţit pentru buloane de 60 cm; - carlig, graifar sau cange; - foarfece de tabla solida, cu un set complet de 6 lame de rezerva; - scări; - parama de ridicare cu un diametru de 5 mm x 15 m lungime; - cleste de indoit sarma, cu margini de tăiat; - set de surubelnite; si - cuţit de matelotaj. 6 Instalaţii de drenare Instalaţiile de drenare, din dreptul puntii pentru elicoptere, trebuie sa fie construite din oţel şi sa permită evacuarea direct peste bord, independent de orice alta instalatie şi vor fi proiectate astfel încât lichidul drenat sa nu se raspandeasca, în vreo parte a navei. 7 Instalaţii pentru realimentarea cu combustibil a elicopterului şi pentru hangar Dacă nava are instalaţii de realimentare cu combustibil a elicopterului şi pentru hangar, vor fi îndeplinite următoarele cerinţe: .1 va fi prevăzută o zona specială pentru depozitarea tancurilor de combustibil lichid care vor fi: .1.1 cat mai departe posibil de încăperile de locuit, căile de evacuare şi posturile de imbarcare; si .1.2 izolate de zonele care conţin o sursa de aprindere a vaporilor; .2 zona pentru depozitarea combustibilului trebuie sa fie prevăzută cu instalaţii permanente care sa permită recuperarea combustibilului răspândit accidental şi evacuarea lui într-o zona nepericuloasa; .3 tancurile şi echipamentul aferent trebuie sa fie protejate contra deteriorării fizice şi contra incendiului care se poate produce într-o încăpere sau zona adiacenta; .4 dacă se utilizează tancuri portabile pentru depozitarea combustibilului, se va acorda o atenţie deosebita următoarelor aspecte; .4.1 construcţiei tancului în funcţie de destinaţia sa; .4.2 dispozitivelor de fixare şi instalare; .4.3 legarii la masa; si .4.4 procedurilor de inspecţie; .5 pompele de combustibil ale tancului de depozitare trebuie sa fie prevăzute cu un dispozitiv care, în cazul unui incendiu, sa permită închiderea dintr-un loc sigur situat la distanta. Dacă exista un dispozitiv de alimentare cu combustibil prin gravitatie, se vor prevedea mijloace de închidere echivalente pentru izolarea sursei de combustibil; .6 instalatia de pompare a combustibilului trebuie sa fie conectata la unul din tancuri. Tubulatura dintre tanc şi instalatia de pompare trebuie sa fie din oţel sau dintr-un material echivalent, cat mai scurta posibil, şi protejata contra deteriorării; .7 instalaţiile de pompare a combustibilului şi echipamentul de control aferent care funcţionează cu curent electric trebuie sa fie de un tip corespunzător având în vedere amplasarea şi pericolele posibile; .8 instalaţiile de pompare a combustibilului vor incorpora un dispozitiv care va preveni suprapresiunea în tubulatura de alimentare sau cea de umplere; .9 echipamentul utilizat la operaţiile de reumplere cu combustibil va fi legat la masa; .10 în locurile respective trebuie sa fie afişate inscripţii "FUMATUL INTERZIS" .11 amenajările pentru hangare, instalaţii pentru realimentare cu combustibil şi ateliere de întreţinere vor fi considerate drept încăperi de maşini de categoria "A" având în vedere cerinţele pentru protecţia constructivă contra incendiului şi cele privind instalatia fixa pentru stingerea şi detectarea incendiului; .12 amenajările pentru hangare închise sau încăperi închise, în care se afla instalaţii pentru realimentarea cu combustibil, vor fi prevăzute cu ventilaţie mecanică, asa cum se cere în regula 20.3 pentru încăperile ro-ro închise ale navelor de marfa. Ventilatoarele pentru aerisire vor fi în execuţie antiexploziva; si .13 echipamentul electric şi cablurile electrice din hangare sau încăperile închise care conţin instalaţii pentru realimentarea cu combustibil vor corespunde regulilor 20.3.2, 20.3.3 şi 20.3.4. 8 Manual de instrucţiuni şi serviciul de combatere a incendiului 8.1 Fiecare instalatie pentru elicopter va avea un manual de exploatare, inclusiv o descriere şi o lista de verificare a măsurilor de protecţie, procedurilor şi echipamentului cerut. Acest manual poate face parte din procedurile de intervenţie în caz de urgenta la nava. 8.2 Procedurile şi măsurile de precauţie ce vor fi respectate în timpul operaţiunilor de realimentare cu combustibil trebuie sa corespundă practicilor recunoscute de protecţie şi vor fi menţionate în manualul de exploatare. 8.3 Personalul pentru combaterea incendiului, care este format din cel puţin doua persoane calificate pregătit pentru îndeplinirea sarcinilor de salvare şi de combatere a incendiului, trebuie sa fie imediat disponibil ori de câte ori este nevoie, dacă se preconizează efectuarea de operaţiuni cu elicopterul. 8.4 Personalul pentru combaterea incendiului va fi prezent în timpul operaţiunilor de realimentare cu combustibil. Totuşi, personalul pentru combaterea incendiului nu va fi implicat în activităţi de realimentare cu combustibil. 8.5 La bordul navei se va efectua o pregătire pentru reînnoirea cunoştinţelor şi trebuie sa fie disponibilă o aprovizionare suplimentară cu agent pentru combaterea incendiului în vederea pregătirii personalului şi încercarea echipamentului. Regula 19 Transportul mărfurilor periculoase 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a prevedea măsurile de protecţie suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute de acest capitol cu privire la protecţia contra incendiului în cazul navelor care transporta mărfuri periculoase. In acest sens, vor fi îndeplinite următoarele cerinţe: .1 instalaţiile de protecţie contra incendiului trebuie sa fie prevăzute pentru protecţia navei impotriva pericolelor suplimentare de incendiu aferente transportului de mărfuri periculoase; .2 mărfurile periculoase trebuie sa fie separate în mod corespunzător de sursele de aprindere; si .3 echipamentul corespunzător de protecţie individuală trebuie sa fie prevăzut pentru protecţia, contra pericolelor aferente transportului de mărfuri periculoase. 2 Cerinţe generale 2.1 In plus fata de respectarea cerinţelor regulilor din părţile B, C, D, şi a regulilor 18 şi 20 din partea E, după caz, tipurile de nava şi încăperile de marfa menţionate în paragraful 2.2 destinate pentru transportul de mărfuri periculoase trebuie sa corespundă cerinţelor acestei reguli, după caz, exceptând cazurile când se transporta mărfuri periculoase în cantităţi limitate, dacă aceste cerinţe nu au fost deja respectate în conformitate cu cerinţele menţionate în alta parte în acest capitol. Tipurile de nave şi modalităţile de transport de mărfuri periculoase sunt menţionate în paragraful 2.2 şi tabelul 19.1. Navele de marfa cu un tonaj brut mai mic de 500 trebuie sa corespundă acestei reguli, dar Administraţiile pot reduce cerinţele şi aceste cerinţe reduse vor fi înregistrate în Documentul de conformitate menţionat în paragraful 4. 2.2 Următoarelor tipuri de nave şi încăperi de marfa li se vor aplica tabelele 19.1 şi 19.2: .1 nave şi încăperi de marfa care nu sunt în mod special destinate transportului containerelor, ci transportului mărfurilor periculoase ambalate, inclusiv mărfurile în containere şi recipiente mobile; .2 nave construite pentru transportul containerelor şi încăperi de marfa destinate transportului mărfurilor periculoase în containere şi recipiente mobile. .3 nave ro-ro şi încăperi ro-ro destinate transportului mărfurilor periculoase. .4 nave şi încăperi de marfa destinate transportului mărfurilor periculoase solide în vrac; si .5 nave şi încăperi de marfa destinate transportului mărfurilor periculoase, altele decât cele lichide şi decât gaze în vrac, în barje aflate la bordul navei. 3 Cerinţe speciale Dacă nu se prevede altfel, la aplicarea tabelelor 19.1, 19.2 şi 19.3 se va tine cont de următoarele cerinţe pentru depozitarea atât "pe punte" cat şi "sub punte" a mărfurilor periculoase. Numerele următoarelor paragrafe sunt indicate în prima coloana a tabelelor. 3.1 Alimentarea cu apa 3.1.1 Se vor lua măsuri în vederea asigurării posibilitatii imediate de alimentare cu apa de la tubulatura principala de incendiu la presiunea prevăzută fie prin menţinerea acesteia permanent sub presiune, fie prin amplasarea corespunzătoare a dispozitivelor de pornire de la distanta a pompelor de incendiu. 3.1.2 Cantitatea de apa debitata trebuie sa alimenteze patru ţevi de refulare cu dimensiunea şi valoarea presiunii conform celor specificate în regula 10.2, putând fi dirijata în orice parte a incaperii de marfa când aceasta este goala. Aceasta cantitate de apa poate fi debitata prin mijloace echivalente, considerate de Administraţie ca fiind satisfăcătoare. 3.1.3 Pentru încăperile de marfa de sub punte se vor prevedea dispozitive eficiente de răcire cu un debit de apa de cel puţin 5/min per metru patrat din suprafaţa orizontala a încăperilor de marfa, fie printr-o instalatie fixa de pulverizare a apei fie prin inundarea incaperii de marfa cu apa. In acest scop, se pot utiliza furtunuri în încăperile de marfa mici şi pe suprafeţe mici ale încăperilor de marfa mai mari, la aprecierea Administraţiei. Totuşi, instalaţiile de drenare şi pompare trebuie sa fie astfel încât sa prevină formarea suprafeţelor libere. Instalatia de drenare va fi dimensionata pentru a putea evacua cel puţin 125% din capacitatea combinată, atât a pompelor instalaţiei de pulverizare a apei cat şi a numărului prevăzut de ţevi de refulare ale furtunurilor de incendiu. Valvulele instalaţiei de drenare vor putea fi acţionate din exteriorul incaperii protejate dintr-un loc aflat în vecinătatea comenzilor instalaţiei pentru stingerea incendiului. Puturile de santina vor avea o capacitate suficienta şi vor fi amplasate în bordajul navei la o distanta unul fata de altul de cel mult 40 m în fiecare compartiment etanş. Dacă acest lucru nu este posibil, se va lua în consideraţie efectul negativ al greutatii suplimentare şi al suprafeţei libere a apei asupra stabilitatii, în măsura în care Administraţia considera ca este necesar atunci când aproba informaţia asupra stabilitatii. 3.1.4 Prevederea inundarii unei încăperi de marfa de sub punte cu agenţii corespunzători stabiliţi, poate fi înlocuită cu cerinţele din paragraful 3.1.3. 3.1.5 Debitul total cerut al alimentării cu apa va respecta prevederile paragrafelor 3.1.2 şi 3.1.3, după caz, calculat în funcţie de cea mai mare încăpere de marfa. Debitul prevăzut la paragraful 3.1.2 va corespunde debitului total al pompei(lor) de incendiu principale, fără a include debitul pompei de incendiu pentru caz de urgenta, dacă este instalata. Dacă o instalatie de drenare este utilizata pentru a satisface prevederile paragrafului 3.1.3, pompa de drenare va fi de asemenea luată în calculul acestui debit total. 3.2 Surse de aprindere Echipamentele şi cablurile electrice nu vor fi prevăzute în încăperi de marfa, închise şi încăperi pentru vehicule, dacă după opinia Administraţiei, acest lucru nu este esenţial pentru exploatare. Totuşi, dacă în aceste încăperi se prevede echipament electric, acesta trebuie sa fie un echipament de siguranţa de un tip certificat în execuţie antiexploziva pentru utilizare în atmosfera periculoasa la care poate fi expus, dacă instalatia electrica nu poate fi complet izolata (de ex.: prin înlăturarea conexiunilor din instalatie, altele decât sigurantele). Trecerile de cabluri prin punti şi pereţi vor fi etanşate impotriva gazelor sau a vaporilor. Traseele de cabluri şi cablurile din încăperile de marfa trebuie sa fie protejate impotriva deteriorării prin impact. Orice alt echipament care poate constitui o sursa de aprindere a vaporilor inflamabili nu va fi permis. 3.3 Instalatia de detectare Încăperile ro-ro vor fi dotate cu o instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu în conformitate cu cerinţele Codului instalaţiilor de protecţie contra incendiului. Toate celelalte tipuri de încăperi de marfa vor fi dotate fie cu o instalatie fixa de detectare a incendiului şi de alarma în caz de incendiu, fie cu un sistem de detectare a fumului prin extragere de probe în conformitate cu cerinţele Codului instalaţiilor de protecţie contra incendiului. Dacă se prevede o instalatie de detectare a fumului prin extragere de probe, se va acorda, o atenţie deosebita paragrafului 2.1.3 din capitolul 10 din Codul instalaţiilor de protecţie contra incendiului pentru prevenirea scurgerilor de gaze toxice în spaţiile ocupate. 3.4 Ventilatia 3.4.1 In încăperile de marfa, închise trebuie prevăzută o ventilaţie mecanică adecvată. Instalatia trebuie sa fie în asa fel încât sa asigure cel puţin şase schimburi de aer pe ora în încăperea de marfa goala şi eliminarea vaporilor din partea superioară sau inferioară, a incaperii de marfa, după caz. 3.4.2 Ventilatoarele trebuie sa fie astfel încât sa evite posibilitatea aprinderii amestecurilor de gaz şi aer. La orificiile de aspiraţie a aerului proaspăt şi evacuare a aerului viciat trebuie sa fie prevăzute protecţii din site de sarma. 3.4.3 Ventilatia naturala va fi prevăzută la încăperile de marfa închise destinate transportului de mărfuri periculoase solide în vrac, dacă nu exista nici o prevedere pentru ventilatia mecanică. 3.5 Instalatia de santina 3.5.1 Dacă se intenţionează a se transporta substanţe lichide inflamabile sau toxice în încăperi de marfa închise, instalatia de santina va fi concepută astfel încât sa împiedice pomparea accidentală a acestor lichide în tubulatura sau pompele compartimentului maşini. Dacă sunt transportate cantităţi mari de astfel de substanţe lichide, se va acorda atenţie prevederii unor instalaţii suplimentare de drenare a încăperilor de marfa. 3.5.2 Dacă instalatia de drenare a santinei este suplimentară fata de instalatia ce deserveşte pompele din compartimentul maşini, capacitatea sa nu va fi mai mica de 10 mc/h per încăpere de marfa deservită. Dacă instalatia suplimentară este una comuna, capacitatea sa nu trebuie sa depăşească 25 mc/h. Instalatia de santina suplimentară nu trebuie sa fie instalata fortat în paralel cu cea existenta. 3.5.3 Ori de câte ori sunt transportate lichide inflamabile sau toxice, tubulatura de santina din încăperea de maşini va fi izolata fie printr-o flansa oarba fie printr-o valvula de blocare. 3.5.4 Încăperile închise din exteriorul compartimentului de maşini, care conţin pompele de santina ce deservesc încăperile de marfa destinate transportului lichidelor inflamabile sau toxice, trebuie sa fie prevăzute cu ventilaţie mecanică separată care sa asigure cel puţin 6 schimburi de aer pe ora. Dacă încăperea are acces din alta încăpere închisă, usa va fi cu închidere automată. 3.5.5 Dacă drenarea santinei încăperilor de marfa se face prin drenare gravitationala, evacuarea se va face direct peste bord sau într-un tanc de drenare închis situat în exteriorul încăperilor de maşini. Tancul va fi prevăzut cu tubulatura de aerisire într-un loc sigur pe puntea deschisă. Evacuarea dintr-o încăpere de marfa în puturile de santina dintr-o încăpere inferioară este permisă doar dacă acea încăpere îndeplineşte aceleaşi cerinţe ca încăperea de marfa situata deasupra. 3.6 Protecţia personalului 3.6.1 Se vor prevedea în plus fata de echipamentul de pompieri cerut de regula 10.10, patru seturi complete de îmbrăcăminte de protecţie rezistenta la reactii chimice. Îmbrăcămintea, de protecţie trebuie sa acopere întreaga suprafaţa a pielii, astfel încât nici o porţiune a corpului sa nu rămână neprotejata. 3.6.2 Se vor prevedea cel puţin doua aparate de respiratie automate, în plus fata de cele cerute de regula 10. Doua încărcături de rezerva corespunzătoare pentru utilizarea la aparatul de respiratie vor fi prevăzute pentru fiecare aparat. Navele de pasageri care transporta cel mult 36 de pasageri şi navele de marfa care au dispuse la bord, în amplasamente corespunzătoare, instalaţii pentru reincarcarea completa a buteliilor cu aer fără contaminare, trebuie sa transporte doar o singura încărcătura de rezerva pentru fiecare aparat prevăzut. 3.7 Stingatoarele de incendiu portabile Pentru încăperile de marfa se vor prevedea stingatoare de incendiu portabile cu o capacitate totală de cel puţin 12 kg de praf sau alta substanta echivalenta. Aceste stingatoare trebuie sa fie în plus fata de alte stingatoare de incendiu portabile cerute în alte părţi din acest capitol. 3.8 Izolatia pereţilor care delimitează încăperile de maşini Pereţii care separa, încăperile de marfa de încăperile de maşini de categoria A vor fi de construcţie "A-60", dacă mărfurile periculoase nu sunt depozitate orizontal, la o distanta mai mica de 3 m fata de aceşti pereţi. Ceilalţi pereţi care separa aceste încăperi vor fi de construcţie "A-6O". 3.9 Instalatia de pulverizare a apei Flecare încăpere ro-ro deschisă situata sub o punte şi fiecare spaţiu considerat încăpere ro-ro închisă care nu poate fi etansata, trebuie sa fie prevăzută cu o instalatie fixa aprobată de pulverizare a apei sub presiune cu acţionare manuală care trebuie sa protejeze toate porţiunile oricărei punti şi platforme pentru transportul vehiculor situate în acest spaţiu. Totuşi, Administraţia poate permite utilizarea oricărei instalaţii fixe de stingere a incendiului care prin testări a demonstrat aceeaşi eficienta. Totuşi, instalaţiile de drenare şi pompare trebuie sa fie astfel încât sa prevină formarea suprafeţelor libere. Instalatia de drenare va fi dimensionata pentru a putea evacua cel puţin 125% din capacitatea combinată atât a pompelor instalaţiei de pulverizare a apei cat şi a numărului prevăzut de ţevi de refulare ale furtunurilor pentru incendiu. Valvulele instalaţiei de drenare vor putea fi acţionate din exteriorul incaperii protejate dintr-un loc aflat în vecinătatea comenzilor instalaţiei pentru stingerea incendiului. Puturile de santina vor avea o capacitate suficienta şi vor fi amplasate în bordajul navei la o distanta unul fata de altul de cel mult 40 m în fiecare compartiment etanş. Dacă acest lucru nu este posibil, se va lua în considerare efectul negativ al greutatii suplimentare şi al suprafeţei libere a apei asupra stabilitatii, în măsura în care Administraţia considera ca este necesar atunci când aproba informaţia asupra stabilitatii. 3.10 Separarea încăperilor ro-ro 3.10.1 La navele cu încăperi ro-ro se va prevedea o separare între o încăpere ro-ro închisă şi o încăpere ro-ro deschisă adiacenta. Separarea va fi astfel încât sa reducă la minim posibil trecerea vaporilor periculosi şi lichidelor periculoase între aceste încăperi. Alternativ, aceasta separare nu trebuie prevăzută dacă încăperea ro-ro se considera ca este o încăpere de marfa închisă pe întreaga sa lungime şi va corespunde complet cerinţelor relevante speciale din aceasta regula. 3.10.2 La navele cu încăperi ro-ro, se va prevedea o separare între o încăpere ro-ro închisă şi o punte expusă adiacenta. Separarea va fi astfel încât sa reducă la minim posibil trecerea vaporilor periculosi şi lichidelor periculoase între aceste încăperi. Alternativ, o separare nu trebuie prevăzută dacă instalaţiile din încăperile ro-ro închise corespund cerinţelor prevăzute pentru mărfurile periculoase transportate pe puntea expusă adiacenta. 4 Document de conformitate Administraţia trebuie sa asigure navei un document corespunzător care sa ateste ca construcţia şi echipamentul navei sunt conform cerinţelor acestei reguli. Certificarea mărfurilor periculoase, cu excepţia mărfurilor periculoase solide în vrac, nu se cere pentru mărfurile din clasa 6.2 şi 7 şi mărfurile periculoase în cantităţi limitate. Tabelul 19.1 - Aplicarea cerinţelor la diferite moduri de transport al mărfurilor periculoase la bordul navelor şi în încăperi de marfa Atunci când apare "X " în tabelul 19.1 înseamnă ca aceasta cerinţa se aplica tuturor categoriilor de mărfuri periculoase, după cum sunt date în liniile din tabelul 19.3, exceptând cele indicate la note.
┌─────────┬─────────┬─────────┬────────┬──────────────────┬─────────┬────────┐
│Regula │ │ .1│ .2 │ .3 │ .4 │ .5 │
│19.2.2 │ │ │ │ │ │ │
│ │Punti │Nu sunt │Încăperi├─────────┬────────┼─────────┼────────┤
├─────────┤expuse │proiecta-│de marfa│Încăperi │Încăperi│Mărfuri │Barje │
│ │De la │te în mod│pentru │ro-ro │ro-ro │periculoa│de nava │
│ │.1 la .5 │special │containe│închise*5│deschise│se solide│ │
│Regula 19│inclusiv │ │re │ │ │în vrac │ │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│3.1.1 │X │X │X │X │X │Pentru │X │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤aplicarea├────────┤
│3.1.2 │X │X │X │X │X │cerinţe- │- │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤lor ├────────┤
│3.1.3 │- │X │X │X │X │regulii │X │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤19 la ├────────┤
│3.1.4 │- │X │X │X │X │diferite │X │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤clase de ├────────┤
│3.2 │- │X │X │X │X │mărfuri │X*4) │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤pericu- ├────────┤
│3.3 │- │X │X │X │- │loase, │X*4) │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤vezi ├────────┤
│3.4.1 │- │X │X*1) │X │- │tabelul │X*4) │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤19.2 ├────────┤
│3.4.2 │- │X │X*1) │X │- │ │X*4) │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├────────┤
│3.5 │- │X │X │X │- │ │- │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├────────┤
│3.6.1 │X │X │X │X │X │ │- │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├────────┤
│3.6.2 │X │X │X │X │X │ │- │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├────────┤
│3.7 │X │X │- │- │X │ │- │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├────────┤
│3.8 │X │X │X*2) │X │X │ │- │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├────────┤
│3.9 │- │- │- │X*3) │X │ │- │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├────────┤
│3.10.1 │- │- │- │X │- │ │- │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├────────┤
│3.10.2 │- │- │- │X │- │ │- │
└─────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┘
Note *1) Nu se aplica containerelor închise pentru transport mărfuri din categoriile 4 şi 5.1. Pentru mărfurile din categoriile 2, 3, 6.1 şi 8, care sunt transportate în containere închise, viteza ventilatiei poate fi redusă pana la cel puţin doua schimburi de aer. In sensul acestei cerinţe un recipient mobil este un container închis. *2) Se aplica numai la punti. *3) Se aplica numai încăperilor ro-ro închise, neetanse. *4) In cazuri speciale, în care barjele pot conţine vapori inflamabili sau, alternativ, dacă ele pot evacua vaporii cu ajutorul canalelor de ventilaţie conectate la barje într-un spaţiu sigur în afară compartimentului în care sunt transportate barjele, aceste cerinţe pot fi reduse sau se poate renunţa la ele, spre satisfactia Administraţiei. *5) Încăperile de categorie specială vor fi considerate ca încăperi ro-ro închise dacă sunt utilizate la transportul mărfurilor periculoase. Tabelul 19.2 - Aplicarea cerinţelor pentru diferite categorii de mărfuri periculoase transportate la bordul navelor şi în încăperile de marfa pentru mărfuri periculoase solide în vrac
┌─────────┬─────────┬─────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────┬────────┐
│Categoria│4.1 │4.2 │4.3*6) │5.1 │6.1 │8 │9 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│Regula 19│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│3.1.1 │X │X │- │X │- │- │X │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│3.1.2 │X │X │- │X │- │- │X │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│3.2 │X │X*7) │X │X*8) │- │- │X*8) │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│3.4.1 │- │X*7) │X │- │- │- │- │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│3.4.2 │X*9) │X*7) │X │X*7,9) │- │- │X*7,9) │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│3.4.3 │X │X │X │X │X │X │X │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│3.6 │X │X │X │X │X │X │X │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│3.8 │X │X │X │X*7) │- │- │X*10) │
└─────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┘
Note: *6) Pericolele prezentate de substanţele din aceasta categorie, care pot fi transportate în vrac, sunt de asa natura încât, suplimentar fata de îndeplinirea cerinţelor enumerate în acest tabel, Administraţia trebuie sa acorde o atenţie specială construcţiei şi echipării navei respective. *7) Aceasta prevedere se aplica doar turtelor care conţin solventilor de extracţie, azotatilor de amoniu şi ingrasamintelor care conţin azotaţi de amoniu. *8) Aceasta prevedere se aplica doar azotatilor de amoniu şi ingrasamintelor care conţin azotaţi de amoniu. Totuşi, este suficient un grad de protecţie conform normelor conţinute în publicaţia 60079 a Comisiei Internaţionale de Electrotehnica intitulata Aparate electrice pentru atmosfere cu gaze explozive. *9) Se cer doar protecţii corespunzătoare din grilaje. *10) Sunt suficiente cerinţele Codului de reguli practice pentru transportul în siguranţa al mărfurilor solide în vrac adoptate prin rezoluţia A.434(XI), asa cum a fost amendata. Tabelul 19.3 - Aplicarea cerinţelor pentru diferite categorii de mărfuri periculoase exceptând mărfurile periculoase solide în vrac
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|Categoria|1.1 |1.4S|2.1|2.2|2.3| 3.1 | 3.3 |4.1 |4.2 |4.3|5.1 |5.2| 6.1 | 6.1 | 6.1 | 6.1 | 8 | 8 | 8 | 8 | 9 |
| |pana| | | | | 3.2 |lichide| | | | | |lichide|lichide|lichide|solide|lichide|lichide|lichide|solide| |
|Regula 19|la | | | | |lichide| > | | | | | | | <= | > | | | <= | > | | |
| |1.6 | | | | | <= |23°C15)| | | | | | |23°C15)|23°C15)| | |23°C15)|23°C15)| | |
| | | | | | |23°C15)|<= 61°C| | | | | | | |<= 61°C| | | | <= | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | |61°C15)| | |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.1.1 | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.1.2 | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | - |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.1.3 | X | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.1.4 | X | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.2 | X | - | X | - | - | X | - | - | - | - | - | - | - | X | - | - | - | X | - | - | - |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.3 | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | - | X | X | X | X | X | X | X | X | - |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.4.1 | - | - | X | - | X | X | - |X11)|X11)| X |X11)| - | - | X | X | X11) | - | X | X | - |X11)|
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.4.2 | - | - | X | - | - | X | - | - | - | - | - | - | - | X | X | - | - | X | X | - | - |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.5 | - | - | - | - | - | X | - | - | - | - | - | - | X | X | X | - | - | X | - | - | - |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.6 | - | - | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |X14)|
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.7 | - | - | - | - | - | X | X | X | X | X | X | - | - | X | X | - | - | X | X | - | - |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.8 |X12)| - | X | X | X | X | X | X | X | X |X13)| - | - | X | X | - | - | X | X | - | - |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.9 | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.10.1 | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
|3.10.2 | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
+---------+----+----+---+---+---+-------+-------+----+----+---+----+---+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+------+----+
Note: *11) Aceasta prevedere se aplica dacă "încăperile ventilate mecanic" sunt cerute de Codul maritim internaţional pentru mărfurile periculoase, asa cum a fost amendat. *12) Mărfurile din aceasta categoric vor fi arimate la o distanta de 3 m pe orizontala fata de delimitările incaperii de maşini, pentru toate cazurile. *13) Se face referire la Codul maritim internaţional pentru mărfurile periculoase, asa cum a fost amendat. *14) Dacă este cazul, pentru mărfurile ce urmează a fi transportate. *15) Se face referire la punctul de aprindere. Regula 20 Protecţia încăperilor pentru vehicule, încăperilor de categorie specială şi încăperilor ro- ro 1 Scopul Scopul acestei reguli este de a asigura măsurile suplimentare de siguranţa în vederea, îndeplinirii obiectivelor de protecţie contra incendiului din acest capitol pentru navele cu încăperi pentru transportul vehiculelor, încăperi de categorie specială şi încăperi ro- ro. In acest sens, vor fi respectate următoarele cerinţe: .1 instalaţiile de protecţie contra incendiului trebuie sa fie prevăzute pentru protejarea corespunzătoare a navei contra pericolelor de incendiu aferente încăperilor pentru transportul vehiculelor, încăperilor de categorie specială şi încăperilor ro-ro; .2 sursele de aprindere trebuie sa fie separate de încăperile pentru vehicule, încăperile de categorie specială şi încăperile ro-ro; si .3 încăperile pentru vehicule, încăperile de categorie specială şi ro-ro trebuie sa fie ventilate în mod corespunzător. 2 Terinte generale 2.1 Aplicare Suplimentar fata de îndeplinirea cerinţelor regulilor din părţile B, C, D, şi E, după caz, încăperile pentru vehicule, încăperile de categorie specială şi încăperile ro-ro vor mai corespunde cerinţelor din aceasta regula. 2.2 Principii de baza pentru navele de pasageri 2.2.1 Prevederile prezentei reguli se bazează pe principiul de baza conform căruia zonarea verticala principala, cerută de regula 9.2, este imposibil de aplicat în cazul încăperilor pentru vehicule de la navele de pasageri si, ca urmare, în aceste încăperi trebuie sa se realizeze o protecţie echivalenta pe baza aplicării conceptului de zona orizontala şi prin prevederea unei instalaţii fixe eficiente de stingere a incendiului. Conform acestui concept, o zona orizontala poate include, în sensul acestei reguli, încăperi de categorie specială situate pe mai mult de o punte, cu condiţia ca înălţimea libera totală pentru autovehicule sa nu depăşească 10 m. 2.2.2 Prevederile paragrafului 2.2.1 în legătura cu principiul de baza se aplica şi încăperilor ro-ro. 2.2.3 Cerinţele privind instalaţiile de ventilaţie, deschiderile în construcţiile de tip "A" şi trecerile prin construcţiile de tip "A" pentru menţinerea rezistentei la foc a zonelor verticale din acest capitol vor fi aplicate în mod egal la puntile şi pereţii etansi ce delimitează zonele orizontale între ele, precum şi aceste zone de restul navei. 3 Măsuri contra aprinderii vaporilor inflamabili în încăperile închise pentru vehicule, încăperile ro-ro închise şi încăperile de categorie specială 3.1 Instalaţii de ventilaţie 3.1.1 Capacitatea instalaţiilor de ventilaţie Va fi prevăzută o instalatie eficienta de ventilaţie mecanică care sa asigure cel puţin următoarele schimburi de aer:
.1 Nave de pasageri
Încăperi de categorie specială 10 schimburi de aer pe ora
Încăperi ro-ro închise şi 10 schimburi de aer pe ora
încăperi închise pentru
transportul vehiculelor altele
decât cele de categorie specială
pentru navele care transporta
mai mult de 36 de pasageri
Încăperi ro-ro închise şi 6 schimburi de aer pe ora
încăperi închise pentru transportul
vehiculelor altele decât cele de
categorie specială pentru navele
care nu transporta mai mult de
36 de pasageri
.2 Nave de marfa 6 schimburi de aer pe ora
Administraţia poate cere mărirea numărului de schimburi de aer pe ora atunci când se incarca şi se descarca vehicule. 3.1.2 Funcţionarea instalaţiilor de ventilaţie 3.1.2.1 La navele de pasageri, instalatia de ventilaţie mecanică cerută la paragraful 3.1.1 trebuie sa fie separată de celelalte instalaţii de ventilaţie şi va funcţiona permanent dacă în aceste încăperi se afla vehicule. Canalele de ventilaţie care deservesc aceste încăperi de marfa ce pot fi eficient etanşate, trebuie sa fie separate pentru fiecare din aceste încăperi. Instalatia trebuie sa poată fi comandată din exteriorul încăperilor. 3.1.2.2 La navele de marfa, ventilatoarele trebuie sa funcţioneze în mod normal continuu dacă se afla vehicule la bord. Atunci când acest lucru este imposibil, ele trebuie puse în funcţiune zilnic pentru o perioada limitată de timp, când starea vremii permite, şi în orice caz pentru o perioada rezonabila înainte de descărcare, perioada după care trebuie verificat gradul de degazare a incaperii ro-ro sau a incaperii pentru vehicule. In acest scop, vor fi disponibile unul sau mai multe detectoare de gaz portabile. Instalatia va fi în întregime separată de alte instalaţii de ventilaţie. Canalele de ventilaţie, care deservesc încăperile ro-ro sau încăperile pentru vehicule eficient etanşate, trebuie sa fie separate pentru fiecare din aceste încăperi. Instalatia trebuie sa poată fi comandată dintr-un loc situat în exteriorul acestor încăperi. 3.1.2.3 Instalatia de ventilaţie trebuie sa fie realizată astfel încât sa evite stratificarea aerului şi formarea pungilor de aer. 3.1.3 Indicatorul instalaţiilor de ventilaţie Se va prevedea un dispozitiv care sa semnalizeze la puntea de comanda orice pierdere a capacităţii de ventilaţie cerute. 3.1.4 Mijloace de închidere şi canale de ventilaţie 3.1.4.1 Se vor lua măsuri care sa permită închiderea rapida şi eficienta a instalaţiei de ventilaţie din exteriorul incaperii în caz de incendiu, având în vedere condiţiile meteorologice şi starea marii. 3.1.4.2 Canalele de ventilaţie, inclusiv clapetii, situate într-o zona orizontala comuna trebuie sa fie confecţionate din oţel. L-a navele de pasageri, canalele de ventilaţie care traversează alte zone orizontale sau încăperi de maşini vor fi de construcţie "A-60", din oţel, construite conform prevederilor regulilor 9.7.2.1.1 şi 9.7.2.1.2. 3.1.5 Dechideri permanente Deschiderile permanente din bordaj, extremitatile sau plafonul încăperilor de marfa trebuie sa fie situate astfel încât incendiul dintr-o încăpere de marfa sa nu pună în pericol zonele de arimare şi posturile de imbarcare în ambarcatiunile de salvare, şi nici încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi posturile de comanda din suprastructurile şi rufurile situate deasupra încăperilor de marfa. 3.2 Echipamentul şi cablurile electrice 3.2.1 Cu excepţia celor prevăzute la paragraful 3.2.2, echipamentul şi cablurile trebuie sa fie de un tip corespunzător pentru utilizarea într-un mediu care conţine amestecuri explozive de benzina şi aer. 3.2.2 In cazul încăperilor, altele decât încăperile de categorie specială aflate sub puntea pereţilor etansi, indiferent de prevederile paragrafului 3.2.1, la o înălţime mai mare de 450 mm de la punte sau de la fiecare platforma pentru transportul vehiculelor, dacă exista, cu excepţia platformelor cu deschideri de dimensiuni suficiente pentru a permite pătrunderea vaporilor de benzina în jos, echipamentul electric de un tip închis şi protejat astfel încât sa prevină răspândirea scanteilor, va fi permis ca varianta cu condiţia ca instalatia de ventilaţie sa fie proiectata şi exploatată astfel încât sa asigure ventilarea continua a încăperilor de marfa la viteza de cel puţin zece schimburi de aer pe ora dacă se afla vehicule la bord. 3.3 Echipamentul şi cablurile electrice din canalele de ventilaţie de evacuare Dacă echipamentul electric şi cablurile electrice sunt instalate într-un canal de evacuare a aerului viciat, ele trebuie sa fie de tip aprobat în vederea, folosirii lor într-un mediu care conţine amestecuri explozive de benzina şi aer, iar extremitatea canalului trebuie sa se găsească într-un loc unde nu exista nici un pericol de aprindere datorită altor surse de aprindere posibile. 3.4 Alte surse de aprindere Nu este permis alt echipament care poate constitui o sursa de aprindere pentru vaporii inflamabili. 3.5 Scurgeri şi evacuări Scurgerile nu vor fi directionate spre încăperi de maşini sau alte încăperi unde pot fi prezente surse de aprindere. 4 Detectare şi alarama 4.1 Instalaţii fixe de detectarea incendiului şi de alarma în caz de incendiiu Cu excepţia celor prevăzute la paragraful 4.3.1 se va prevedea o instalatie fixa pentru detectarea incendiului şi de alarma în caz de incendiu în conformitate cu cerinţele Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. Instalatia fixa pentru detectarea incendiului va trebui sa poată detecta rapid declanşarea incendiului. Tipul de detectori, distantarea şi amplasarea lor trebuie sa fie considerate satisfăcătoare de către Administraţie ţinând cont de efectele ventilatiei şi alţi factori relevanti. După montare, instalatia trebuie incercata în condiţii normale de ventilaţie şi timpul total de răspuns trebuie sa fie satisfăcător pentru Administraţie. 4.2 Instalaţii de detectare a fumului prin extragere de probe Cu excepţia, încăperilor ro-ro deschise, încăperilor deschise pentru vehicule şi încăperilor de categorie specială, o instalatie de detectare a fumului prin extragere de probe, care sa corespundă cerinţelor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului, poate sa fie utilizata o varianta echivalenta a instalaţiei fixe de detectare şi a incendiului şi de alarma în caz de incendiu cerută la paragraful 4.1. 4.3 Încăperi de categorie specială 4.3.1 Un sistem eficient de echipe de supraveghere trebuie asigurat în încăperile de categorie specială. Totuşi, dacă s-a prevăzut o echipa de supraveghere continua în tot timpul voiajului, nu se va cere o instalatie fixa de detectare şi de alarma în caz de incendiu. 4.3.2 Avertizoarele de incendiu acţionate manual vor fi instalate astfel încât nici o parte din încăpere sa nu se afle la o distanta mai mare de 20 m fata de un avertizor de incendiu acţionat manual, iar unul va fi situat chiar în vecinătatea fiecărei iesiri din aceste încăperi. 5 Protecţia construcţiei Indiferent de prevederile regulii 9.2.2, la navele de pasageri care transporta mai mult de 36 pasageri, pereţii şi puntile care separa încăperile de categorie specială trebuie izolati cu construcţii de tip A-60. Totuşi, dacă o încăpere de categorie (5), (9) sau (10) definită la regula 9.2.2.3 se afla pe una din laturile compartimentarii, atunci se pot aplica construcţii de tip A-0. Dacă tancurile de combustibil lichid se afla sub o încăpere de categorie specială sau o încăpere ro-ro, puntea dintre aceste încăperi poate fi izolata cu construcţii de tip A-0. 6 Stingerea incendiului 6.1 Instalaţii pentru stingerea incendiului 6.1.1 Încăperile pentru vehicule şi încăperile ro-ro care nu sunt încăperi de categorie specială şi pot fi etanşate la gaze dintr-un loc din exteriorul încăperilor de marfa trebuie sa fie prevăzute cu o instalatie fixa de stingere a incendiului cu gaz, care sa îndeplinească prevederile Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului, exceptând următoarele: .1 dacă este prevăzută o instalatie de stingere a incendiului cu CO(2), cantitatea de gaz disponibilă trebuie sa fie cel puţin suficienta pentru a asigura un volum minim de gaz liber egal cu 45% din volumul brut al celei mai mari încăperi de marfa, etanşe, iar mijloacele de stingere a incendiului trebuie sa fie astfel încât sa asigure introducerea a cel puţin 2/3 din cantitatea de gaz necesară pentru încăperea respectiva în timp de 10 minute; .2 orice alta instalatie fixa de stingere a incendiului cu gaz sau orice instalatie fixa de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient mare de spumare pot fi prevăzute, cu condiţia de a oferi o protecţie echivalenta, considerată satisfăcătoare de către Administraţie; si .3 ca o alternativa, se poate prevedea, o instalatie care sa îndeplinească cerinţele paragrafului 6.1.2. 6.1.2 Încăperile ro-ro şi încăperile pentru vehicule care nu pot fi etanşate la gaze, precum şi încăperile de categorie specială trebuie sa fie prevăzute cu o instalatie fixa de tip aprobat de pulverizare a apei sub presiune cu comanda manuală care va proteja, toate părţile oricărei punti sau platforme pentru vehicule din aceste încăperi. Aceste instalaţii de pulverizare a apei vor avea: .1 un manometru pe colectorul cu supape; .2 pe fiecare supapa a colectorului, o marcare vizibila va indica încăperile deservite; .3 instrucţiuni de întreţinere şi funcţionare afişate în locul în care se găsesc supapele; si .4 un număr suficient de supape de drenare. 6.1.3 Administraţia poate permite utilizarea, oricărei alte instalaţii fixe de stingere a incendiului dacă s-a dovedit prin încercări la scara reală, simuland un incendiu adevărat într-o încăpere pentru vehicule sau încăpere ro-ro în care se răspândeşte benzina, ca aceasta instalatie nu este mai puţin eficienta decât instalatia sus-menţionată pentru stingerea incendiilor ce s-ar putea declanşa în acest tip de încăpere. 6.1.4 Dacă sunt montate instalaţii fixe de pulverizare a apei sub presiune, în legătura cu pierderea grava a stabilitatii care poate aparea datorită acumulării de cantităţi mari de apa pe punte sau punti în timpul funcţionarii instalaţiei fixe de pulverizarea apei sub presiune, se vor prevedea următoarele instalaţii: .1 la navele de pasageri: .1.1 în încăperile situate deasupra puntii pereţilor etansi, trebuie sa fie prevăzute scurgerile astfel încât sa asigure ca aceasta apa este rapid evacuata direct peste bord; .1.2.1 la navele ro-ro pasager, valvulele de evacuare pentru scurgeri, prevăzute cu mijloace directe de închidere acţionate dintr-un loc aflat deasupra puntii pereţilor etansi în conformitate cu cerinţele Convenţiei internaţionale asupra liniilor de încărcare în vigoare, trebuie sa fie ţinute deschise pe perioada în care nava se afla pe mare; .1.2.2 orice funcţionare a supapelor menţionate la paragraful 6.1.4.1.2.1 trebuie sa fie înregistrată în jurnalul de bord; .1.3 în încăperile de sub puntea pereţilor etansi, Administraţia poate cere montarea instalaţiilor de pompare şi drenare suplimentar fata de cerinţele regulii II-1/21. In aceste cazuri, instalatia de drenare trebuie sa fie dimensionata pentru evacuarea a cel puţin 125% din debitul combinat atât al pompelor instalaţiei de pulverizare cu apa cat şi a numărului prevăzut de ţevi de refulare ale furtunurilor de incendiu. Valvulele instalaţiei de drenare trebuie sa fie acţionate din exteriorul incaperii protejate dintr-un loc aflat în vecinătatea comenzilor instalaţiei de stingere a incendiului. Puturile de santina trebuie sa aibă o capacitate suficienta şi sa fie instalate de-a lungul bordajului navei la o distanta unul fata de celălalt de cel mult 40 m în fiecare compartiment etanş; .2 la navele de marfa, instalaţiile de drenare şi pompare trebuie sa fie astfel încât sa prevină formarea de suprafeţe libere de apa. In acest caz, instalatia de drenare trebuie sa fie dimensionata pentru evacuarea a cel puţin 125% din debitul combinat atât al pompelor instalaţiei de pulverizare cu apa cat şi a numărului prevăzut de ţevi de refulare ale furtunurilor de incendiu. Valvulele instalaţiei de drenare trebuie sa fie acţionate, din exteriorul incaperii protejate dintr-un loc aflat în vecinătatea, comenzilor instalaţiei de stingere a incendiului. Puturile de santina trebuie sa aibă o capacitate suficienta de şi sa fie instalate de-a lungul bordajului navei la o distanta unul fata de celălalt de cel mult 40 m în fiecare compartiment etanş. Dacă acest lucru nu este posibil, se va lua în consideraţie efectul negativ al greutatii suplimentare şi al suprafeţei libere a apei asupra stabilitatii, în măsura în care Administraţia considera ca este necesar atunci când aproba informaţia asupra stabilitatii. Aceasta informaţie trebuie sa fie inclusă, în informaţia asupra stabilitatii furnizată comandantului, asa cum se cere în regula. II-1/22. 6.2 Stingatoarele portabile de incendiu 6.2.1 Stingatoarele portabile trebuie sa fie prevăzute la fiecare nivel al puntii din fiecare magazie sau compartiment unde sunt transportate vehicule, distantate la cel mult 20 m fata de ambele laturi ale incaperii. Cel puţin un stingator portabil de incendiu va fi amplasat la fiecare acces spre aceasta încăpere de marfa. 6.2.2 Suplimentar fata de prevederile paragrafului 6.2.1, următoarele dispozitive pentru stingerea incendiului trebuie sa fie prevăzute în încăperile pentru vehicule, încăperile ro-ro sau încăperile de categorie specială destinate transportului autovehiculelor care au combustibil în rezervoare pentru propulsia lor: .1 cel puţin trei generatoare de ceata; si .2 un set portabil de generator de spuma care sa corespundă prevederilor Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului, cu condiţia ca cel puţin doua astfel de seturi sa fie disponibile la bordul navei pentru utilizare în încăperile ro-ro." CAPITOLUL V SIGURANŢA NAVIGAŢIEI 7 Textul existent al capitolului V se va înlocui cu următorul: "Regula 1 Aplicare 1 Dacă nu se prevede în mod expres altfel, acest capitol se va aplica tuturor navelor pentru toate voiajele, cu excepţia: .1 navelor militare, navelor militare auxiliare şi altor nave care aparţin sau sunt exploatate de către un guvern contractant şi sunt utilizate doar pentru servicii guvernamentale necomerciale; si .2 navelor care navigheaza exclusiv pe Marile Lacuri ale Americii de Nord şi pe apele care le leagă sau se vărsa în ele, pana la limita de est, constituită de ieşirea inferioară a ecluzei St. Lambert din Montreal, provincia Quebec, Canada. Totuşi, navele militare, navele militare auxiliare sau alte nave deţinute sau exploatate de către un guvern contractant şi utilizate numai în scopuri guvernamentale necomerciale sunt încurajate sa acţioneze, în măsura în care este rezonabil şi practic, potrivit acestui capitol. 2 Administraţia poate decide în ce măsura acest capitol se aplica navelor care sunt exploatate doar în apele interioare corespunzătoare liniilor de baza stabilite conform legislaţiei internaţionale. 3 Un ansamblu combinat cu cuplaj fix, compus dintr-un impingator şi nava impinsa, în situaţia în care sunt construite pentru combinatia impingator şi barja, va fi considerat în sensul acestui capitol ca o singura nava. 4 Administraţia va determina măsura în care prevederile regulilor 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 şi 28 nu se aplica următoarelor categorii de nave: .1 navele cu un tonaj sub 150 angajate în orice voiaj; .2 navele cu un tonaj sub 500 care nu sunt angajate în voiaje internaţionale; si .3 navele de pescuit. Regula 2 Definiţii In sensul acestui capitol: 1 Construit înseamnă, în ceea ce priveşte o nava, un stadiu de construcţie în care; .1 chila este pusă; sau .2 începe construcţia identificabila cu un tip de nava; sau .3 începe asamblarea acelei nave cuprinzând cel puţin 50 tone sau 1% din greutatea proiectata a întregului material de construcţie, care dintre acestea este mai mic. 2 Harta maritima sau publicaţia maritima este o harta sau carte cu un scop special, sau o baza de date special întocmită din care se obţine aceasta harta sau carte, care este oficial publicată de un Guvern sau la autorizarea unui Guvern, de către Serviciul Hidrografic autorizat sau alta instituţie guvernamentală competenta şi care este desemnată sa respecte cerinţele de navigaţie maritima. 3 Toate navele înseamnă orice nava sau ambarcatiune indiferent de tip sau utilizare. Regula 3 Scutiri şi echivalari 1 Administraţia poate acorda scutiri generale de la cerinţele regulilor 15, 17, 18, 19 (cu excepţia 19.2.1.7), 20, 22, 24, 25, 26, 27 şi 28 navelor fără mijloace mecanice de propulsie. 2 Administraţia poate acorda unei nave scutiri sau echivalari având un caracter parţial sau condiţionat, în cazul în care se considera ca nava este angajata într-un voiaj în care distanta maxima de la nava la ţărm, lungimea şi natura voiajului, absenta pericolelor de navigaţie şi alte condiţii care afectează siguranţa sunt astfel încât aplicarea completa a cerinţelor acestui capitol nu este necesară sau rezonabila, cu condiţia ca Administraţia sa ţină seama de efectul pe care aceste scutiri şi echivalentele lor îl pot avea asupra siguranţei tuturor celorlalte nave. 3 Fiecare Administraţie va transmite Organizaţiei, cat mai curând posibil după data de 1 ianuarie din fiecare an, un raport cuprinzând toate scutirile şi echivalarile noi acordate conform paragrafului 2 din aceasta regula pe perioada anului calendaristic anterior împreună cu motivele acordării acestor scutiri şi echivalente. Organizaţia va difuza spre informare aceste informaţii celorlalte guverne contractante. Regula 4 Avertizari de navigaţie Fiecare guvern contractant va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura ca, în cazul în care informaţiile cu privire la un pericol sunt primite dintr-o sursa sigura, vor fi aduse imediat la cunoştinţa celor interesaţi şi comunicate celorlalte guverne interesate. Regula 5 Servicii şi avertizari meteorologice 1 Guvernele contractante se angajează sa incurajeze navele aflate pe mare sa culeagă informaţii de ordin meteorologic şi sa le examineze, sa le raspandeasca şi sa facă schimb de informaţii în modul cel mai adecvat posibil, pentru a veni în ajutorul navigaţiei. Administraţiile vor incuraja folosirea instrumentelor meteorologice cu un mare grad de precizie şi vor facilita controlul acestor instrumente la cerere. Se vor lua măsuri de către serviciile meteorologice naţionale corespunzătoare în vederea efectuării acestei verificări, fără cheltuieli pentru nava. 2 In mod special, guvernele contractante se angajează sa coopereze în luarea, următoarelor măsuri de ordin meteorologic: .1 Sa avertizeze navele cu privire la vanturile foarte puternice, furtunile şi cicloanele tropicale, prin transmiterea informaţiilor sub forma de text, în măsura în care este posibil, şi sub forma grafica, utilizând instalaţiile corespunzătoare de la ţărm pentru servicii de radiocomunicaţii terestre şi spatiale. .2 sa transmită cel puţin de doua ori pe zi, prin servicii de radiocomunicaţii terestre şi spatiale, după caz, buletine meteorologice destinate navigaţiei, conţinând date, analize, avertizari şi prognoze asupra stării timpului, valurilor şi ghetarilor. Aceste informaţii vor fi transmise sub forma de text si, în măsura în care este posibil sub forma grafica, inclusiv analize meteorologice şi harţi de prognoza transmise prin fax sau sub forma digitală pentru reconstituirea la bordul navei a sistemului de prelucrare a datelor. .3 sa întocmească şi sa editeze orice publicaţii care pot fi necesare pentru desfăşurarea eficienta a activităţii meteorologice pe mare şi sa asigure, în măsura în care este posibil, publicarea şi difuzarea de harţi meteorologice zilnice, pentru informarea navelor la plecare. .4 sa ia măsuri pentru ca navele selectate sa fie prevăzute cu instrumente meteorologice maritime verificate (ca de exemplu: barometre, barografe, higrometre şi aparate corespunzătoare pentru măsurarea temperaturii marii) destinate folosirii în acest scop şi sa efectueze, sa înregistreze şi sa transmită observaţii meteorologice la orele standard principale pentru observaţiile sinoptice de suprafaţa (si anume cel puţin de 4 ori pe zi dacă permit condiţiile) şi sa incurajeze alte nave sa efectueze, sa înregistreze şi sa transmită observaţii sub o forma modificată, mai ales dacă se găsesc în regiuni unde navigaţia este puţin intensa. .5 sa incurajeze companiile sa implice cat mai multe din navele lor, dacă este posibil, în efectuarea şi înregistrarea observaţiilor meteorologice; aceste observaţii vor fi transmise utilizând instalaţiile navei pentru radiocomunicaţii terestre sau spatiale în avantajul diferitelor servicii meteorologice naţionale. .6 transmiterea acestor observaţii meteorologice este gratuita pentru navele respective. .7 dacă se afla în vecinătatea unui ciclon tropical, sau a unui prezumtiv ciclon tropical, navele trebuie încurajate sa efectueze şi sa transmită observaţiile lor, ori de câte ori este posibil, la intervale mai dese, ţinând cont de faptul ca ofiţerii navelor pot fi ocupati cu obligaţiile impuse de navigaţie în timpul furtunii. .8 sa ia măsuri pentru asigurarea recepţiei şi transmiterii mesajelor meteorologice provenind de la nave şi destinate navelor, prin utilizarea instalaţiilor corespunzătoare de la ţărm pentru servicii de radiocomunicatie terestre şi spatiale. .9 sa incurajeze pe toţi comandantii de nave sa informeze navele din vecinătate si, de asemenea, staţiile de coasta ori de câte ori întâlnesc vanturi cu viteza egala sau mai mare de 50 noduri (forta 10 pe scara Beaufort). .10 sa se straduiasca sa obţină o procedura uniforma în ceea ce priveşte serviciile meteorologice internaţionale deja menţionate şi sa se conformeze, pe cat este posibil, regulamentului tehnic şi recomandărilor Organizaţiei Meteorologice Mondiale, căreia guvernele contractante i se vor putea adresa pentru studiu şi consultaţie în orice problema de meteorologie ce ar putea sa apara în aplicarea prezentei Convenţii. 3 Informaţiile vizate de prezenta regula trebuie sa fie date în forma prevăzută pentru emiterea lor şi vor fi transmise în ordinea priorităţii prevăzută de Regulamentul radiocomunicatiilor. Pe timpul cat durează transmiterea "către toate staţiile" a informaţiilor meteorologice, prognozelor sinoptice şi avertizarilor, toate staţiile de bord trebuie sa corespundă prevederilor Regulamentului radiocomunicatiilor. 4 Prognozele, avertizarile, datele sinoptice şi alte date meteorologice destinate pentru uzul navelor, trebuie sa fie transmise şi difuzate prin serviciul meteorologic naţional aflat în situaţia cea mai favorabilă pentru a deservi diferitele zone de coasta şi regiuni cu mare agitata, în conformitate cu acordurile mutuale stabilite între Guvernele contractante, în special, asa cum se defineşte prin Sistemul Organizaţiei Meteorologice Mondiale pentru întocmirea şi difuzarea prognozelor meteorologice pentru mari agitate conform Sistemului mondial pentru caz de sinistru şi pentru siguranţa navigaţiei pe mare (Sistemul GMDSS). Regula 6 Serviciul de supraveghere a gheturilor 1 Serviciul de supraveghere a gheturilor contribuie la siguranţa vieţii omeneşti pe mare, la siguranţa, la eficienta navigaţiei şi la protecţia mediului marin din Atlanticul de Nord. Navelor, care tranziteaza regiunea ghetarilor patrulata în sezonul gheturilor de Serviciul de supraveghere a gheturilor, li se cere sa utilizeze serviciile furnizate de Serviciul de supraveghere a gheturilor. 2 Guvernele contractante se angajează sa menţină un serviciu de supraveghere a gheturilor şi un serviciu de studiu şi observare a regimului gheturilor în Atlanticul de Nord. Pe timpul întregului sezon al gheturilor, şi anume pe perioada de la 15 februarie la 1 iulie din fiecare an, vor fi supravegheate limitele de sud-est, sud ss sud-vest ale regiunilor icebergurilor în vecinătatea Marilor Bancuri din Terra-Nova, cu scopul de a furniza navelor care trec prin zona, informaţii asupra întinderii acestei zone periculoase, de a studia regimul gheturilor în general şi de a acorda asistenta navelor şi echipajelor care au nevoie de ajutor în zona de acţiune a navelor şi aeronavelor de patrulare. In restul anului, studiul şi observarea regimului gheturilor trebuie sa fie continuate după necesitaţi. 3 Navele şi aeronavele afectate serviciului de supraveghere a gheturilor, precum şi studiului şi observarii regimului gheturilor, pot fi însărcinate şi cu alte funcţii cu condiţia ca aceste noi funcţii sa nu împiedice obiectivul lor principal şi sa nu mărească cheltuielile acestui serviciu. 4 Guvernul Statelor Unite ale Americii accepta sa continue administrarea generală a serviciului de supraveghere a gheturilor, precum şi studiul şi observarea regimului gheturilor, inclusiv transmiterea informaţiilor astfel obţinute. 5 Termenii şi condiţiile, care guvernează administrarea, funcţionarea, şi finanţarea Serviciului de supraveghere a gheturilor, sunt date în Regulile privind administrarea, funcţionarea şi finanţarea Serviciului de supraveghere a gheturilor din Atlanticul de Nord anexate acestui capitol care vor face parte integrala din prezentul capitol. 6 Dacă, la un moment dat, guvernele Statelor Unite si/sau Canadei vor dori sa intrerupa aceste servicii, acest lucru se va face, iar guvernele contractante vor rezolva problema continuării acestor servicii în conformitate cu interesele lor reciproce. Înainte de a întrerupe furnizarea acestor servicii, guvernele Statelor Unite si/sau Canadei vor comunica acest lucru în scris, înainte cu 18 luni, tuturor guvernelor contractante ale căror nave sunt autorizate sa arboreze pavilionul lor şi ale căror nave sunt înmatriculate în teritoriile în care aceste guverne contractante au extins aplicarea acestei reguli beneficiind de pe urma acestor servicii. Regula 7 Servicii de căutare şi salvare 1 Fiecare guvern contractant se angajează sa ia toate măsurile necesare pentru a asigura comunicarea în caz de pericol de sinistru şi coordonarea în zona lor de responsabilitate şi pentru salvarea persoanelor aflate în pericol de sinistru pe mare în apropiere de coasta. Aceste măsuri trebuie sa includă instalarea, funcţionarea şi întreţinerea echipamentelor pentru căutare şi salvare considerate necesare şi accesibile, ţinând cont de intensitatea traficului maritim şi de pericolele de navigaţie şi trebuie sa furnizeze, pe cat posibil, mijloace adecvate pentru reperarea şi salvarea acestor persoane. 2 Fiecare guvern contractant se angajează sa furnizeze Organizaţiei informaţiile de care dispune cu privire la mijloacele sale existente de salvare, dacă exista, şi proiecte de schimbare a acestor mijloace. 3 Navele de pasageri, la care se aplica capitolul I, vor avea la bord un plan de cooperare cu serviciile corespunzătoare de căutare şi salvare în caz de urgenta. Planul va fi elaborat în cooperare cu nava, compania, asa cum a fost definită la regula IX/1, şi serviciile de căutare şi salvare. Planul va include prevederile pentru efectuarea de exerciţii periodice în vederea verificării eficientei sale. Planul va fi elaborat pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie. Regula 8 Semnale de salvare Guvernele contractante se angajează sa ia măsuri cu privire la faptul ca semnalele de salvare sunt utilizate de mijloacele de salvare şi căutare angajate în operaţiuni de salvare şi căutare atunci când se comunica cu nave sau persoane aflate în pericol de sinistru. Regula 9 Servicii hidrografice 1 Guvernele contractante se angajează sa ia măsuri cu privire la strângerea şi compilarea datelor hidrografice şi la publicarea, transmiterea şi actualizarea datelor privind toate informaţiile maritime necesare pentru siguranţa navigaţiei. 2 In mod special, Guvernele contractante se angajează sa coopereze în efectuarea, pe cat posibil, a următoarelor servicii hidrografice şi maritime, în modul cel mai potrivit pentru, facilitarea navigaţiei: .1 pentru a asigura ca supravegherea hidrografica este efectuată, pe cat posibil, corespunzător cu cerinţele navigaţiei în siguranţa; .2 sa editeze şi sa publice harţi maritime, directive de navigaţie, liste de faruri, anuare de maree şi alte publicaţii maritime, unde este cazul, care îndeplinesc necesităţile privind siguranţa navigaţiei; .3 sa difuzeze avize pentru navigatori pentru ca hărţile şi publicaţiile maritime sa fie actualizate, în măsura în care este posibil; si .4 sa asigure mijloace de gestionare a datelor pentru susţinerea acestor servicii. 3 Guvernele contractante se angajează sa asigure cea mai mare uniformitate posibila a hartilor şi publicaţiilor maritime şi sa ţină cont, ori de câte ori este posibil, de rezoluţiile şi recomandările internaţionale. 4 Guvernele contractante se angajează sa-si coordoneze activităţile la cel mai înalt nivel posibil pentru a asigura ca informaţiile hidrografice şi maritime sunt puse la dispoziţie la scara internaţionala într-un mod pe cat posibil de rapid, sigur şi clar. Regula 10 Organizarea traficului maritim 1 Sistemele de organizare a traficului maritim contribuie la ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, la siguranţa şi eficienta navigaţiei si/sau la protecţia mediului marin. Sistemele de organizare a traficului maritim se recomanda a fi utilizate de către toate navele, anumite categorii de nave sau nave care transporta anumite mărfuri şi pot deveni obligatorii pentru toate aceste nave, dacă s-au adoptat şi au fost puse în aplicare în conformitate cu instrucţiunile şi criteriile elaborate de Organizaţie. 2 Organizaţia este recunoscuta ca fiind singurul organism internaţional competent pentru a elabora instrucţiuni, criterii şi reguli la nivel internaţional pentru, sistemele de organizare a traficului maritim. Guvernele contractante vor prezenta Organizaţiei propunerile lor privind adoptarea sistemelor de organizare a traficului maritim. Organizaţia va grupa şi va comunica guvernelor contractante toate informaţiile pertinente cu privire la orice sistem de organizare a traficului maritim adoptat. 3 Iniţierea acţiunii pentru stabilirea unui sistem de organizare a traficului maritim este responsabilitatea guvernului sau a guvernelor interesate. La elaborarea unor astfel de sisteme în vederea adoptării de către Organizaţie trebuie luate în considerare instrucţiunile şi criteriile elaborate de către Organizaţie. 4 Sistemele de organizare a traficului maritim trebuie prezentate Organizaţiei pentru adoptare. Totuşi, un guvern sau guvernele, care aplica astfel de sisteme de organizare a traficului maritim care nu se intenţionează a fi prezentate Organizaţiei pentru adoptare sau care nu au fost adoptate de către Organizaţie, sunt încurajate sa ia în considerare, în măsura în care este posibil, instrucţiunile şi criteriile elaborate de către Organizaţie. 5 In cazul în care doua sau mai multe guverne au un interes comun într-o anumită zona, ele trebuie sa formuleze propuneri comune referitoare la delimitarea şi utilizarea unui sistem de organizare a traficului maritim în aceasta zona pe baza unui acord reciproc. După primirea unei astfel de propuneri şi înainte de examinarea ei în vederea adoptării, Organizaţia se va asigura ca detaliile cu privire la propunere sunt comunicate guvernelor care au interes comun în zona vizata în sistemul de organizare a traficului maritim propus, inclusiv ţărilor din vecinătate. 6 Guvernele contractante vor adera la măsurile adoptate de către Organizaţie cu privire la organizarea traficului maritim. Ele vor difuza toate informaţiile necesare pentru folosirea sigura şi eficace a sistemelor adoptate pentru organizarea, traficului maritim. Guvernul sau guvernele interesate pot supraveghea traficul navelor care utilizează acele sisteme. Guvernele contractante vor depune toate eforturile pentru a asigura respectarea corespunzătoare a sistemelor de organizare a traficului maritim adoptate de către Organizaţie. 7 O nava trebuie sa utilizeze sistemul obligatoriu de organizare a traficului maritim adoptat de Organizaţie, asa cum o cere categoria căreia ii aparţine sau marfa transportată, şi în conformitate cu prevederile pertinente în vigoare, cu excepţia cazului în care nu exista motive întemeiate de a nu utiliza un anumit sistem de organizare a traficului maritim. Aceste motive trebuie înregistrate în jurnalul de bord al navei. 8 Sistemele obligatorii de organizare a traficului maritim vor fi revizuite de guvernul contractant sau guvernele interesate în conformitate cu instrucţiunile sau criteriile elaborate de către Organizaţie. 9 Toate sistemele adoptate pentru organizarea traficului maritim şi toate măsurile luate pentru asigurarea respectării acestor sisteme trebuie sa corespundă legislaţiei internaţionale, inclusiv cu prevederile relevante ale Convenţiei Naţiunilor Unite din 1982 asupra dreptului marii. 10 Nici o prevedere a prezentei reguli sau a instrucţiunilor şi criteriilor aferente nu va prejudicia drepturile şi obligaţiile pe care le au guvernele în virtutea legislaţiei internaţionale sau regimului juridic al stramtorilor uzitate în navigaţia internaţionala şi căile maritime navigabile. Regula 11 Sisteme de raportare utilizate de către nave 1 Sistemele de raportare utilizate de către nave contribuie la ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, la siguranţa şi la eficienta navigaţiei si/sau la protecţia mediului marin. Un sistem de raportare utilizat de către nave, în cazul în care a fost adoptat şi pus în aplicare conform instrucţiunilor şi criteriilor elaborate de Organizaţie pentru aplicarea acestei reguli, trebuie sa fie folosit de către toate navele sau de anumite categorii de nave sau de navele care transporta anumite mărfuri, în conformitate cu prevederile fiecărui sistem adoptat. 2 Organizaţia este recunoscuta ca fiind singurul organism internaţional competent pentru elaborarea de instrucţiuni, criterii şi reglementări la nivel internaţional pentru sistemele de raportare utilitate de către nave. Guvernele contractante trebuie sa prezinte Organizaţiei propunerile lor privind adoptarea sistemelor de raportare utilizate de către nave. Organizaţia va grupa şi va comunica guvernelor contractante toate informaţiile pertinente cu privire la toate sistemele de raportare adoptate care sunt utilizate de nave. 3 Iniţierea acţiunii pentru stabilirea unui sistem de raportare utilizat de către nave este responsabilitatea guvernului sau guvernelor interesate. La elaborarea acestor sisteme trebuie luate în considerare instrucţiunile şi criteriile elaborate de Organizaţie. 4 Sistemele de raportare utilizate de nave care nu au fost prezentate Organizaţiei pentru adoptare, nu trebuie sa respecte neapărat aceasta regula. Totuşi guvernele care pun în aplicare aceste sisteme sunt încurajate sa urmărească, în măsura în care este posibil, instrucţiunile şi criteriile elaborate de Organizaţie. Guvernele contractante pot prezenta Organizaţiei aceste sisteme pentru recunoaşterea lor. 5 In cazul când doua sau mai multe guverne contractante au un interes comun într-o zona anumită, ele trebuie sa formuleze propuneri pentru un sistem de raportare utilizat de către nave coordonat pe baza acordului dintre ele. Înainte de a examina o propunere pentru adoptarea, unui sistem de raportare utilizat de către nave, Organizaţia va comunica detalii ale propunerii acelor guverne care au un interes comun în zona vizata de sistemul propus. Dacă un sistem de raportare utilizat de către nave este adoptat şi pus în aplicare, el trebuie sa aibă proceduri şi utilizări uniforme. 6 După adoptarea unui sistem de raportare utilizat de către nava în conformitate cu aceasta regula, guvernul sau guvernele interesate trebuie sa ia toate măsurile necesare pentru difuzarea oricăror informaţii necesare în vederea folosirii eficiente şi efective a sistemului. Oricare sistem de raportare adoptat, care este utilizat de către nave, trebuie sa fie capabil de a facilita traficul şi de a ajuta navele furnizandu-le informaţiile de care au nevoie. Aceste sisteme trebuie exploatate în conformitate cu instrucţiunile şi criteriile elaborate de Organizaţie în vederea aplicării acestei reguli. 7 Comandantul navei trebuie sa respecte cerinţele sistemelor de raportare adoptate care sunt utilizate de către nave şi sa raporteze autorităţii competente toate informaţiile cerute în conformitate cu prevederile fiecăruia dintre sistemele respective. 8 Toate sistemele de raportare adoptate care sunt utilizate de nave şi toate măsurile luate pentru asigurarea respectării lor trebuie sa fie compatibile cu legislaţia internaţionala, inclusiv cu prevederile relevante ale Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului marii. 9 Nici o dispoziţie a prezentei reguli sau a instrucţiunilor şi criteriilor aferente nu va prejudicia drepturile şi obligaţiile pe care le au guvernele în virtutea legislaţiei internaţionale sau regimului juridic al stramtorilor uzitate în navigaţia internaţionala şi căile maritime navigabile. 10 Participarea navelor, în conformitate cu prevederile sistemelor de raportare adoptate care sunt utilizate de nave, trebuie sa fie gratuita pentru toate navele respective. 11 Organizaţia trebuie sa se asigure ca sistemele de raportare adoptate care sunt utilizate de către nave, sunt revizuite în lumina instrucţiunilor şi criteriilor elaborate de Organizaţie. Regula 12 Serviciile privind traficul navelor 1 Serviciile privind traficul navelor (VTS) contribuie la siguranţa vieţii omeneşti pe mare, la siguranţa, la eficienta navigaţiei şi la protecţia mediului marin, a zonelor de coasta adiacente, a locurilor de munca şi a instalaţiilor din larg contra posibilelor efecte nefavorabile asupra traficului navelor. 2 Guvernele contractante se angajează sa ia măsuri cu privire la stabilirea serviciilor VTS dacă, după opinia lor, volumul traficului şi gradul de periculozitate justifica aceste servicii. 3 Guvernele contractante care planifica, şi implementeaza VTS, trebuie sa urmărească, în măsura în care este posibil, aplicarea instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie. Utilizarea VTS poate fi obligatorie numai în zonele maritime situate în apele teritoriale ale statului riveran. 4 Guvernele contractante se vor strădui sa asigure participarea şi conformitatea cu prevederile serviciilor pentru traficul navelor destinate navelor autorizate sa arboreze pavilionul lor. 5 Nici o dispoziţie a prezentei reguli sau a instrucţiunilor adoptate de către Organizaţie nu va prejudicia drepturile şi obligaţiile pe care le au guvernele în virtutea legislaţiei internaţionale sau regimului juridic al stramtorilor uzitate în navigaţia internaţionala şi al căilor maritime navigabile din apele arhipelagurilor. Regula 13 Stabilirea şi funcţionarea mijloacelor pentru asigurarea navigaţiei 1 Fiecare guvern contractant se obliga sa asigure, dacă considera practic şi necesar, fie individual fie în cooperare cu alte guverne contractante, toate mijloacele de navigaţie cerute de volumul şi gradul de risc al traficului. 2 Pentru a obţine cea mai mare uniformitate posibila a mijloacelor de navigaţie, guvernele contractante se angajează ca la stabilirea acestor mijloace sa ţină seama de recomandările şi instrucţiunile internaţionale. 3 Guvernele contractante se angajează sa ia măsuri pentru ca informaţiile cu privire la mijloacele de navigaţie sa fie puse la dispoziţia tuturor celor interesaţi. Modificările în emisiile sistemelor de localizare care ar putea afecta nefavorabil funcţionarea receptoarelor instalate pe nave, se vor evita pe cat este posibil şi se vor efectua numai după ce comunicarea acestor modificări a fost făcuta la timp şi în mod corespunzător. Regula 14 Echipajul navei 1 Guvernele contractante se angajează sa menţină, fiecare pe navele lor naţionale, sau, dacă este necesar, sa adopte măsuri pentru ca, din punct de vedere al ocrotirii vieţii omeneşti pe mare, toate navele sa fie prevăzute cu echipaj suficient ca număr şi eficient. 2 Fiecare nava, la care se aplica capitolul I al acestei Convenţii, va fi prevăzută cu un document corespunzător care specifica echipajul minim de siguranţa sau alt document echivalent, eliberat de Administraţie, ca dovada a existenţei unui echipaj minim de siguranţa, considerat ca fiind necesar pentru respectarea prevederilor paragrafului 1. 3 La toate navele, trebuie stabilită şi înscrisă în jurnalul de bord al navei o limba de lucru pentru asigurarea îndeplinirii eficiente de către echipaj a sarcinilor legate de siguranţa. Compania, asa cum s-a definit la regula IX/1, sau comandantul, după caz, va determina limba de lucru corespunzătoare. Fiecare membru al echipajului trebuie sa înţeleagă si, dacă e cazul, sa dea ordine şi instrucţiuni şi sa raporteze în acea limba. Dacă limba de lucru nu este o limba oficială a statului al cărui pavilion nava îl arboreaza, toate planurile şi listele cerute spre a fi afişate vor include o traducere în limba de lucru. 4 La navele, la care se aplica capitolul I al acestei Convenţii, engleza va fi folosită ca limba de lucru pe puntea de navigaţie, în cadrul comunicaţiilor punte de navigaţie - punte de navigaţie şi punte de navigaţie - ţărm, precum şi pentru comunicaţiile de la bordul navei între pilot şi personalul de cart de pe puntea de navigaţie, cu excepţia cazului în care cei direct implicaţi în comunicaţie vorbesc o limba comuna alta decât engleza. Regula 15 Principii cu privire la construcţia puntii de navigaţie, construcţia şi amplasarea sistemelor de navigaţie şi a echipamentului şi instrucţiuni referitoare la puntea de navigaţie Toate deciziile luate în sensul aplicării cerinţelor regulilor 19, 22, 24, 25, 27 şi 28 care afectează construcţia puntii de navigaţie, construcţia şi amplasarea sistemelor de navigaţie şi a echipamentului pe puntea de navigaţie şi instrucţiunile referitoare la puntea de navigaţie vor avea în vedere; .1 uşurarea sarcinilor ce vor fi îndeplinite de personalul de cart de pe puntea de navigaţie şi de pilot în cadrul evaluării complete a situaţiei şi pentru navigarea în siguranţa a navei în toate condiţiile de exploatare; .2 administrarea eficienta şi sigura a resurselor puntii de navigaţie; .3 permiterea accesului permanent şi uşor al personalului de cart de pe puntea de navigaţie şi al pilotului la informaţiile esenţiale care sunt prezentate în mod clar şi neambiguu, cu ajutorul simbolurilor şi a sistemelor de codificare standardizate pentru comenzi şi afişare pe ecran; .4 indicarea statutului operaţional al funcţiilor automate şi al componentelor, sistemelor si/sau subsistemelor integrate; .5 permiterea prelucrării rapide, continue şi eficiente a informatiei şi luarea deciziei de către personalul de cart de pe puntea de navigaţie şi de către pilot; .6 evitarea sau reducerea la minimum a activităţii excesive sau inutile şi a oricăror condiţii sau distrageri de atenţie pe puntea de navigaţie care pot determina oboseala sau pot perturba vigilenta personalului de cart de pe puntea de navigaţie şi a pilotului; si .7 reducerea la minimum a pericolului erorii umane si, dacă aceasta eroare se produce, detectarea sa prin sisteme de supraveghere şi alarma în timp util pentru ca personalul de cart de pe puntea de navigaţie şi pilotul sa poată lua măsurile corespunzătoare. Regula 16 Întreţinerea echipamentului 1 Administraţia se va asigura ca sunt luate măsuri corespunzătoare pentru ca echipamentul sa funcţioneze continuu asa cum se prevede în acest capitol. 2 Sub rezerva prevederilor de la regulile I/7(b)(ii), I/8 şi I/9, deşi trebuie sa fie luate toate măsurile rationale pentru menţinerea în buna stare de funcţionare a echipamentului cerut de acest capitol, defecţiunile de funcţionare a acestui echipament nu vor fi considerate ca făcând nava inapta pentru a naviga sau ca un motiv de întârziere a navei în portul în care nu se pot face imediat reparaţii, cu condiţia luării măsurilor corespunzătoare de către comandant care, la planificarea şi efectuarea unui voiaj în siguranţa înspre un port în care se pot face reparaţii, tine seama de echipamentul scos din funcţiune sau de informaţiile nedisponibile. Regula 17 Compatibilitatea electromagnetica 1 Administraţiile se vor asigura ca întregul echipament electric şi electronic de pe puntea de navigaţie sau din vecinătatea acesteia, aflat la bordul navelor construite la 1 iulie 2002 sau după aceasta data, este încercat în ceea ce priveşte compatibilitatea electromagnetica ţinând seama de recomandările elaborate de către Organizaţie. 2 Echipamentul electric sau electronic va fi în asa fel instalat încât interferenta electromagnetica sa nu afecteze funcţionarea corecta a sistemelor şi echipamentului de navigaţie. 3 Echipamentul electric sau electronic portabil nu trebuie utilizat pe puntea de navigaţie dacă exista riscul afectării funcţionarii corecte a sistemelor şi echipamentelor de navigaţie. Regula 18 Aprobarea, inspectiile şi standardele de funcţionare privind sistemele şi echipamentele de navigaţie şi inregistratorul de date privind voiajul 1 Sistemele şi echipamentul de navigaţie cerute în vederea respectării cerinţelor regulilor 19 şi 20 vor fi de un tip aprobat de către Administraţie. 2 Sistemele şi echipamentul de navigaţie, inclusiv dispozitivele de protecţie conexe, unde este cazul, care sunt instalate la 1 iulie 2002 sau după aceasta data în scopul îndeplinirii cerinţelor functionale ale regulilor 19 şi 20, trebuie sa corespundă standardelor de funcţionare corespunzătoare care nu sunt inferioare celor adoptate de către Organizaţie. 3 Dacă sistemele şi echipamentele de navigaţie sunt înlocuite sau adăugate la navele construite înainte de 1 iulie 2002, aceste sisteme şi echipamente trebuie sa corespundă, în măsura în care este rezonabil şi posibil, cerinţelor paragrafului 2. 4 Administraţia poate decide dacă sistemele şi echipamentele de navigaţie instalate înainte de adoptarea standardelor de funcţionare de către Organizaţie, pot fi scutite ulterior de obligaţia respectării depline a acestor standarde, ţinând seama de criteriile recomandate pe care le-a adoptat Organizaţia. Totuşi, pentru ca un sistem de afişare a hartilor electronice şi a informaţiilor (ECDIS) sa poată fi recunoscut ca îndeplineşte prevederile regulii 19.2.1.4, acest sistem va corespunde standardelor de funcţionare pertinente care nu sunt inferioare acelora adoptate de către Organizaţie şi care sunt în vigoare la data instalării, sau, pentru sistemele instalate înainte de 1 ianuarie 1999, care nu sunt inferioare standardelor de funcţionare adoptate de către Organizaţie la 23 noiembrie 1995. 5 Pentru asigurarea conformităţii permanente cu condiţiile aprobării de tip, Administraţia va cere producătorilor sa aibă un sistem al controlului calităţii certificat de o autoritate competenta. Ca varianta, Administraţia poate utiliza procedeele de inspectare a produsului final în cazul în care conformitatea cu certificatul de aprobare de tip este verificata de o persoana competenta înainte ca produsul sa fie instalat la bordul navelor. 6 Înaintea acordării aprobării pentru sistemele sau echipamentele de navigaţie cu caracteristici noi care nu sunt incluse în acest capitol, Administraţia se va asigura ca aceste caracteristici permit executarea funcţiilor cu o eficienta cel puţin egala cu cea cerută în prezentul capitol. 7 Dacă echipamentul de navigaţie pentru care Administraţia a elaborat standarde de funcţionare, este montat la bordul navelor suplimentar fata de echipamentul cerut de regulile 19 şi 20, acest echipament trebuie supus aprobării şi trebuie sa corespundă, în măsura în care este posibil, standardelor de funcţionare care nu sunt inferioare acelora adoptate de către Organizaţie. 8 Sistemul de înregistrare a datelor privind voiajul, inclusiv toţi senzorii, va fi supus unei verificări anuale privind funcţionarea. Verificarea va fi efectuată de către un service de încercare sau întreţinere aprobat pentru verificarea preciziei, duratei şi recuperabilitatii datelor înregistrate. Suplimentar, vor fi efectuate încercări şi inspecţii pentru determinarea ca containerele de protecţie şi echipamentele instalate pentru facilitarea localizarii sunt întreţinute în stare buna. La bordul navei trebuie sa existe o copie a certificatului de conformitate eliberata de către service-ul care a efectuat verificarea şi va conţine data efectuării verificărilor şi standardele de funcţionare aplicabile. Regula 19 Cerinţe de dotare a navelor cu sisteme şi echipamente de navigaţie 1 Aplicare şi cerinţe Sub rezerva prevederilor din regula 1.4: 1.1 Navele construite la 1 iulie 2002 sau după aceasta data trebuie prevăzute cu sisteme şi echipamente de navigaţie care sa îndeplinească cerinţele prevăzute în paragrafele 2.1 pana la 2.9. 1.2 Navele construite înainte de 1 iulie 2002 trebuie: .1 sub rezerva prevederilor paragrafelor 1.2.2 şi 1.2.3, şi dacă nu respecta pe deplin aceasta regula, sa continue sa fie dotate cu echipamentele care îndeplinesc cerinţele prevăzute în regulile V/11, V/12 2 şi V/20 din Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, intrate în vigoare înainte de 1 iulie 2002; .2 sa fie dotate cu echipamentele sau sistemele cerute de paragraful 2.1.6 nu mai târziu de prima inspecţie după 1 iulie 2002, data la care radiogoniometrul menţionat la V/12(p) din Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, intrate în vigoare înainte de 1 iulie 2002, nu va mai fi cerut; si .3 sa fie dotate cu sistemul cerut la paragraful 2.4 nu mai târziu de datele precizate la paragrafele 2.4.2 şi 2.4.3. 2 Echipamentul şi sistemele de navigaţie de la bordul navei 2.1 Toate navele indiferent de mărime trebuie sa aibă: .1 un compas magnetic standard reglat corespunzător, sau alte mijloace independente de orice sursa de energie, pentru determinarea drumului navei şi afişarea citirilor în postul principal de guvernare; .2 un disc de relevmente sau un dispozitiv magnetic pentru relevmente, sau alte mijloace independente de orice sursa, de energie, pentru luarea relevmentelor pe un arc al orizontului de 360°; .3 mijloace de corectare în orice moment a drumului navei şi relevmentelor luate; .4 harţi maritime şi publicaţii nautice care permit planificarea şi afişarea drumului navei pentru voiajul prevăzut, indicarea poziţiei şi monitorizarea poziţiilor pe durata întregului voiaj; un sistem de afişare electronica a hartilor electronice şi informaţiilor (ECDIS) poate fi acceptat dacă îndeplineşte cerinţele acestui paragraf privind dotarea cu harţi; .5 dispozitive de rezerva pentru respectarea cerinţelor functionale de la alineatul .4, dacă aceasta funcţie este îndeplinită parţial sau total prin mijloacele electronice; .6 un receptor care funcţionează în cadrul unui sistem mondial de navigaţie prin sateliti sau a unui sistem de radionavigatie terestru, sau alte mijloace care permit în orice moment, pe durata întregului voiaj prevăzut, stabilirea şi corectarea poziţiei navei prin mijloace automate; .7 dacă tonajul brut este mai mic de 150 si, dacă este posibil, un reflector radar, sau alte mijloace care permit detectia radar de către alte nave, atât la o frecventa de 9 GHz cat şi la 3 GHz; .8 dacă puntea de navigaţie este complet închisă şi dacă Administraţia nu stabileşte altfel, un sistem de receptionare a semnalelor sonore, sau alte mijloace, pentru ca ofiţerul de cart de pe puntea de navigaţie sa poată, auzi semnalele sonore şi sa determine direcţia lor; .9 un telefon, sau alte mijloace care permit comunicarea informaţiilor cu privire la informaţiile compasului în postul de comanda în caz de avarie, dacă exista. 2.2 Toate navele cu un tonaj mai mare sau egal cu 150 şi navele de pasageri indiferent de mărimea lor, vor fi prevăzute, suplimentar fata de cerinţele paragrafului 2.1, cu: .1 un compas magnetic de rezerva interschimbabil cu compasul magnetic standard, asa cum se specifica în paragraful 2.1.1, sau alte mijloace pentru realizarea funcţiei menţionată la paragraful 2.1.1 prin înlocuirea sau dublarea echipamentului; .2 o lampa de semnalizare de zi, sau alte mijloace, pentru comunicarea cu ajutorul luminii pe timpul zilei şi nopţii utilizând o sursa de energie electrica care nu depinde numai de sursa de energie a navei. 2.3 Toate navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 300 şi navele de pasageri indiferent de mărimea lor, suplimentar fata de respectarea cerinţelor paragrafului 2.2, vor fi prevăzute cu: .1 o sonda ultrason, sau alte mijloace electronice, pentru măsurarea şi afişarea adancimii disponibile a apei; si .2 un radar de 9 GHz, sau alte mijloace pentru determinarea şi afişarea distantei şi relevmentelor transponderelor radar şi a altor ambarcaţiuni de suprafaţa, obstacole, geamanduri, marcaje de navigaţie şi a liniei ţărmului în sprijinul facilitării navigaţiei şi a evitării coliziunii; .3 un echipament electronic de trasare sau alte mijloace care permit indicarea electronica a distantei şi relevmentelor vizate în vederea determinării pericolului de coliziune; .4 un aparat pentru măsurarea vitezei şi distantei parcurse sau alte mijloace care permit indicarea vitezei şi distantei parcurse pe apa; .5 un dispozitiv reglat corespunzător pentru transmiterea informatiei de drum, sau alte mijloace care permit transmiterea informaţiilor de drum în vederea introducerii în echipamentul menţionat la paragrafele 2.3.2, 2.3.3 şi 2.4. 2.4 Toate navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 300 care efectuează voiaje internaţionale şi navele de marfa cu tonaj brut mai mare sau egal cu 500 care nu efectuează voiaje internaţionale şi navele de pasageri indiferent de mărime, vor fi prevăzute cu un sistem automat de identificare (AIS), după cum urmează: .1 navele construite la 1 iulie 2002 sau după aceasta data; .2 navele angajate în voiaje internaţionale construite înainte de 1 iulie 2002; .2.1 în cazul navelor de pasageri, nu mai târziu de 1 iulie 2003; .2.2 în cazul navelor cisterna, la 1 iulie 2003 sau după aceasta data nu mai târziu de prima inspecţie privind echipamentul de siguranţa; .2.3 în cazul navelor, altele decât navele de pasageri şi navele cisterna cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 50.000, nu mai târziu de 1 iulie 2004; .2.4 în cazul navelor, altele decât navele de pasageri şi navele cisterna cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 10.000 dar sub 50.000, nu mai târziu de 1 iulie 2005; .2.5 în cazul navelor, altele decât navele de pasageri şi navele cisterna cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 3.000 dar sub 10.000, nu mai târziu de 1 iulie 2006; .2.6 în cazul navelor, altele decât navele de pasageri şi navele cisterna cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 300 dar sub 3.000, nu mai târziu de 1 iulie 2007; si .3 navele, care nu efectuează voiaje internaţionale, construite înainte de 1 iulie 2002, nu mai târziu de 1 iulie 2008; .4 Administraţia poate scuti navele de la aplicarea cerinţelor acestui paragraf dacă aceste nave vor fi scoase permanent din exploatare timp de doi ani după data de implementare specificată la alineatele .2 şi .3; .5 AIS trebuie: .1 sa furnizeze automat informaţii staţiilor terestre, altor nave şi aeronavelor echipate corespunzător, în special: identitatea navei, tipul, poziţia, cursul, viteza, statutul de navigaţie şi alte informaţii referitoare la siguranţa; .2 sa receptioneze automat aceste informaţii de la nave similar echipate; .3 sa monitorizeze şi sa urmărească, drumul navelor; si .4 sa facă schimb de date cu instalaţiile de la ţărm. .6 cerinţele paragrafului 2.4.5 nu se vor aplica cazurilor în care acordurile, regulile sau reglementările internaţionale asigura protecţia informaţiilor de navigaţie; si .7 AIS trebuie sa fie exploatat ţinând seama de instrucţiunile adoptate de către Organizaţie. 2.5 Toate navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500 trebuie sa corespundă prevederilor paragrafului 2.3, excepţie făcând paragrafele 2.3.3 şi 2.3.5, precum şi cerinţelor paragrafului 2.4, şi sa aibă: .1 un girocompas, sau alte mijloace, pentru determinarea şi afişarea informaţiilor de drum prin mijloacele nemagnetice de la bordul navei şi pentru a transmite informaţiile de drum în scopul introducerii în echipamentele menţionate la paragrafele 2.3.2, 2.4 şi 2.5.5; .2 un repetitor de drum al girocompasului, sau alte mijloace care permit furnizarea vizuala a informaţiilor de drum la postul de guvernare de avarie, dacă exista; .3 un repetitor de relevmente al girocompasului, sau alte mijloace care permit luarea relevmentelor pe un arc al orizontului de 360°, utilizând girocompasul sau alte mijloace menţionate la alineatul .1. Totuşi, navele cu un tonaj brut mai mic de 1.600 trebuie sa fie prevăzute cu aceste mijloace, în măsura în care este posibil; .4 indicatoare pentru unghiul carmei, sensul de rotaţie al elicei, forta de impingere, pasul elicei şi indicatoare ale regimului de funcţionare, sau alte mijloace care permit determinarea şi afişarea unghiului carmei, numărului de rotatii ale elicei, forţei şi direcţiei de impingere si, dacă este cazul, forţei şi direcţiei impingerii laterale, precum şi a pasului şi regimului de funcţionare al elicelor, toate aceste informaţii trebuind sa fie citite din postul de comanda; si .5 un echipament de urmărire automată, sau alte mijloace pentru indicarea automată a distantei şi relevmentelor altor tinte în vederea determinării pericolului de coliziune. 2.6 La toate navele cu un tonaj mai mare sau egal cu 500, defectarea unei componente de echipament nu trebuie sa reducă capacitatea navei de a respecta cerinţele paragrafelor 2.1.1, 2.1.2 şi 2.1.4. 2.7 Suplimentar fata de cerinţele paragrafului 2.5, toate navele cu un tonaj mai mare sau egal cu 3.000 vor fi dotate cu: .1 un radar de 3 GHz sau, dacă Administraţia considera ca este cazul, un al doilea radar de 9 GHz, sau alte mijloace pentru determinarea şi afişarea distantei şi relevmentelor transponderelor radar şi a altor ambarcaţiuni de suprafaţa, obstacole, geamanduri, marcaje de navigaţie şi a liniei ţărmului în sprijinul facilitării navigaţiei şi a evitării coliziunii, care funcţionează independent de acelea menţionate la paragraful 2.3.2; si .2 un al doilea echipament de urmărire automată, sau alte mijloace de trasare automată a distantei şi relevmentelor altor tinte pentru determinarea pericolului de coliziune, care funcţionează independent de acelea menţionate la paragraful 2.5.5. 2.8 Suplimentar fata de cerinţele paragrafului 2.7, cu excepţia paragrafului 2.7.2, toate navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 10.000, trebuie sa aibă: .1 un echipament radar de trasare automată sau alte mijloace de trasare automată a distantei şi relevmentelor a cel puţin 20 de alte tinte, conectat la un aparat ce indica viteza şi distanta la suprafaţa apei, în vederea determinării pericolelor de coliziune şi simulării unei manevre de evitare; si .2 un sistem de control a direcţiei de deplasare a navei sau un sistem de control privind urmărirea drumului navei sau alte mijloace pentru controlul automat şi menţinerea direcţiei de deplasare a navei si/sau a drumului drept. 2.9 Suplimentar fata de cerinţele paragrafului 2.8, toate navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 50.000, trebuie sa aibă: .1 un indicator de giratie, sau alte mijloace pentru determinarea şi vizualizarea giratiei; si .2 un dispozitiv pentru măsurarea vitezei şi distantei parcursă, sau alte mijloace pentru indicarea vitezei şi distantei pe direcţie înainte şi transversala. 3 Dacă "alte mijloace" sunt premise conform acestei reguli, aceste mijloace trebuie sa fie aprobate de către Administraţie în conformitate cu regula 18. 4 Echipamentul şi sistemele de navigaţie menţionate în aceasta regula vor fi instalate, încercate şi menţinute în asa fel încât sa reducă la minimum defecţiunile. 5 Echipamentul şi sistemele de navigaţie care oferă moduri alternative de funcţionare vor indica regimul actual de utilizare. 6 Sistemele integrate ale puntii de navigaţie vor fi în asa fel instalate încât defecţiunea la unul din subsisteme sa fie imediat adus la cunoştinţa ofiţerului responsabil cu supravegherea navigaţiei prin semnale sonore şi vizuale, şi sa nu producă defectarea vreunui alt subsistem. In cazul defectării unei părţi a sistemului integrat de navigaţie, trebuie sa fie posibila funcţionarea separată a fiecărei componente de echipament sau a unei părţi a sistemului. Regula 20 Inregistratoare de date privind voiajul 1 Conform prevederilor regulii 1.4, în sprijinul investigatiilor catastrofelor, navele angajate în voiaje internaţionale trebuie prevăzute cu un inregistrator de date privind voiajul (VDR), după cum urmează: .1 navele de pasageri construite la 1 iulie 2002 sau după aceasta data; .2 navele ro-ro pasager construite înainte de 1 iulie 2002, nu mai târziu de prima inspecţie efectuată la 1 iulie 2002 sau după aceasta data; .3 navele de pasageri, altele decât navele ro-ro pasager construite înainte de 1 iulie 2002, nu mai târziu de 1 ianuarie 2004; si .4 navele, altele decât navele de pasageri, cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 3.000 construite la 1 iulie 2002 sau după aceasta data; 2 Administraţiile pot excepta navele, altele decât navele ro-ro pasager, construite înainte de 1 iulie 2002, de la echiparea cu un VDR dacă se poate demonstra ca integrarea unui VTDR în echipamentul existent al navei nu este rezonabila şi practicabila. Regula 21 Codul internaţional de semnale Toate navele cărora, în conformitate cu prezenta Convenţie, li se cere sa aibă instalaţii radio, vor avea la bord Codul internaţional de semnale, asa cum poate fi amendat de către Organizaţie. De asemenea, Codul trebuie sa existe la bordul oricărei alte nave care, după părerea Administraţiei, are nevoie sa-l folosească. Regula 22 Vizibilitatea de pe puntea de navigaţie 1 Navele construite la 1 iulie 1998, sau după aceasta data, a căror lungime, asa cum este definită la regula III/3.12, este de cel puţin 45 m, trebuie sa satisfacă următoarele cerinţe: .1 Suprafaţa marii văzută de la postul de comanda nu trebuie sa fie obturata pe mai mult de doua lungimi de nava sau 500 m, adoptând valoarea cea mai mica, de la extremitatea prova pe 10° pana la fiecare bord, indiferent de pescajul navei, de asieta şi de marfa, de pe punte; .2 Nici un unghi mort determinat de marfa, de instalaţiile de încărcare sau de alte obstacole situate în exteriorul timoneriei în direcţia prova fata de travers, care împiedica vederea asupra suprafeţei marii de la postul de comanda, nu trebuie sa depăşească 10°. Arcul total al unghiurilor moarte nu trebuie sa depăşească 20°. Sectorul vizibil dintre doua unghiuri moarte nu trebuie sa fie mai mic de 5°. Totuşi, ţinând seama de prevederile paragrafului .1, fiecare unghi mort, în parte, nu trebuie sa depăşească 5°; .3 Câmpul orizontal de vizibilitate de la postul de comanda trebuie sa reprezinte un arc de minim 225° care se întinde în fata pana la minim 22,5° în spatele traversului, într-un bord şi celălalt. .4 De la fiecare aripa a puntii de comanda, câmpul de vizibilitate orizontal trebuie sa reprezinte un arc de cel puţin 225° care începe în prova, dinspre bordul opus, cu nu mai puţin de 45° în raport cu axul navei şi se extinde în pupa pe acelaşi bord cu 180° în raport cu axul navei. .5 Din postul de guvernare principal, câmpul de vizibilitate orizontal în prova, trebuie sa reprezinte un arc de cel puţin 60° de o parte şi de alta a axului navei. .6 Bordul navei trebuie sa fie vizibil de pe aripa puntii de navigaţie. .7 Înălţimea marginii inferioare a ferestrelor frontale în raport cu puntea trebuie sa fie cat mai mica posibil. In nici un caz marginea inferioară nu trebuie sa împiedice vizibilitatea pe direcţia înainte asa cum se precizează în prezenta regula. .8 Marginea superioară a ferestrelor frontale ale puntii de navigaţie trebuie sa permită unei persoane, ai carei ochi se afla la înălţimea de 1800 mm deasupra acestei punti, sa vada orizontul pe direcţia înainte atunci când nava se afla în tangaj pe mare agitata. Dacă Administraţia considera ca înălţimea de 1800 mm la care se afla ochii este rezonabila şi practica, ea poate permite o reducere a acestei înălţimi pana la minimum 1600 mm. .9 Ferestrele trebuie sa satisfacă cerinţele următoare: .9.1 în scopul evitării reflexiei luminii, ferestrele frontale ale puntii de comanda trebuie sa fie înclinate fata de planul vertical sub un unghi de cel puţin 10° şi nu mai mult de 25°, partea superioară a ferestrelor fiind dispusă spre exterior; .9.2 montantii care încadrează ferestrele puntii de navigaţie trebuie sa fie de dimensiuni cat mai reduse posibil şi nu trebuie instalati chiar în fata posturilor de lucru; .9.3 pentru ferestre nu trebuie sa se utilizeze sticla polarizata sau sticla colorata; si .9.4 întotdeauna, indiferent de condiţiile meteorologice trebuie sa fie asigurata vizibilitatea clara prin cel puţin doua ferestre frontale ale puntii de navigaţie si, suplimentar, în funcţie de configuraţia puntii, sa se asigure o vizibilitate clara printr-un număr suplimentar de ferestre. 2 Navele construite înainte de 1 iulie 1998 trebuie sa satisfacă cerinţele paragrafelor 1.1 şi 1.2. Totuşi, nu este necesară efectuarea de modificări constructive sau prevederea de echipamente suplimentare. 3 La navele de construcţie neconventionala, care după părerea Administraţiei nu pot îndeplini aceasta regula, se vor face amenajări pentru realizarea, unui nivel de vizibilitate care sa fie practic cat mai apropiat de nivelul prescris în aceasta regula. Regula 23 Dispozitive pentru transferul piloţilor 1 Aplicare 1.1 Navele care efectuează voiaje în cursul cărora este probabil sa fie folosiţi piloti,. trebuie dotate cu dispozitive pentru transferul piloţilor. 1.2 Echipamentul şi dispozitivele pentru transferul piloţilor instalate la 1 ianuarie 1994 sau după aceasta data trebuie sa corespundă cerinţelor din prezenta regula şi standardelor adoptate de, Organizaţie. 1.3 Echipamentul şi dispozitivele pentru transferul piloţilor instalate la bordul navelor înainte de 1 ianuarie 1994 trebuie sa corespundă cel puţin cerinţelor regulii 17 din Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, în vigoare înainte de aceasta data şi standardelor adoptate de Organizaţie înainte de aceasta data. 1.4 Echipamentul şi dispozitivele care sunt înlocuite după 1 ianuarie 1994 vor corespunde cerinţelor prezentei reguli în măsura în care este rezonabil şi practic posibil. 2 Generalitati 2.1 Toate dispozitivele pentru transferul piloţilor vor trebui sa fie eficiente pentru a permite imbarcarea şi debarcarea în siguranţa a piloţilor. Dispozitivele vor fi păstrate curate, întreţinute şi stocate corespunzător şi vor fi verificate cu regularitate pentru a avea garanţia ca pot fi utilizate în siguranţa. Acestea se vor utiliza numai pentru imbarcarea şi debarcarea personalului. 2.2 Instalarea dispozitivelor pentru transferul piloţilor şi imbarcarea unui pilot vor fi supravegheate de un ofiţer responsabil cu aceasta, care dispune de mijloace de comunicare cu puntea de comanda şi care va asigura insotirea piloţilor pe o ruta sigura spre şi dinspre puntea de comanda a navei. Personalul angajat pentru a instala şi exploata orice echipament mecanic va fi instruit pentru o exploatare în siguranţa, iar echipamentul va fi probat înainte de utilizare. 3 Dispozitive de transfer 3.1 Se vor prevedea dispozitive pentru imbarcarea şi debarcarea în siguranţa a pilotului prin oricare din bordurile navei. 3.2 La toate navele la care distanta de la nivelul marii pana la punctul de acces la bord este mai mare de 9 m, iar imbarcarea şi debarcarea piloţilor sunt prevăzute a se face cu ajutorul unei scări de acces sau al instalaţiilor mecanice de ridicare a piloţilor, sau prin alte mijloace echivalente sigure şi comode utilizate împreună cu scara de pilot, se vor prevedea la fiecare bord astfel de echipamente, cu excepţia cazului în care echipamentul poate fi transferat dintr-un bord în altul. 3.3 Accesul sigur şi comod la bord, şi părăsirea navei se va face prin una din metodele următoare: .1 o scara de pilot cu o lungime de cel puţin 1,5 m şi cel mult 9 m deasupra nivelului marii, pozitionata şi asigurata astfel încât: .1.1 este ferita de eventuale deşeuri aruncate de la bordul navei; .1.2 sa fie amplasata pe porţiunea rectilinie a bordajului si, pe cat posibil, în zona jumătăţii centrale a navei; .1.3 fiecare treapta sa se sprijine ferm de bordul navei; acolo unde caracteristicile constructive, cum ar fi braurile de acostare, ar putea împiedica aplicarea acestei cerinţe se vor lua măsuri speciale, spre satisfactia Administraţiei, pentru ca persoanele sa poată fi imbarcate şi debarcate în siguranţa; .1.4 scara de pilot trebuie sa fie dintr-o sigura bucata şi sa poată atinge apa din punctul de acces la bordul navei sau de părăsire a navei şi trebuie sa se ţină cont de toate condiţiile de încărcare şi asieta ale navei şi de o inclinare în bordul opus de 15; punctele de legare, cheile de impreunare şi paramele de legare vor avea o rezistenta cel puţin egala cu rezistenta paramelor laterale; .2 o scara de acces folosită împreună cu o scara de pilot sau cu alte mijloace echivalente sigure şi comode, când distanta de la nivelul marii la punctul de acces la bordul navei sau de părăsire a navei este mai mare de 9 m. Scara de acces trebuie sa fie orientata în direcţia pupa. Când este folosită extremitatea inferioară a ei trebuie sa fie fixată de partea rectilinie a bordajului si, în măsura în care este posibil, sa se sprijine ferm în zona jumătăţii centrale a navei; sau .3 o instalatie de ridicare a pilotului situata în dreptul porţiunii rectilinii a bordajului si, în măsura în care este posibil, în zona jumătăţii centrale a navei şi departe de orice orificii de evacuare. 4 Accesul pe puntea navei Se vor prevedea dispozitive care sa permită accesul sigur, comod şi neobstructionat la sau de la bordul navei a oricărei persoane imbarcate sau debarcate, între capătul scării de pilot sau oricare scara de acces sau orice alt mijloc şi puntea navei. Un astfel de acces se face prin intermediul: .1 unei deschideri în balustrada sau parapet, prevăzută cu mana curenta; .2 unei scări de parapet prevăzute cu doi balustri fixati rigid de structura navei la sau în apropierea bazei lor, asiguraţi şi la punctele superioare. Scara de parapet trebuie sa fie amarata, sigur de bord pentru a se evita rasucirea ei. 5 Usi laterale Uşile laterale folosite pentru transferul piloţilor nu trebuie sa se deschidă spre exterior. 6 Dispozitive de ridicare a pilotului 6.1 Dispozitivul de ridicare a pilotului şi accesoriile sale vor fi de un tip acceptat de Administraţie, Dispozitivul de ridicare a pilotului trebuie sa fie astfel construit încât sa funcţioneze ca o scara mobila de urcare sau coborâre a unei persoane în lungul bordajului navei, sau ca o platforma pentru coborârea sau ridicarea uneia sau mai multor persoane în lungul bordajului. El trebuie sa fie proiectat şi construit în asa fel încât pilotul sa poată fi imbarcat şi debarcat în deplina siguranţa şi sa includă accesul sigur de la dispozitivul de ridicare a pilotului la puntea navei şi invers. Acest acces trebuie sa se facă direct, printr-o platforma solid protejata printr-o mana curenta. 6.2 Un dispozitiv manual eficient trebuie sa permită coborârea sau urcarea, uneia sau mai multor persoane şi trebuie sa fie disponibil pentru folosire în eventualitatea avariei sursei de energie. 6.3 Dispozitivul de ridicare a pilotului trebuie sa fie fixat solid de structura navei. Fixarea nu trebuie sa se facă numai prin balustrade. Pentru dispozitivele de ridicare de tip portabil se vor prevedea puncte de prindere solide adecvate în fiecare bord al navei. 6.4 Dacă nava este dotată cu brau de protecţie în dreptul dispozitivului de ridicare, se va practica o decupare suficienta pentru ca dispozitivul de ridicare sa fie sprijinit de bordul navei. 6.5 O scara de pilot pregatita pentru utilizarea imediata se va instala în imediata apropiere a dispozitivului de ridicare în asa fel încât sa permită accesul la ea din orice punct de pe traseul de lucru al dispozitivului de ridicare. Scara de pilot trebuie sa aibă lungimea egala cu distanta masurata de la nivelul marii la punctul de acces la nava. 6.6 Zona de lucru a dispozitivului de ridicare a pilotului trebuie indicată pe bordajul navei. 6.7 Se vor prevedea mijloace de depozitare şi protejare a dispozitivului de ridicare portabil. Pe timp foarte rece, pentru evitarea depunerii de gheaţa, dispozitivele de ridicare portabile nu se vor instala decât imediat înainte de folosire. 7 Accesorii 7.1 Accesoriile de mai jos se vor păstra în imediata apropiere a dispozitivului de ridicare pentru a fi folosite imediat pentru transferul unor persoane: .1 doua pararne "ţin-te bine" cu diametrul minim de 28 mm, bine legate la bordul navei, dacă sunt solicitate de către pilot; .2 un colac de salvare prevăzut cu lumina cu autoaprindere; .3 o bandula. 7.2 In cazurile specificate la paragraful 4, navele vor fi prevăzute cu balustri şi scări de parapet. 8 Iluminarea Se va prevedea o iluminare corespunzătoare a dispozitivelor pentru transferul piloţilor, a zonelor de punte unde o persoana este imbarcata sau debarcată şi a comenzilor dispozitivului de ridicare a pilotului. Regula 24 Utilizarea sistemelor de control a informatiei de drum si/sau urmărire a drumului 1 In zonele cu densitate mare a traficului, în condiţii de vizibilitate redusă şi în toate celelalte situaţii de navigaţie periculoase, dacă sistemele de control a informatiei de drum si/sau urmărire a drumului sunt în uz, trebuie sa se poată asigura imediat un control manual al guvernarii navei. 2 In cazurile mai sus menţionate, ofiţerul responsabil cu cartul de navigaţie trebuie sa beneficieze fără întârziere de serviciile unui timonier calificat, care va fi gata oricând sa preia controlul guvernarii. 3 Schimbarea din guvernarea automată la cea manuală şi invers se va face de către un ofiţer responsabil sau sub supravegherea acestuia. 4 Guvernarea manuală trebuie verificata după utilizarea îndelungată a sistemului de control privind direcţia de deplasare a navei si/sau a sistemului de control de urmărire a drumului, precum şi înainte de intrarea în zonele unde navigaţia necesita o atenţie deosebita. Regula 25 Funcţionarea instalaţiei de guvernare In zonele în care navigaţia necesita atenţie specială, navele vor avea în funcţiune mai mult de un agregat, pentru actionarea instalaţiei de guvernare, dacă aceste agregate pot funcţiona simultan. Regula 26 Instalatia de guvernare: Încercare şi exerciţii 1 Într-un interval de 12 ore înaintea plecării, instalatia de guvernare a navei trebuie verificata şi incercata de echipajul navei. Procedeul de încercare trebuie sa includă, dacă e posibil, funcţionarea următoarelor: .1 instalatia principala de guvernare; .2 instalatia auxiliara de guvernare; .3 sistemele de comanda de la distanta a instalaţiei de guvernare; .4 locurile de guvernare situate pe puntea de navigaţie; .5 sursa de energie de avarie; .6 axiometrele raportate la poziţia reală a carmei; .7 semnalele de alarma în caz de avarie la sursa de energie a sistemului de comanda de la distanta a instalaţiei de guvernare; .8 semnalele de alarma în caz de avarie a agregatului de acţionare a instalaţiei de guvernare; si .9 mijloacele de izolare automată şi alte echipamente de automatizare. 2 Verificările şi încercările trebuie sa includă: .1 mişcarea completa a carmei în conformitate cu performanţele cerute de la instalatia de guvernare; .2 inspecţia vizuala a instalaţiei de guvernare şi a articulaţiilor de legătura; si .3 funcţionarea mijloacelor de comunicaţie dintre puntea de navigaţie şi compartimentul masinii de carma. 3.1 Instrucţiuni simple de funcţionare cu schema bloc care indica procedeele de comutare pentru sistemele de comanda de la distanta a instalaţiei de guvernare şi agregatele de acţionare ale instalaţiei de guvernare trebuie sa fie permanent expuse pe puntea de navigaţie şi în compartimentul masinii de carma. 3.2 Toţi ofiţerii responsabili de funcţionarea sau întreţinerea instalaţiei de guvernare trebuie sa cunoască funcţionarea sistemelor de guvernare montate pe nava şi procedeele de comutare de la un sistem la altul. 4 Suplimentar fata de verificările şi încercările de rutina prevăzute în paragrafele 1 şi 2, exerciţiile de manevra, pentru guvernarea navei în caz de avarie trebuie sa aibă loc cel puţin o data la fiecare trei luni pentru a exersa procedeele de guvernare în caz de avarie. Aceste exerciţii trebuie sa includă comanda directa din interiorul compartimentului masinii de carma, procedeul de comunicare cu puntea de navigaţie si, dacă e posibil, funcţionarea de la surse de alimentare diferite. 5 Administraţia poate sa renunţe la cererea de a efectua verificările şi încercările prevăzute în paragrafele 1 şi 2 pentru navele care efectuează regulat voiaje de scurta durata. Aceste nave trebuie sa efectueze aceste verificări şi încercări cel puţin o data la fiecare saptamana. 6 Data la care verificările şi încercările prevăzute la paragrafele 1 şi 2 sunt efectuate şi data şi detaliile exerciţiilor de manevra pentru guvernarea navei în caz de avarie efectuate conform paragrafului 4 trebuie înregistrate. Regula 27 Publicaţii şi harţi maritime Hărţile şi publicaţiile maritime cum ar fi, instrucţiuni de navigaţie, liste de faruri, avize pentru navigatori, anuare de maree, precum şi toate celelalte publicaţii maritime necesare pentru efectuarea voiajului, vor fi corespunzătoare şi actualizate. Regula 28 Evidenta activităţilor de navigaţie Toate navele angajate în voiaje internaţionale vor tine la bordul navei o evidenta a activităţilor şi incidentelor de navigaţie care au importanta pentru siguranţa navigaţiei şi care trebuie sa conţină detalii suficiente pentru refacerea unei evidente complete a voiajului, ţinând seama de recomandările adoptate de către Organizaţie. Dacă aceste informaţii nu sunt consemnate în jurnalul de bord al navei, ele trebuie consemnate într-un alt document aprobat de către Administraţie. Regula 29 Semnale de salvare ce vor fi utilizate de către nave, aeronave sau persoane aflate în pericol Un tabel ilustrat cu descrierea semnalelor de salvare trebuie sa fie la dispoziţia ofiţerului de cart de la bordul fiecărei nave la care se aplica acest capitol. Semnalele vor fi utilizate de către navele sau persoanele aflate în pericol în cazul în care comunica cu staţiile de salvare, unităţile maritime de salvare şi aeronavele care efectuează operaţiuni de salvare şi căutare. Regula 30 Limitări de exploatare 1 Aceasta regula se aplica tuturor navelor de pasageri cărora li se aplica capitolul I. 2 O lista a tuturor limitarilor impuse privind exploatarea unei nave de pasageri, inclusiv scutirile de la aplicarea oricăreia din prezentele reguli, restricţiile în vigoare în zonele de exploatare, restricţiile legate de vreme, de starea în care se afla marea, modul de încărcare, asieta, viteza admisibile, precum şi orice alte limitări, care sunt impuse de către Administraţie sau stabilite în stadiul proiectării sau construcţiei, trebuie alcătuită înainte ca nava de pasageri sa fie data în exploatare. Lista, împreună cu orice explicaţii necesare, va fi întocmită într-o forma, acceptabilă pentru Administraţie şi va fi ţinuta la bord pentru a fi consultata rapid de către comandant. Lista trebuie actualizată mereu. Dacă limba folosită nu este nici engleza nici franceza, lista va trebui sa fie disponibilă în una din aceste doua limbi. Regula 31 Mesaje de pericol 1 Comandantul oricărei nave care se confrunta cu gheturi sau epave periculoase, sau orice alt pericol imediat pentru navigaţie, sau o furtuna tropicala, sau care intalneste temperaturi de aer inferioare punctului de inghet, asociate cu vanturi de forta, furtunii, care provoacă grave acumulări de gheaţa pe suprastructuri, sau care intalneste vanturi de forta egala sau mai mare de 10 grade pe scara Beaufort, pentru care nu s-a primit nici un avertisment de furtuna, este obligat a informa, prin toate mijloacele de care dispun navele din apropiere şi autorităţile competente. Forma în care se transmite informaţia nu este impusa. Ea poate fi transmisă fie într-un limbaj clar (de preferinţa în limba engleza), fie cu ajutorul Codului internaţional de semnale. 2. Fiecare guvern contractant va lua toate măsurile necesare pentru ca orice informare primită cu privire la un pericol prevăzut la paragraful 1 din prezenta regula sa fie cu promptitudine adusă la cunoştinţa celor interesaţi şi comunicată celorlalte guverne interesate. 3 Transmiterea mesajelor cu privire la aceste pericole este gratuita pentru navele implicate. 4 Toate mesajele radio transmise în virtutea paragrafului 1 din prezenta regula, trebuie sa fie precedate de semnalul de siguranţa, potrivit procedurii prevăzute de Regulamentul radiocomunicatiilor definit în regula 2 din capitolul IV. Regula 32 Informaţiile solicitate în mesajele de pericol Mesajele de pericol trebuie sa furnizeze următoarele informaţii: 1 Gheturi, epave şi alte pericole imediate pentru navigaţie .1 Natura ghetii, epavei sau a pericolului observat. .2 Poziţia ghetii, epavei sau pericolul în timpul ultimei observari. .3 Data şi ora (UTC) ultimei observari a pericolului. 2 Cicloane tropicale (furtuni) .1 Un mesaj care sa semnaleze ca a fost intalnit un ciclon tropical. Aceasta obligaţie trebuie sa fie inteleasa în sens larg, iar informaţia trebuie transmisă ori de câte ori comandantul apreciază ca un ciclon tropical este în curs de formare sau ca el este în apropiere. .2 Data, ora. (UTC) şi poziţia navei în momentul efectuării observarii. .3 Mesajul trebuie sa cuprindă cat mai multe informaţii posibile privind: - presiunea barometrica, de preferinţa corectată (indicandu-se dacă ea este în milibari, milimetri sau toli şi dacă este corectată sau necorectata); - tendinţa barometrica (schimbările survenite în presiunea barometrica în cursul ultimelor trei ore); - direcţia adevărata a vantului; - forta vantului (scara Beaufort); - starea marii (calma, moderata, rea, foarte agitata); - hula (uşoară, moderata, puternica) şi direcţia adevărata de unde vine. Perioada sau lungimea hulei (scurta, mijlocie, lungă) va fi de asemenea utila; - drumul real şi viteza navei. Observari ulterioare 3 Dacă un comandant a semnalat un ciclon tropical sau o alta furtuna periculoasa, este de dorit, însă nu obligatoriu, sa efectueze observari ulterioare şi sa le transmită din ora în ora, dacă este posibil, dar în orice caz la intervale care sa nu depăşească 3 ore, atât timp cat nava rămâne sub influenta furtunii. 4 Vanturile de forta egala cu sau mai mare de 10 grade Beaufort pentru care nu s-a primit nici un avertisment de furtuna. Acest paragraf se referă la furtuni, altele decât cicloanele tropicale de la paragraful 2 din prezenta regula; dacă se intalneste o furtuna de acest gen, mesajul trebuie sa conţină informaţii similare celor prevăzute la paragraful 2, cu excepţia informaţiilor privitoare la starea marii şi a hulei. 5 Temperaturile aerului sub punctul de inghet, însoţite de rafale violenţe de vant, care provoacă depuneri serioase de gheaţa pe suprastructuri .1 Ora şi data (UTC). .2 Temperatura aerului. .3 Temperatura apei marii (dacă este posibil). .4 Forta şi direcţia vantului. Exemple GHEAŢA TTT GHEAŢA. ICEBERG MARE ZARIT LA 4605 n., 4410 v., LA 0800 UTC. 15 MAI. EPAVE TTT EPAVA. EPAVA OBSERVATA APROAPE SCUFUNDATA LA 4006 N., 1243 V., LA 1630 UTC. 21 APRILIE. PERICOL PENTRU NAVIGAŢIE TTT NAVIGAŢIE. NAVA FAR ALPHA NU ESTE LA LOCUL SAU. 1800 UTC. 3 IANUARIE. CICLON TROPICAL TTT FURTUNA. 0030 UTC. 18 AUGUST. 2004 N., 11354 E. BAROMETRUL CORECTAT 994 MILIBARI, TENDINŢA DE SCĂDERE 6 MILIBARI. VANT NV., FORTA. 9, GRENURI PUTERNICE, HULA PUTERNICA DE EST. DRUM 067, 5 NODURI. TTT FURTUNA. APARENTELE INDICA APROPIEREA UNUI URAGAN. 1300 UTC. 14 SEPTEMBRIE. 2200 N., 7236 V. BAROMETRUL CORECTAT 29,64 TOLI, TENDINŢA DE SCĂDERE 0,015 TOLI. VANT NE, FORTA 8, FRECVENTE GRENURI DE PLOAIE. DRUM 035,9 NODURI. TTT FURTUNA. CONDIŢIILE INDICA FORMAREA UNUI CICLON INTENS. 0200 UTC. 4 MAI. 1620 N., 9203 E. BAROMETRUL NECORECTAT 735 MILIMETRI, TENDINŢA DE SCĂDERE 5 MILIMETRI. VANT SV, FORTA 5. DRUM 300, 8 NODURI. TTT FURTUNA. TAIFUN IN SE. 0300 UTC. 12 IUNIE. 1812 N., 12605 E. BAROMETRUL SCADE REPEDE. VANTUL SE INTENSIFICA DIN N. TTT FURTUNA. VANT DE FORTA. 11, NU S-A PRIMIT NICI UN AVERTISMENT DE FURTUNA. 0300 UTC. 4 MAI. 4830 N., 30 V. BAROMETRUL CORECTAT 983 MILIBARI, TENDINŢA DE SCĂDERE 4 MTLIBARI. VANT SV., FORTA 11 VARIABILA. DRUM 260, 6 NODURI. CHICIURA TTT DEPUNERE INGRIJORATOARE DE CHICIURA. 1400 UTC. 2 MARTIE, 69 N, 10 V. TEMPERATURA AERULUI 18° F. (-7.8° C). TEMPERATURA MARII 29° F (-1.7° C). VANT NE., FORTA. 8. Regula 33 Mesaje de pericol de sinistru: Obligaţii şi proceduri 1 Comandantul unei nave aflată în mare într-o poziţie din care poate acorda ajutor, la primirea unui semnal din orice sursa precum ca pe mare se afla persoane în pericol de sinistru, este obligat sa meargă cu toată viteza în ajutorul lor, informandu-le pe ele sau serviciul de căutare şi salvare, dacă este posibil, despre acest fapt. Dacă nava care a receptionat alarma de pericol de sinistru nu poate sau în condiţiile speciale în care se afla, considera ca nu este raţional sau necesar sa meargă în ajutorul lor, comandantul trebuie sa înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate merge în ajutorul persoanelor aflate în pericol de sinistru si, ţinând cont de recomandările Organizaţiei, sa informeze în mod corespunzător centrul de căutare şi salvare competent. 2 Comandantul unei nave în pericol de sinistru sau centrul coordonator de căutare şi salvare, după ce a consultat, pe cat posibil, comandantii navelor ce i-au răspuns la alarma de pericol de sinistru, are dreptul de a rechizitiona una sau mai multe din acele nave pe care comandantul navei aflată în pericol de sinistru sau serviciul de căutare şi salvare le considera cele mai capabile de a-i da ajutor, iar comandantul navei sau comandantii navelor astfel solicitate au obligaţia sa se conformeze continuând sa se îndrepte cu toată viteza în ajutorul persoanelor aflate în pericol de sinistru. 3 Comandantii navelor sunt absolviti de obligaţia impusa de paragraful 1 din prezenta regula, la aflarea ca navele lor nu au fost solicitate şi ca una sau mai multe nave, altele decât cele ale lor, au fost chemate în ajutor şi s-au conformat. Aceasta hotărâre va fi comunicată, dacă este posibil, celorlalte nave solicitate, precum şi centrului de căutare şi salvare. 4 Comandantul unei nave este absolvit de obligaţia impusa de paragraful 1 din prezenta regula si, dacă nava sa a fost solicitată, de obligaţia impusa de paragraful 2 din prezenta regula, dacă este informat de persoanele în pericol de sinistru sau de către centrul de căutare şi salvare sau de către comandantul unei alte nave care ajunge la aceste persoane, ca ajutorul nu mai este necesar. 5 Prevederile prezentei reguli nu încalca Convenţia pentru unificarea unor reguli privind asistenta şi salvarea pe mare, semnată la Bruxelles la 23 septembrie 1910, mai ales în ceea ce priveşte obligaţia de a acorda asistenta, impusa prin articolul 11 din acea Convenţie. Regula 34 Navigarea în siguranţa şi evitarea situaţiilor periculoase 1 Înaintea iesirii pe mare, comandantul se va asigura ca voiajul intentionat a fost planificat cu ajutorul hartilor şi publicaţiilor maritime pentru zona respectiva, ţinând seama de instrucţiunile şi recomandările elaborate de către Organizaţie. 2 Planul voiajului va identifica o ruta care: .1 tine seama de orice sisteme relevante de organizare a traficului maritim; .2 asigura un spaţiu maritim suficient pentru trecerea navei în deplina siguranţa pe întreg parcursul voiajului; .3 anticipeaza toate pericolele de navigaţie cunoscute şi condiţiile meteorologice nefavorabile; .4 are în vedere măsurile aplicabile privind protecţia mediului şi evita, pe cat posibil, măsurile şi activităţile care pot determina distrugeri ale mediului înconjurător. 3 Armatorul, navlositorul sau compania, asa cum se defineşte în regula IX/1, care operează nava sau orice alta persoana nu va împiedica sau îngrădi pe comandantul navei în ceea ce priveşte luarea sau executarea unei măsuri care, conform judecaţii profesionale a comandantului, este necesară pentru navigaţia în siguranţa şi protecţia mediului marin. Regula 35 Folosirea nejustificată a semnalelor de pericol de sinistru Este interzisă folosirea unui semnal internaţional de pericol de sinistru, exceptând situaţiile când se indica faptul ca o nava, avion sau persoana este în pericol de sinistru, precum şi folosirea oricărui semnal ce poate fi confundat cu un semnal internaţional de pericol de sinistru. APENDICE LA CAPITOLUL V REGULI PRIVIND ADMINISTRAREA, EXPLOATAREA SI FINANŢAREA SERVICIULUI DE SUPRAVEGHERE A GHETURILOR IN ATLANTICUL DE NORD 1 In aceste reguli: .1 Sezonul gheturilor înseamnă perioada anuala cuprinsă între 15 februarie şi 1 iulie. .2 Regiunea icebergurilor supravegheată de serviciul de supraveghere a gheturilor înseamnă limitele din sud-est, sud şi sud-vest ale regiunii icebergurilor în vecinătatea Marilor Bancuri din Tera-Nova. .3 Rute care trec prin regiunile icebergurilor supravegheate de Serviciul de supraveghere a gheturilor înseamnă: .3.1 rutele dintre porturile din Canada aflate pe coasta Atlanticului (inclusiv porturile fluviale aflate în apropierea Atlanticului de Nord prin Stramtorile Gut de Canso şi Cabot) şi porturile din Europa, Asia sau Africa situate în apropierea Atlanticului de Nord prin stramtoarea Gibraltar sau la nordul acesteia (cu excepţia rutelor care trec prin limitele extreme ale icebergurilor de toate felurile). .3.2 rutele via Cape Race, Terra-Nova dintre porturile din Canada aflate pe coasta Atlanticului (inclusiv porturile fluviale aflate în apropierea Atlanticului de Nord prin stramtorile Gut de Canso şi Cabot) la vest de Cape Race, Terra-Nova şi porturile din Canada aflate pe coasta Atlanticului la nord de Cape Race, Terra-Nova. .3.3 rutele dintre Atlantic şi porturile aflate pe coasta Golfului Statelor Unite ale Americii (inclusiv porturile fluviale situate în apropierea Atlanticului de Nord prin stramtorile Gut de Canso şi Cabot) şi porturile din Europa, Asia sau Africa situate în apropierea Atlanticului de Nord prin stramtoarea Gibraltar sau la nord de aceasta (cu excepţia rutelor care trec prin limitele extreme ale icebergurilor de toate felurile). .3.4 rutele via Cape Race, Terra-Nova dintre Atlantic şi porturile situate pe coasta Golfului Statelor Unite ale Americii (inclusiv porturile fluviale situate în apropierea Atlanticului de Nord prin Stramtorile Gut de Canso şi Cabot) şi porturile din Canada aflate pe coasta Atlanticului la nord de Cape Race, Terra-Nova. .4 Limitele extreme ale gheturilor de toate tipurile din Oceanul Atlantic de Nord reprezintă o linie ce leagă următoarele puncte:
A - 42° 23'.00N, 59° 25'.00W J - 39° 49'.00N, 41° 00'.00W
B - 41° 23'.00N, 57° 00'.00W K - 40° 39'.00N, 39° 00'.00W
C - 40° 47'.00N, 55° 00'.00W L - 41° 19'.00N, 38° 00'.00W
D - 40° 07'.00N, 53° 00'.00W M - 43° 00'.00N, 37° 27'.00W
E - 39° 18'.00N, 49° 39'.00W N - 44° 00'.00N, 37° 29'.00W
F - 38° 00'.00N, 47° 35'.00W O - 46° 00'.00N, 37° 55'.00W
G - 37° 41'.00N, 46° 40'.00W P - 48° 00'.00N, 38° 28'.00W
H - 38° 00'.00N, 45° 33'.00W Q - 50° 00'.00N, 39° 07'.00W
I - 39° 05'.00N, 43° 00'.00W R - 51° 25'.00N, 39° 45',00W
.5 Administrare şi exploatare înseamnă întreţinerea, administrarea, şi funcţionarea Serviciului de supraveghere a gheturilor, inclusiv transmiterea informaţiilor primite de la aceasta. .6 Guvern contribuabil înseamnă un guvern contractant angajat sa contribuie la cheltuielile serviciului de supraveghere a gheturilor conform acestor Reguli. 2 Fiecare guvern contractant, care este special interesat în aceste servicii, ale căror nave trec prin regiunea icebergurilor în timpul sezonului gheturilor se angajează sa contribuie la Guvernul Statelor Unite ale Americii cu o cota proporţională din cheltuielile pentru administrarea şi funcţionarea serviciului de supraveghere a gheturilor. Contribuţia la Guvernul Statelor Unite ale Americii se va baza pe raportul dintre media tonajului brut anual al navelor acelui guvern contribuabil care navigheaza în timpul sezonului gheturilor în regiunea icebergurilor unde patruleaza Serviciul de supraveghere a gheturilor pe o perioada de trei sezoane anterioare de gheturi şi media totală a tonajului brut anual al tuturor navelor care navigheaza prin regiunea icebergurilor unde patruleaza Serviciul de supraveghere a gheturilor pe o perioada de trei sezoane anterioare de gheturi. 3 Toate contribuţiile vor fi calculate prin înmulţirea raportului menţionat la paragraful 2 cu media reală a cheltuielilor anuale suportate de către guvernele Statelor Unite ale Americii şi Canadei cu administrarea şi funcţionarea serviciilor de supraveghere pe ultimii trei ani. Acest raport va fi calculat anual şi va fi exprimat în termenii unei sume globale de taxa anuala. 4 Fiecare guvern contribuabil are dreptul sa modifice sau sa sisteze contribuţia sa, iar alte guverne interesate se pot angaja sa contribuie la cheltuieli. Guvernul contribuabil care va uza de acest drept va continua sa-si achite contribuţia curenta pana la 1 septembrie următor datei notificării intenţiei sale de a-si modifica sau de a întrerupe contribuţia. Pentru a uza de acest drept va trebui sa notifice intenţia sa guvernului responsabil, cu cel puţin şase luni înainte de 1 septembrie menţionat. 5 Fiecare guvern contribuabil va notifica Secretarului general cu privire la angajarea sa conform paragrafului 2, care va comunica tuturor guvernelor contractante. 6 Guvernul Statelor Unite ale Americii va furniza anual fiecărui guvern contribuabil o situaţie a cheltuielilor generale suportate de către guvernele Statelor Unite ale Americii şi Canadei pentru administrarea şi funcţionarea Serviciului de supraveghere a gheturilor în acel an şi cota medie procentuală pe ultimii trei ani pentru fiecare guvern contribuabil. 7 Guvernul responsabil va publica conturile anuale, inclusiv o situaţie a cheltuielilor suportate de către guvernele care au asigurat serviciile pe ultimii trei ani, şi tonajul brut total al navelor care au utilizat serviciul pe ultimii trei ani. Conturile vor fi date publicităţii. In decurs de trei luni de la primirea situaţiei de cheltuieli guvernele contribuabile pot solicita mai multe informaţii cu privire la cheltuielile suportate cu administrarea şi funcţionarea Serviciului de supraveghere a gheturilor. 8 Aceste Reguli vor intra în vigoare începând cu sezonul gheturilor din anul 2002." CAPITOLUL IX MANAGEMENTUL PENTRU EXPLOATAREA IN SIGURANŢA A NAVELOR Regula 1 - Definiţii 8 In paragraful 8, referirea "X/1.2" se înlocuieşte cu"X/1". Regula 3 - Cerinţe privind managementul siguranţei 9 La sfârşitul paragrafului 1 existent, se adauga următorul text: "In sensul acestei reguli, cerinţele Codului vor fi tratate ca obligatorii." Regula 6 - Verificare şi control 10 In paragraful existent 6.2, se elimina cuvintele "Sub rezerva prevederilor paragrafului 3 din aceasta regula". 11 Paragraful 6.3 existent se elimina. CAPITOLUL X MĂSURI DE SIGURANŢA PENTRU NAVELE DE MARE VITEZA Regula 1 - Definiţii 12 Paragraful 1 existent se înlocuieşte cu următorul: "In sensul acestui capitol: 1 Codul din 1994 pentru navele de mare viteza (Codul HSC 1994) înseamnă Codul internaţional pentru siguranţa navelor de mare viteza adoptat de către Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei prin rezoluţia MSC.36(63), asa cum poate fi amendat de către Organizaţie, cu condiţia ca aceste amendamente sa fie adoptate, sa între în vigoare şi sa aibă efect în conformitate cu prevederile articolului VIII al prezentei convenţii referitor la procedurile de amendare aplicabile Anexei, cu excepţia Capitolului I. 2 Codul din 2000 pentru navele de mare viteza (Codul HSC 2000) înseamnă Codul internaţional din 2000 pentru siguranţa navelor de mare viteza adoptat de către Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei prin rezoluţia MSC.97(73), asa cum poate fi amendat de către Organizaţie, cu condiţia ca aceste amendamente sa fie adoptate, sa între în vigoare şi sa aibă efect în conformitate cu prevederile articolului VIII al prezentei convenţii referitor la procedurile de amendare aplicabile Anexe, cu excepţia Capitolului I." 13 Paragraful 2 existent este înlocuit cu următorul: "3 - Nava de mare viteza este o nava care poate atinge o viteza maxima, în metri pe secunda (m/s), mai mare sau egala cu: _0,1667 3,7 v unde: _ V = volumul deplasamentului corespunzător liniei de plutire de calcul (mc), exclusiv nava al cărui corp este complet menţinut la suprafaţa apei în regim fără deplasare prin forţele aerodinamice produse de efectul terestru." 14 Paragrafele 3 şi 4 existente sunt renumerotate ca paragrafele 4 şi 5. 15 La paragraful 5 renumerotat, alineatul .2, cifra "1%" este înlocuită cu "3%". Regula 2 - Aplicare 16 In paragraful 2, data "1 ianuarie 1996" este înlocuită cu "1 iulie 2002" în doua locuri. Regula 3 - Cerinţe pentru navele de mare viteza 17 Paragraful 1 existent este înlocuit cu următorul: "1 Fără a tine seama de prevederile capitolelor I pana la IV şi ale regulilor V/18, 19 şi 20: .1 o nava de mare viteza construită la 1 ianuarie 1996 sau după aceasta data, dar înainte de 1 iulie 2002, care îndeplineşte în totalitate cerinţele Codului din 1994 pentru navele de mare viteza şi care a fost inspectata şi certificată conform prevederilor acestui cod, este considerată ca a îndeplinit cerinţele capitolelor I pana la IV şi ale regulilor V/18, 19 şi 20. In sensul prezentei reguli, cerinţele acestui Cod trebuie considerate ca obligatorii. .2 o nava de mare viteza construită la 1 iulie 2002 sau după aceasta data, care îndeplineşte în totalitate cerinţele Codului din 2000 pentru navele de mare viteza şi care a fost inspectata şi certificată conform prevederilor acestui cod, este considerată ca a îndeplinit cerinţele capitolelor 1 pana la IV şi regulilor V/18, 19 şi 20." APENDICE Lista echipamentului pentru Certificatul de siguranţa pentru nava de pasageri (Formular P) 18 Secţiunile 5 şi 6 existente se elimina şi se introduce noua secţiune 5, după cum urmează: "5 Detalii cu privire la echipamentul şi sistemele de navigaţie
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│ Articolul │ Existent │
│ │ la bord │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 1.1 Compas magnetic standard │ ......... │
│ 1.2 Compas magnetic de rezerva* │ ......... │
│ 1.3 Girocompas* │ ......... │
│ 1.4 Repetitor pentru informaţii de drum al girocompasului* │ ......... │
│ 1.5 Repetitor girocompas* pentru relevmente │ ......... │
│ 1.6 Sistem de control privind direcţia de deplasare a navei │ │
│ sau sistem de control privind urmărirea drumului navei* │ ......... │
│ 1.7 Disc de relevmente sau dispozitiv pentru luare de │ │
│ relevmente cu compasul* │ ......... │
│ 1.8 Mijloace pentru corectarea informaţiilor de drum şi │ │
│ relevmentelor │ ......... │
│ 1.9 Dispozitiv pentru transmiterea informatiei de drum (THD)* │ ......... │
│ 2.1 Harţi maritime/display harta electronica şi sistem de │ │
│ informaţii (ECDIS)** │ ......... │
│ 2.2 Dispozitive de siguranţa pentru ECDIS │ ......... │
│ 2.3 Publicaţii maritime │ ......... │
│ 2.4 Dispozitive de siguranţa pentru publicaţii maritime │ │
│ electronice │ ......... │
│ 3.1 Receptor pentru sistemul mondial de navigaţie prin │ │
│ satelit/sistem terestru de radionavigatie*,** │ ......... │
│ 3.2 Radar în 9 GHz* │ ......... │
│ 3.3 Radar secundar (3 GHz/9 GHz**)* │ ......... │
│ 3.4 Sistem radar cu trasare automată (ARPA)* │ ......... │
│ 3.5 Dispozitiv automat de urmărire a drumului* │ ......... │
│ 3.6 Al doilea dispozitiv automat de urmărire a drumului* │ ......... │
│ 3.7 Dispozitiv electronic de trasare* │ ......... │
│ 4 Sistem automat de identificare (AIS) │ ......... │
│ 5 Inregistrator de date privind voiajul (VDR) │ ......... │
│ 6.1 Dispozitiv pentru măsurarea vitezei şi distantei │ │
│ (prin apa)* │ ......... │
│ 6.2 Dispozitiv pentru măsurarea vitezei şi distantei (fata │ │
│ de pământ în direcţie înainte şi transversala)* │ ......... │
│ 7 Sonda ultrason* │ ......... │
│ 8.1 Indicatoare ale unghiului carmei, tractiunii, sensului │ │
│ de rotaţie, pasului elicei şi regimului de funcţionare* │ ......... │
│ 8.2 Indicator de giratie* │ ......... │
│ 9 Sistem de recepţie acustica* │ ......... │
│ 10 Telefon de comunicare cu postul de guvernare de avarie* │ ......... │
│ 11 Lampa de semnalizare de zi* │ ......... │
│ 12 Reflector radar* │ ......... │
│ 13 Codul Internaţional de semnale │ ......... │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
------------- * Alte mijloace care respecta aceasta cerinţa sunt permise în virtutea regulii V/19. Dacă sunt utilizate alte mijloace, acestea trebuie sa fie specificate. ** Se şterge după caz." Lista echipamentului pentru Certificatul de siguranţa a echipamentului pentru nava de marfa (Formular E) 19 Secţiunea 3 existenta şi nota de subsol aferentă se elimina şi se introduce noua secţiune 3, după cum urmează: "3 Detalii cu privire la echipamentul şi sistemele de navigaţie
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│ Articolul │ Existent │
│ │ la bord │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 1.1 Compas magnetic standard* │ ........ │
│ 1.2 Compas magnetic de rezerva* │ ........ │
│ 1.3 Girocompas* │ ........ │
│ 1.4 Repetitor pentru informaţii de drum al girocompasului* │ │
│ 1.5 Repetitor girocompas* pentru relevmente │ ........ │
│ 1.6 Sistem de control privind direcţia de deplasare a navei │ │
│ sau sistem de control privind urmărirea drumului navei* │ ........ │
│ 1.7 Disc de relevmente sau dispozitiv pentru luare de │ │
│ relevmente cu compasul* │ ........ │
│ 1.8 Mijloace pentru corectarea informaţiilor de drum şi │ │
│ relevmentelor │ ........ │
│ 1.9 Dispozitiv pentru transmiterea informatiei de drum (THD)* │ ........ │
│ 2.1 Harţi maritime/display harta electronica şi sistem de │ │
│ informaţii (ECDIS)** │ ........ │
│ 2.2 Dispozitive de rezerva pentru ECDIS │ ........ │
│ 2.3 Publicaţii maritime │ ........ │
│ 2.4 Dispozitive de siguranţa pentru publicaţii maritime │ │
│ electronice │ ........ │
│ 3.1 Receptor pentru sistemul mondial de navigaţie prin │ │
│ satelit/sistem terestru de radionavigatie*,** │ ........ │
│ 3.2 Radar în 9 GHz* │ ........ │
│ 3.3 Radar secundar (3 GHz/9 GHz**)* │ ........ │
│ 3.4 Sistem radar cu trasare automată (ARPA)* │ │
│ 3.5 Dispozitiv automat de urmărire a drumului* │ ........ │
│ 3.6 Al doilea dispozitiv automat de urmărire a drumului* │ ........ │
│ 3.7 Dispozitiv electronic de trasare* │ ........ │
│ 4 Sistem automat de identificare (AIS) │ ........ │
│ 5 Inregistrator de date privind voiajul (VDR) │ ........ │
│ 6.1 Dispozitiv pentru măsurarea vitezei şi distantei │ │
│ (prin apa)* │ ........ │
│ 6.2 Dispozitiv pentru măsurarea vitezei şi distantei (fata │ │
│ de pământ în direcţie înainte şi transversala)* │ ........ │
│ 7 Sonda ultrason* │ ........ │
│ 8.1 Indicatoare ale unghiului carmei, tractiunii, sensului │ │
│ de rotaţie, pasului elicei şi regimului de funcţionare* │ ........ │
│ 8.2 Indicator de giratie* │ ........ │
│ 9 Sistem de recepţie acustica* │ ........ │
│10 Telefon de comunicare cu postul de guvernare de avarie* │ ........ │
│11 Lampa de semnalizare de zi* │ ........ │
│12 Reflector radar* │ ........ │
│13 Codul Internaţional de semnale │ ........ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
--------- * Alte mijloace care respecta aceasta cerinţa sunt permise în virtutearegulii V/19. Dacă sunt utilizate alte mijloace, acestea trebuie sa fie specificate. ** Se şterge după caz." ------- 
