Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Adoptate prin Legea nr. 263 din 20 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 42 din 17 ianuarie 2018.──────────────────── *) Traducere────────── DECIZIA 2012/1 Modificarea anexei I a Protocolului din 1999 referitor la reducerea acidificării, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic Părţile la Protocolul din 1999 referitor la reducerea acidificării, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, întrunite în cadrul celei de-a treizecea întrunire a Comitetului Executiv Se decide modificarea anexei I la Protocolul din 1999 referitor la reducerea acidificării, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic (Protocolul Gothenburg) la Convenţia privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi după cum urmează: ART. 1 Modificarea anexei I 1. În alineatul 1: (a) cuvintele „Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/încărcărilor critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depăşite“ sunt înlocuite de cuvintele „Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru modelarea şi delimitarea încărcărilor şi nivelurilor critice, precum şi a efectelor, riscurilor şi tendinţelor de poluare atmosferică“; (b) cuvintele „nu vor face acest lucru“ de la finalul celei de-a patra propoziţii sunt înlocuite cu cuvintele „sunt încărcări care - pe termen lung - nu vor produce efecte adverse structurii şi funcţiilor ecosistemelor“; (c) cuvintele „cum ar fi absorbţia de vegetaţie“ sunt adăugate la finalul celei de-a cincea propoziţii; (d) cuvintele „, şi aprobate de Organismul Executiv,“ sunt adăugate după cuvântul „Părţile“ din ultima propoziţie; şi (e) cuvântul „plafoane“ din ultima propoziţie este înlocuit cu cuvintele „angajamente de reducere“. 2. Pentru alineatul 2 se înlocuieşte următorul text: "2. În Canada, încărcările critice ale depunerilor acide şi zonele geografice unde acestea sunt depăşite sunt determinate şi delimitate pentru lacuri şi ecosistemele forestiere montane, utilizând metodologii ştiinţifice şi criterii similare cu cele din Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru modelarea şi delimitarea încărcărilor şi nivelurilor critice, precum şi a efectelor, riscurilor şi tendinţelor de poluare atmosferică al Convenţiei. Valorile încărcărilor critice de sulf total, la care se adaugă azotul şi nivelurile de depăşire, au fost delimitate pe teritoriul Canadei (în partea sudică de 60° latitudine nordică) şi sunt exprimate în echivalenţi de acid per hectar, pe an (echiv./ha/an) (Evaluarea ştiinţifică canadiană a depunerilor acide din 2004; Consiliul Canadian al Miniştrilor al Mediului din 2008). Provincia Alberta a adoptat, de asemenea, sistemele generice de clasificare a încărcării critice utilizate pentru soluri în Europa pentru aciditatea potenţială în vederea definirii solurilor ca fiind foarte sensibile, moderat sensibile şi nesensibile la depunerile acide. Încărcările critice-ţintă şi de monitorizare sunt definite pentru fiecare clasă de sol şi sunt prescrise acţiuni de gestionare ca fiind Cadrul de gestionare Alberta privind Depunerile acide, după caz." 3. Pentru alineatul 3 se înlocuieşte următorul text: "3. Aceste încărcări şi efecte sunt folosite în activităţi de evaluare integrată, inclusiv de asigurare a datelor pentru eforturile internaţionale de evaluare a răspunsului ecosistemului la încărcarea cu compuşi acidifianţi, şi asigură instrucţiuni pentru stabilirea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru Canada în anexa II." 4. Pentru alineatul 4 se înlocuieşte următorul text: "4. Pentru Statele Unite ale Americii, efectele acidificării sunt evaluate prin evaluarea sensibilităţii şi a răspunsului ecosistemelor la încărcarea compuşilor acidifianţi, folosind metodologiile şi criteriile ştiinţifice revizuite de experţi şi contabilizând incertitudinile asociate cu procesele de ciclare ale azotului în cadrul ecosistemelor. Impacturile adverse asupra vegetaţiei şi a ecosistemelor sunt apoi luate în considerare la stabilirea standardelor secundare naţionale privind calitatea aerului înconjurător pentru NO_x şi SO_2. Evaluarea integrată prin modelare şi standardele calităţii aerului sunt folosite pentru asigurarea de instrucţiuni pentru stabilirea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru Statele Unite ale Americii în anexa II." 5. În alineatul anterior alineatului 5 se introduce „A“ înainte de cuvintele „Pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP“. 6. În alineatul 5: (a) cuvintele „Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/încărcărilor critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depăşite“ sunt înlocuite de cuvintele „Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru modelarea şi delimitarea încărcărilor şi nivelurilor critice, precum şi a efectelor, riscurilor şi tendinţelor de poluare atmosferică“; (b) cuvintele „un ecosistem poate tolera pe termen lung, fără a fi afectat“ vor fi înlocuite cu cuvintele „care - pe termen lung - nu produc efecte adverse la structura şi funcţiile ecosistemului“; şi (c) cuvântul „plafoane“ din propoziţia finală este înlocuit cu cuvintele „angajamentelor de reducere“. 7. O nouă parte B şi alineatul 5 bis au fost adăugate, după cum urmează: "B. Pentru părţile din America de Nord 5bis. Pentru Statele Unite ale Americii, efectele azotului nutritiv (eutrofizare) pentru ecosisteme sunt evaluate prin evaluarea sensibilităţii şi răspunsului ecosistemelor la încărcarea compuşilor azotici, folosirea de metodologii şi criterii ştiinţifice revizuite de experţi şi contabilizate pentru incertitudinile asociate cu procesele de ciclare a azotului în cadrul ecosistemelor. Impacturile adverse asupra vegetaţiei şi ecosistemelor sunt apoi luate în considerare la stabilirea standardelor secundare naţionale privind calitatea aerului înconjurător pentru NO_x. Evaluarea integrată prin modelare şi standardele calităţii aerului sunt folosite pentru asigurarea de instrucţiuni pentru stabilirea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru Statele Unite ale Americii în anexa II." 8. Pentru alineatele 6, 7 şi 8 se înlocuieşte următorul text: "6. Nivelurile critice (aşa cum sunt definite în articolul 1) ale ozonului sunt stabilite pentru a proteja plantele conform „Manualului privind metodologiile şi criteriile pentru modelarea şi delimitarea încărcărilor şi nivelurilor critice, precum şi a efectelor, riscurilor şi tendinţelor de poluare atmosferică“ al Convenţiei. Acestea sunt exprimate în termeni ai valorii cumulate a oricăror fluxuri stomatale sau concentraţii, în partea de sus a coronamentului. Nivelurile critice ale ozonului sunt preferabil bazate pe fluxurile stomatale, pe măsură ce acestea sunt considerate mai relevante din punct vedere biologic, fiind relevante din moment ce iau în considerare efectul de modificare a factorilor climatici, solului şi plantelor la absorbţia ozonului de vegetaţie.7. Nivelurile critice ale ozonului au fost deduse pentru un număr de specii de culturi, vegetaţie (semi-) naturală şi arbori de pădure. Nivelurile critice selectate sunt legate de cele mai importante efecte de mediu, spre exemplu pierderea siguranţei rezervelor alimentare, pierderea depozitelor de carbon din biomasa activă a arborilor şi efectele adverse suplimentare asupra pădurilor şi ecosistemelor (semi-) naturale.8. Nivelul critic al ozonului pentru sănătatea umană este determinat conform instrucţiunilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind calitatea aerului pentru protecţia sănătăţii umane de o gamă largă de efecte asupra sănătăţii, inclusiv riscul mărit de deces şi morbiditate prematură." 9. Pentru alineatul 9 se înlocuieşte următorul text: "9. În cazul Canadei se înţelege că nu există un prag minim pentru efectele ozonului asupra sănătăţii umane. Astfel, efectele adverse au fost observate pentru toate concentraţiile de ozon apărute în Canada. Standardul canadian privind calitatea aerului înconjurător pentru ozon a fost stabilit pentru a ajuta eforturile de gestionare la nivel naţional şi jurisdicţii, pentru a reduce în mod semnificativ efectele asupra sănătăţii umane şi asupra mediului." 10. În alineatul 10: (a) cuvintele „ale ozonului sunt determinate“ sunt înlocuite cu cuvintele „sunt stabilite sub formă de standarde naţionale primare şi secundare privind calitatea aerului înconjurător ambiental pentru ozon în vigoare“; (b) virgula după cuvântul „siguranţă“ este înlocuită cu cuvântul „şi“; (c) cuvintele „, inclusiv vegetaţia,“ sunt inserate după cuvântul „bunăstare“; (d) cuvintele „, şi sunt folosite pentru a stabili un standard naţional privind calitatea aerului înconjurător“ de la finalul primei propoziţii sunt şterse; (e) cuvântul „standard“ din ultima propoziţie este înlocuit cu cuvântul „standarde“; şi (f) cuvintele „plafoane şi/sau reduceri“ din ultima propoziţie sunt înlocuite prin cuvintele „angajamentele de reducere“. 11. Noile secţiuni IV, V şi VI sunt adăugate după cum urmează: "IV. Niveluri critice pentru particule în suspensie A. Pentru părţile din zona geografică a EMEP 11. Nivelul critic al PM pentru sănătatea umană este determinat conform instrucţiunilor OMS privind calitatea aerului, precum concentraţia masică a PM_2.5. Se estimează că respectarea nivelului din instrucţiune va reduce în mod eficient riscurile asupra sănătăţii. Concentraţia de PM_2.5 pe termen lung, exprimată ca medie anuală, este direct proporţională cu riscul asupra sănătăţii, inclusiv reducerea speranţei de viaţă. Acest indicator este folosit în modelarea integrată pentru a oferi indicaţii pentru reducerea emisiilor. În plus faţă de nivelul anual din instrucţiune, nivelul pe termen scurt din instrucţiune (media pe 24 de ore) este definit pentru a proteja împotriva maximelor de poluare care au efect semnificativ asupra morbidităţii sau mortalităţii. B. Pentru părţile din America de Nord 12. În cazul Canadei se înţelege că nu există un prag minim pentru efectele PM asupra sănătăţii umane. Astfel, efectele adverse au fost observate pentru toate concentraţiile de PM apărute în Canada. Standardul canadian pentru PM a fost stabilit pentru a ajuta eforturile de gestionare la nivel naţional şi de jurisdicţii, pentru a reduce în mod semnificativ efectele asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. 13. În cazul Statelor Unite ale Americii, nivelurile critice sunt stabilite sub formă de standarde naţionale primare şi secundare privind calitatea aerului înconjurător pentru PM în vederea protejării sănătăţii publice cu o marjă adecvată de siguranţă şi pentru protejarea bunăstării publice (inclusiv a vizibilităţii şi a materialelor făcute de om) de orice efect advers cunoscut sau preconizat. Evaluarea integrată prin modelare şi standardele de calitate a aerului sunt folosite pentru asigurarea de instrucţiuni pentru stabilitatea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru Statele Unite ale Americii în anexa II.V. Niveluri critice de amoniac 14. Nivelurile critice de amoniac (aşa cum sunt definite în articolul 1) sunt determinate pentru protecţia plantelor conform „Manualului privind metodologiile şi criteriile pentru modelarea şi delimitarea încărcărilor şi nivelurilor critice, precum şi a efectelor, riscurilor şi tendinţelor de poluare atmosferică“ al Convenţiei.VI. Niveluri acceptabile de poluanţi atmosferici pentru a proteja materialele 15. Nivelurile acceptabile pentru poluanţii acidifianţi, ozonul şi PM sunt stabilite pentru a proteja materialele şi patrimoniul cultural conform „Manualului privind metodologiile şi criteriile pentru modelarea şi delimitarea încărcărilor şi nivelurilor critice, precum şi a efectelor, riscurilor şi tendinţelor de poluare atmosferică“ al Convenţiei. Nivelurile acceptabile de poluanţi reprezintă expunerea maximă pe care un material o poate tolera pe termen lung fără a duce la deteriorarea dincolo de cotele-ţintă de coroziune specificate. Aceste daune care pot fi calculate prin funcţiile doză-răspuns disponibile reprezintă rezultatul unor poluanţi care acţionează împreună în diferite combinaţii, în funcţie de material: aciditatea [dioxid de sulf (SO_2), acid nitric (HNO_3)], ozon şi PM." ART. 2 Intrarea în vigoare 12. Conform articolului 13, alineatul 4 la protocol, acest amendament intră în vigoare pentru acele părţi care nu au depus o notificare la Depozitar, în temeiul articolului 13 alineatul 5 la Protocol la expirarea a nouăzeci de zile de la data comunicării sale către toate celelalte părţi de către secretarul executiv al Comisiei, cu condiţia ca cel puţin şaisprezece părţi să nu fi depus o astfel de notificare. DECIZIA 2012/2 Modificarea textului şi a anexelor de la II la IX ale Protocolului din 1999 referitor la reducerea acidificării, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic şi adăugarea anexelor X şi XI ART. 1 Modificare Părţile la Protocolul din 1999 referitor la reducerea acidificării, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, întrunite în cadrul celei de-a treizecea întrunire a Comitetului Executiv. S-a hotărât amendarea Protocolului din 1999 privind reducerea acidificării, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic (Protocolul de la Gothenburg) la Convenţia privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi, conform anexei la această decizie. ART. 2 Relaţia cu Protocolul Gothenburg Niciun stat sau nicio organizaţie regională de integrare economică nu poate depune un instrument de acceptare a acestei modificări decât dacă a depus, anterior sau simultan, un instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare a Protocolului de la Gothenburg. ART. 3 Intrarea în vigoare În conformitate cu articolul 13 alineatul 3 al Protocolului de la Gothenburg, prezenta modificare intră în vigoare în a nouăzecea zi de la data la care două treimi din părţile la Protocolul de la Gothenburg au depus în cadrul Depozitarului instrumentele de acceptare a acestuia. ANEXA 1 A. Preambul 1. În cel de-al doilea alineat al preambulului, cuvintele „compuşii organici volatili şi compuşii reduşi ai azotului“ sunt înlocuite cu cuvintele „compuşii organici volatili, compuşii reduşi ai azotului şi particule în suspensie“. 2. În cel de-al treilea alineat preambular, cuvintele „şi particule în suspensie“ sunt inserate după cuvântul „ozon“. 3. În cel de-al patrulea alineat preambular, cuvintele „sulful şi compuşii organici volatili, precum şi poluanţii secundari cum ar fi ozonul“ sunt înlocuite cu cuvintele „sulful, compuşii organici volatili, amoniacul şi particule în suspensie emise direct, precum şi poluanţii secundari cum ar fi ozonul, particule în suspensie“. 4. Următorul alineat preambular se adăugă între alineatele patru şi cinci din preambul: "Recunoscând evaluările cunoştinţelor ştiinţifice de către organizaţiile internaţionale, cum ar fi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu şi de Consiliul Arctic, cu privire la sănătatea umană şi cobeneficiile climatice ale reducerii negrului de fum şi a ozonului de la nivelul solului, în special în regiunile arctice şi alpine" 5. Pentru cel de-al şaselea alineat preambular se înlocuieşte: "Recunoscând, de asemenea, că Canada şi Statele Unite ale Americii tratează în mod bilateral poluarea atmosferică transfrontalieră în temeiul Acordului privind calitatea aerului Canada-Statele Unite, care include angajamentele ambelor state de a reduce emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi compuşi organici volatili, şi faptul că ambele ţări au în vederea includerea angajamentelor de reducere a emisiilor de particule în suspensie," 6. Pentru cel de-al şaptelea alineat preambular se înlocuieşte: Recunoscând, în plus, că statul Canada se angajează să realizeze reduceri de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi particule în suspensie pentru a îndeplini cerinţele Standardelor canadiene privind calitatea aerului înconjurător pentru ozon şi particule în suspensie şi obiectivul naţional pentru a reduce acidificarea, precum şi că Statele Unite se angajează la punerea în aplicare a programelor de reducere a emisiilor de oxizi de azot, dioxid de sulf, compuşi organici volatili şi particule în suspensie necesare pentru a îndeplini cerinţele standardelor naţionale privind calitatea aerului înconjurător pentru ozon şi particule în suspensie, pentru a face progrese în continuare în reducerea efectelor acidificării şi eutrofizării şi pentru a îmbunătăţi vizibilitatea în parcurile naţionale şi zonele urbane, deopotrivă. 7. Alineatele preambulare nouă şi zece sunt înlocuite cu următoarele alineate preambulare: "Având în vedere cunoştinţele ştiinţifice cu privire la transportul emisferic al poluării aerului, influenţa ciclului de azot şi potenţialele sinergii şi compromisurile între poluarea aerului şi schimbările climatice, conştiente de faptul că emisiile rezultate în urma transportului maritim şi aviaţiei contribuie în mod semnificativ la efectele adverse asupra sănătăţii umane şi asupra mediului şi reprezintă aspecte importante de avut în vedere de către Organizaţia Maritimă Internaţională şi Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile," 8. În cadrul celui de-al cincisprezecelea alineat preambular, cuvintele „amoniacul şi compuşii organici volatili“ sunt înlocuiţi cu cuvintele „amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie“. 9. În cel de-al nouăsprezecelea alineat preambular, cuvintele „şi particule în suspensie, inclusiv negrul de fum“ sunt introduse după cuvintele „compuşi ai azotului“. 10. Alineatele preambulare douăzeci şi douăzeci şi unu sunt şterse. 11. În alineatul preambular douăzeci şi doi: (a) Cuvintele „şi amoniacul“ sunt înlocuite cu cuvintele „şi compuşii reduşi ai azotului“; şi (b) Cuvintele „inclusiv protoxidul de azot“ sunt înlocuite cu cuvintele „, inclusiv protoxidul de azot şi nivelurile de nitraţi din ecosisteme,“. 12. În cadrul celui de-al douăzeci şi treilea alineat preambular, cuvântul „troposferic“ este înlocuit cu „la nivelul solului“. B. Articolul 1 1. Următorul alineat este adăugat după alineatul 1: "1 bis. Termenii „acest Protocol“, „Protocolul“ şi „prezentul Protocol“ desemnează Protocolul din 1999 referitor la reducerea acidificării, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, cu modificările periodice;" 2. Cuvintele „exprimat ca amoniac (NH_3)“ sunt adăugate la finalul alineatului 9. 3. Următoarele alineate sunt adăugate după alineatul 11: "11 bis. „Particule în suspensie“ sau „PM“ sunt poluanţi atmosferici alcătuiţi dintr-un amestec de particule suspendate în aer. Aceste particule se diferenţiază prin proprietăţile lor fizice (cum ar fi dimensiunea şi forma), precum şi compoziţia lor chimică. Cu excepţia cazului în care se prevede altfel, toate referinţele la particule în suspensie din prezentul protocol fac referire la particulele cu un diametru aerodinamic egal sau mai mic de 10 microni (\'b5m) (PM_10), inclusiv cele cu un diametru aerodinamic egal sau mai mic de 2,5 microni (\'b5m) (PM_2,5);11 ter. „Negru de fum“ reprezintă particule de carbon în suspensie care absorb lumina;11 quater. „Precursorii ozonului“ înseamnă oxizi de azot, compuşi organici volatili, metan şi monoxid de carbon;" 4. În alineatul 13, cuvintele „sau fluxurile către receptori“ sunt introduse după cuvântul „atmosferă“. 5. În alineatul 15, cuvintele „compuşi organici volatili sau amoniac“ sunt înlocuiţi de cuvintele „compuşi organici volatili, amoniac sau particule în suspensie“. 6. Pentru alineatul 16 se înlocuieşte: "Sursă fixă nouă“ reprezintă orice sursă fixă a cărei construcţie sau modificare substanţială a început după expirarea unui an de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru una dintre părţi. O parte poate decide să nu trateze ca sursă staţionară nouă orice sursă staţionară pentru care aprobarea a fost în prealabil acordată de către autorităţile naţionale competente la data intrării în vigoare a Protocolului pentru partea în cauză şi cu condiţia ca construcţia sau modificarea substanţială să fi început în termen de 5 ani de la această dată. Este la latitudinea autorităţilor competente naţionale să decidă dacă modificarea este sau nu importantă, ţinând cont de unii factori, cum ar fi beneficiile pe care această modificare le are asupra mediului." C. Articolul 2 1. În partea introductivă: (a) Înainte de cuvintele „Obiectivul prezentului protocol“ se inserează „1.“; (b) Cuvintele „amoniac şi compuşi organici volatili“ sunt înlocuite cu cuvintele „amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie“; (c) Cuvintele „şi mediul înconjurător“ sunt introduse după „sănătăţii“; (d) Cuvintele „materialelor şi culturilor agricole“ sunt înlocuite de cuvintele „materialelor, culturilor agricole şi climei, pe termen scurt şi pe termen lung“; şi (e) Cuvintele „particule în suspensie“ sunt introduse după cuvântul „eutrofizare“. 2. Cuvintele „, care permit regenerarea ecosistemului“ sunt introduse la finalul subalineatului (a). 3. În subalineatul (b), cuvintele „, care permit regenerarea ecosistemului“ sunt adăugate la finalul subalineatului şi cuvântul „şi“ după punct şi virgulă este şters. 4. În subalineatul (c) (ii), cuvintele „Standardul pancanadian“ sunt înlocuite cu cuvintele „Standardul canadian privind calitatea aerului ambiental“. 5. Sunt adăugate noi alineate (d), (e) şi (f) după subalineatele (c), după cum urmează: "(d) Pentru particule în suspensie: (i) Pentru părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, nivelurile critice ale particule în suspensie, conform anexei I; (ii) Pentru Canada, Standardele canadiene privind calitatea aerului ambiental pentru particule în suspensie; şi (iii) Pentru Statele Unite ale Americii, Standardele naţionale privind calitatea aerului ambiental pentru particule în suspensie;(e) Pentru părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, nivelurile critice ale amoniacului, conform anexei I; şi(f) Pentru părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, nivelurile acceptabile ale poluanţilor atmosferici pentru protejarea materialelor, conform anexei I." 6. Un nou alineat 2 este adăugat la finalul articolului 2, după cum urmează: "2. Un obiectiv suplimentar este ca părţile, în implementarea măsurilor de atingere a obiectivelor lor naţionale pentru particulele în suspensie, ar trebui să dea prioritate, în măsura pe care o consideră adecvată, măsurilor de reducere a emisiilor care reduc, de asemenea, în mod semnificativ, negrul de fum pentru a asigura beneficii pentru sănătatea umană şi mediu şi la reducerea efectelor schimbărilor climatice pe termen scurt." D. Articolul 3 1. În alineatul 1: (a) Cuvântul „plafon“ din primul rând se înlocuieşte cu cuvintele „angajament de reducere“; (b) Cuvântul „plafon“ din al doilea rând se înlocuieşte cu cuvântul „angajament“; şi (c) Cuvintele „În luarea de măsuri pentru a reduce emisiile de particule în suspensie, fiecare parte ar trebui să încerce reduceri de la acele categorii de surse cunoscute pentru a emite cantităţi mari de negru de fum, în măsura în care consideră necesar.“ se adaugă la sfârşitul alineatului. 2. În alineatele 2 şi 3, cuvintele „V şi VI“ se înlocuiesc cu cuvintele „V, VI şi X“. 3. Cuvintele „sub rezerva alineatelor 2 bis şi 2 ter,“ se introduc la începutul alineatului 2. 4. Noile alineate 2 bis şi 2 ter sunt inserate după cum urmează: "2 bis. O parte care a fost deja parte la prezentul protocol anterior intrării în vigoare a unui amendament care introduce noi categorii de surse poate aplica valorile-limită corespunzătoare unei „surse fixe existente“ oricărei surse ce face parte din categoria nouă a cărei construcţie sau modificare substanţială a început înainte de expirarea unui an de la data de intrare în vigoare a amendamentului pentru acea parte, cu excepţia cazului în care şi până când acea sursă trece ulterior printr-o modificare substanţială.2 ter. O parte care a fost deja parte la prezentul protocol înainte de intrarea în vigoare a unui amendament care introduce noi valori-limită aplicabile unei „surse fixe noi“ pot continua să aplice valorile-limită aplicabile anterior, pentru orice sursă în construcţie sau modificare substanţială, care este începută înainte de expirarea unui an de la data de intrare în vigoare a modificării pentru acea parte, cu excepţia cazului şi până ce sursa trece ulterior printr-o modificare substanţială." 5. Alineatul 4 este şters. 6. Pentru alineatul 6 se înlocuieşte: "Fiecare parte trebuie să aplice cele mai bune tehnici disponibile pentru sursele mobile incluse în anexa VIII şi pentru fiecare sursă fixă inclusă în anexele IV, V, VI şi X, şi, după cum consideră necesar, măsurile de a controla negrul de fum ca componentă a particulelor în suspensie, luând în considerare ghidul adoptat de Organismul Executiv." 7. Pentru alineatul 7 se înlocuieşte: "Fiecare parte, în măsura în care este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, şi luând în considerare costurile şi avantajele, aplică valorile-limită pentru conţinutul de COV din produsele identificate în anexa XI, în conformitate cu termenele specificate în anexa VII." 8. În alineatul 8 (b): (a) Cuvintele „documentul V“ şi „în cadrul celei de-a şaptesprezecea sesiune (decizia 1999/1) şi orice modificare la prezentul“ sunt şterse; şi (b) Următoarea propoziţie este adăugată la finalul alineatului: Se va acorda atenţie specială reducerilor de emisii de amoniac de la sursele importante de amoniac pentru partea respectivă. 9. În alineatul 9 (b), cuvintele „amoniacul şi/sau compuşii organici volatili care contribuie la acidificarea, eutrofizarea sau formarea ozonului“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniacul, compuşii organici volatili şi/sau particule în suspensie care contribuie la acidificarea, eutrofizarea, formarea ozonului sau la nivelurile ridicate de particule în suspensie“. 10. În alineatul 10 (b), cuvintele „sulful şi/sau compuşii organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „sulful, compuşi organici volatili şi/sau particule în suspensie“. 11. Pentru alineatul 11 se înlocuieşte după cum urmează: "În momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la prezentul protocol sau la modificarea conţinută în decizia 2012/2, Canada şi Statele Unite ale Americii trebuie să prezinte Organismului Executiv angajamentele lor privind reducerea emisiilor de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi particule în suspensie în vederea includerii automate în anexa II." 12. Se adaugă noi alineate după alineatul 11, după cum urmează: "11 bis. În momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la prezentul protocol, Canada trebuie să prezinte Organismului Executiv valorile-limită relevante în vederea includerii automate în anexele IV, V, VI, VIII, X şi XI.11 ter. Fiecare parte elaborează şi menţine inventare şi prognoze pentru emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie. Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP folosesc metodologiile specificate în documentele-ghid elaborate de Organismul Director al EMEP şi adoptate de părţi la sesiunea Organismului Executiv. Părţile din zone aflate în afara zonei de activitate a EMEP utilizează drept ghid metodologiile elaborate prin planul de lucru al Organismului Executiv.11 quater. Fiecare parte ar trebui să participe în mod activ la programe cu privire la efectele poluării aerului asupra sănătăţii şi mediului, aflate sub incidenţa Convenţiei.11 quinquies. În vederea comparării totalului de emisii naţionale cu angajamentele de reducere a emisiilor, conform celor ilustrate în alineatul 1, o parte poate folosi o procedură specificată în decizia Organismului Executiv. O astfel de procedură include prevederile cu privire la depunerea documentaţiei justificative şi cu privirea la revizuirea utilizării procedurii." E. Articolul 3 bis 1. Un nou articol 3 bis se adaugă după cum urmează: "ART. 3 bis Dispoziţii tranzitorii flexibile Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 3, alineatele 2, 3, 5 şi 6, o parte la Convenţie care devine parte la prezentul protocol în perioada 1 ianuarie 2013 şi 31 decembrie 2019 poate aplica dispoziţiile tranzitorii flexibile pentru implementarea valorilor-limită specificate în anexele VI şi/sau VIII, în conformitate cu condiţiile specificate în acest articol." 2. Orice parte care alege să aplice dispoziţiile tranzitorii flexibile, în conformitate cu prezentul articol, trebuie să indice în instrumentul său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la prezentul protocol următoarele: (a) prevederile specifice ale anexei VI şi/sau VIII pentru care partea alege să aplice dispoziţiile tranzitorii flexibile; şi (b) un plan de implementare care să identifice programul de implementare completă a prevederilor specifice. 3. Un plan de implementare aflat sub incidenţa alineatului 2(b) asigură, cel puţin, implementarea valorilor-limită pentru sursele fixe noi şi existente specificate în tabelele 1 şi 5 din anexa VI şi tabelele 1, 2, 3, 13 şi 14 ale anexei VIII, nu mai târziu de opt ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol pentru acea parte, sau la data de 31 decembrie 2022, oricare dată intervine mai devreme. 4. În niciun caz, implementarea de către una dintre părţi a valorilor-limită pentru surse fixe noi şi existente specificate în anexa VI sau anexa VIII nu poate fi amânată mai târziu de 31 decembrie 2030. 5. O parte care alege să aplice dispoziţiile tranzitorii flexibile conform acestui articol transmite secretarului executiv al Comisiei un raport trienal a progresului său în implementarea anexei VI şi/sau a anexei VIII. Secretarul executiv al Comisiei va pune la dispoziţia Organismului Executiv acest rapoarte trienale. F. Articolul 4 1. În alineatul 1, cuvintele „amoniac şi compuşi organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie, inclusiv negrul de fum“. 2. În alineatul 1 (a), cuvintele „combustibili puţin poluanţi şi bune practici de mediu în agricultură“ se înlocuiesc cu cuvintele „combustibilii puţin poluanţi şi bune practici de mediu în agricultură şi măsurile cunoscute pentru reducerea emisiilor de negru de fum, ca element al particulelor în suspensie“. G. Articolul 5 1. În alineatul 1 (a): (a) Cuvintele „amoniac şi compuşi organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie, inclusiv negrul de fum“; şi (b) Cuvintele „plafoanele naţionale de emisie sau“ se înlocuiesc de cuvintele „angajamentele de reducere a emisiilor şi“. 2. În alineatul 1 (c) se înlocuieşte: (c) nivelurile de ozon de la nivelul solului şi de particule în suspensie; 3. În alineatul 1 (d), „6“ este înlocuit cu „6; şi“. 4. Se adaugă un nou alineat 1 (e), după cum urmează: "(e) Îmbunătăţirile de mediu şi sănătate umană asociate cu îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru 2020 şi ulterior, conform anexei II. Pentru ţările din afara zonei geografice de activitate a EMEP, informaţiile cu privire la astfel de îmbunătăţiri vor fi prezentate în ghidul adoptat de Organismul Executiv." 5. În alineatul 2 (e): (a) Cuvintele „Sănătatea umană şi mediu“ se înlocuiesc cu cuvintele „Sănătatea umană, mediu şi climă“, şi (b) Cuvintele „reducerea a“ se introduc după cuvintele „asociate cu“. H. Articolul 6 1. În alineatul 1 (b), cuvintele „amoniac şi compuşi organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie“. 2. În alineatul 1 (f), cuvintele „documentele de la I la V“ şi „în cadrul celei de-a şaptesprezecea sesiune (decizia 1999/1) şi orice modificare la acestea“ se şterg. 3. În alineatul 1 (g), cuvintele „documentul VI“ şi „în cadrul celei de-a şaptesprezecea sesiune (decizia 1999/1) şi orice modificare la acesta“ se şterg. 4. În alineatul 1 (h), cuvintele „amoniac şi compuşi organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie“. 5. Pentru alineatul 2 se înlocuieşte: "Fiecare parte colectează şi menţine informaţii cu privire la: (a) concentraţiile în aer şi depunerile de sulf şi compuşi de azot; (b) concentraţiile în aer de ozon, compuşi organici volatili şi particule în suspensie; şi (c) dacă este posibil, estimările expunerii la ozonul de la nivelul solului şi la particulele în suspensie. Fiecare parte, dacă este posibil, colectează şi menţine, de asemenea, informaţii cu privire la efectele acestor poluanţi asupra sănătăţii umane, ecosistemelor terestre şi acvatice, asupra materialelor şi climei. Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP ar trebui să utilizeze documentele-ghid adoptate de Organismul Executiv. Părţile situate în afara zonei geografice a activităţilor EMEP ar trebui să utilizeze drept ghid metodologiile elaborate prin planul de lucru al Organismului Executiv." 6. Se introduce un nou alineat 2 bis, după cum urmează: "2 bis. Fiecare parte, în măsura în care consideră adecvat, elaborează şi menţine, de asemenea, inventare şi prognoze de emisii de negru de fum, utilizând documentele-ghid adoptate de Organismul Executiv." I. Articolul 7 1. În alineatul 1 (a) (ii), cuvintele „alineatul 3“ se înlocuiesc cu cuvintele „alineatele 3 şi 7“. 2. În partea introductivă a alineatului 1 (b) se înlocuieşte: "(b) Fiecare parte situată în zona geografică de activitate a EMEP raportează la EMEP, prin intermediul secretarului executiv al Comisiei, următoarele informaţii privind emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie, pe baza instrucţiunilor elaborate de Organismul Director al EMEP şi adoptate de Organismul Executiv:" 3. În alineatul 1 (b) (i), cuvintele „sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili“ sunt şterse. 4. În alineatul 1 (b) (ii): (a) Cuvintele „din fiecare substanţă“ sunt şterse; şi (b) Numărul „(1990)“ se înlocuieşte cu cuvintele „specificat în anexa II“. 5. În alineatul 1 (b) (iii), cuvintele „şi planurile curente de reducere“ se şterg. 6. În ceea ce priveşte alineatul 1 (b) (iv) se înlocuieşte: "(iv) Raportul Informativ privind Inventarul care conţine informaţii detaliate cu privire la inventarele de emisie şi prognozele de emisiile raportate." 7. Un nou alineat 1 (b bis) se adaugă după cum urmează: "(b bis) Fiecare parte situată în zona geografică de activitate a EMEP ar trebui să raporteze Organismului Executiv, prin intermediul Secretarului executiv al comisiei, informaţiile disponibile cu privire la programele lor referitoare la efectele poluării atmosferice asupra sănătăţii umane şi mediului, precum şi programele de monitorizare şi modelare atmosferică, în cadrul Convenţiei, folosind instrucţiunile adoptate de Organismul Executiv;" 8. Alineatul 1 (c) se înlocuieşte: "(c) Părţile situate în afara zonei geografice a activităţii EMEP raportează informaţiile disponibile cu privire la nivelurile de emisii, inclusiv referitoare la anul de referinţă specificat în anexa II şi aferente zonei geografice incluse sub incidenţa angajamentelor de reducere a emisiilor. Părţile situate în afara zonelor geografice ale activităţii EMEP ar trebui să asigure disponibilitatea informaţiilor similare celor specificate în subalineatul (b bis), în cazul în care se solicită acest lucru de Organismul Executiv." 9. Se adaugă un nou subalineat (d) după subalineatul 1 (c), după cum urmează: "(d) Fiecare parte ar trebui să raporteze, acolo unde sunt disponibile, inventarele şi prognozele privind emisiile de negru de fum, folosind instrucţiunile adoptate de Organismul Executiv." 10. În partea introductivă a alineatului 3 se înlocuieşte: "La solicitarea şi conform termenelor stabilite de Organismul Executiv, EMEP şi alte organisme auxiliare asigură Organismului Executiv informaţiile relevante cu privire la:" 11. În alineatul 3 (a), cuvintele „particule în suspensie inclusiv negrul de fum,“ sunt introduse după cuvintele „concentraţii de“. 12. În alineatul 3 (b), cuvintele „ozon şi precursorii săi“ sunt înlocuite de cuvintele „particule în suspensie, ozon de la nivelul solului şi precursorii acestuia;“. 13. Se inserează noi subalineate (c) şi (d) după subalineatul 3 (b), după cum urmează: "(c) Efectele adverse asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole, inclusiv interacţiunile cu schimbările climatice şi mediul, aferente substanţelor incluse în prezentul protocol, şi progresul în obţinerea îmbunătăţirilor privind sănătatea umană şi mediu, aşa cum sunt descrise în ghidul adoptat de Organismul Executiv; şi(d) Calculul bilanţului de azot, eficienţa utilizării azotului, surplusul de azot, precum şi îmbunătăţirile acestora în cadrul zonei geografice a EMEP, folosind ghidul adoptat de Organismul Executiv." 14. Ultima propoziţie a alineatului 3 se şterge. 15. În alineatul 4, cuvintele „şi particule în suspensie“ sunt adăugate la finalul alineatului. 16. În alineatul 5, cuvintele „concentraţiile curente de ozon şi nivelurile critice de ozon“ sunt înlocuite cu cuvintele „concentraţiile curente de ozon şi de particule în suspensie şi nivelurile critice de ozon şi particule în suspensie“. 17. Se adaugă un nou alineat 6, după cum urmează: "6. Fără a aduce atingere prevederilor articolului 7.1 (b), o parte poate solicita Organismului Executiv permisiunea de a raporta un inventar limitat pentru un poluant sau poluanţi anume dacă: (a) Partea nu a deţinut anterior obligaţii de raportare în cadrul prezentului protocol sau oricărui alt protocol pentru poluantul respectiv; şi (b) Inventarul limitat al părţii include, cel puţin, toate sursele punctuale majore de poluant sau poluanţi, în cadrul părţii sau a ZGEP relevant. Organismul Executiv acordă anual o astfel de solicitare timp de până la cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol pentru partea respectivă, însă în niciun caz pentru raportarea emisiilor pentru orice an ulterior anului 2019. O astfel de solicitare va fi însoţită de informaţii cu privire la progresul în elaborarea unui inventar mai complet, ca parte a raportării anuale a părţii." J. Articolul 8 1. În alineatul (b), cuvintele „particule în suspensie, inclusiv negru de fum“ sunt inserate după cuvintele „pe cele care privesc“. 2. În alineatul (c), cuvintele „compuşii de azot şi compuşii organici volatili“ sunt înlocuiţi cu cuvintele „compuşii de azot, compuşii organici volatili şi particule în suspensie, inclusiv negrul de fum“. 3. După alineatul (d) se adaugă un nou alineat (d bis), după cum urmează: "Îmbunătăţirea cunoştinţelor ştiinţifice despre cobeneficiile potenţiale pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice asociate cu scenariile potenţiale de reducere a poluanţilor atmosferici (cum ar fi metanul, monoxidul de carbon şi negrul de fum) care au pe termen scurt efect de forţă radiativă şi alte efecte climatice;" 4. În alineatul (e), cuvintele „eutrofizare şi poluare fotochimică“ se înlocuiesc cu cuvintele „eutrofizare, poluare fotochimică şi particule în suspensie“. 5. În alineatul (f), cuvintele „amoniac şi compuşi organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuşi organici volatili şi alţi precursori ai ozonului şi particule în suspensie“. 6. În alineatul (g): (a) Cuvintele „azot şi compuşi organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „azot, compuşi organici volatili şi particule în suspensie“. (b) Cuvintele „inclusiv contribuţia acestora la concentraţiile de particule în suspensie“ se şterg; şi (c) Cuvintele „compuşi organici volatili şi ozonul troposferic“ se înlocuiesc cu cuvintele „compuşi organici volatili, particule în suspensie şi ozonul de la nivelul solului“. 7. În alineatul (k): (a) Cuvintele „mediu şi sănătatea umană“ se înlocuiesc cu cuvintele „mediu, sănătatea umană şi impacturile asupra climei“; şi (b) Cuvintele „amoniac şi compuşi organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie“. K. Articolul 10 1. În alineatul 1, cuvintele „sulful şi compuşii de azot“ se înlocuiesc cu cuvintele „sulful, compuşii de azot şi particule în suspensie“. 2. În alineatul 2 (b): (a) Cuvintele „efectele asupra sănătăţii“ se înlocuiesc cu cuvintele „efectele asupra sănătăţii umane“, „cobeneficiile climatice“; şi (b) Cuvintele „particule în suspensie,“ se inserează după cuvintele „aferente“. 3. Se adaugă noi alineate 3 şi 4, după cum urmează: "3. Organismul Executiv include în analizele sale la care face referire acest articol o evaluare a măsurilor de reducere a emisiilor de negru de fum, cel târziu în cadrul celei de-a doua sesiuni a Organismului Executiv, după intrarea în vigoare a modificării conţinute în decizia 2012/2.4. Părţile trebuie cel târziu în cadrul celei de-a doua sesiuni a Organismului Executiv de la intrarea în vigoare a modificării conţinute în decizia 2012/2 să evalueze măsurile de control pentru amoniac şi să aibă în vedere necesitatea de revizuire a anexei IX." L. Articolul 13 În articolul 13 se va înlocui: "ART. 13 Ajustări 1. Orice parte a Convenţiei poate propune o ajustare la anexa II la prezentul protocol, în scopul de a-şi înscrie numele împreună cu nivelurile de emisie, plafoanele de emisie şi procentajul de reducere al emisiilor. 2. Orice parte poate propune ajustări ale angajamentelor sale de reducere a emisiilor deja prevăzute în anexa II. O astfel de propunere include documentaţia justificativă şi trebuie să fie analizată, conform specificaţiilor din decizia Organismului Executiv. Această analiză trebuie să aibă loc înainte ca propunerea să fie discutată de către părţi, conform alineatului 4. 3. Orice parte eligibilă în sensul articolul 3 alineatul 9 poate propune o ajustare a anexei III pentru a adăuga una sau mai multe ZGEP-uri sau pentru a face schimbări la nivelul unui ZGEP în limitele jurisdicţiei sale, care este menţionată în anexa respectivă. 4. Ajustările propuse sunt înaintate în scris secretarului executiv al Comisiei, care le comunică tuturor părţilor. Părţile trebuie să discute ajustările propuse la următoarea sesiune a Organismului Executiv, cu condiţia ca acele propuneri să fi fost transmise părţilor de către secretarul executiv al Comisiei cu cel puţin nouăzeci de zile înainte. 5. Ajustările trebuie să fie adoptate prin consens de către părţile prezente la sesiunea Organismului Executiv şi intră în vigoare pentru toate părţile la prezentul protocol în a nouăzecea zi care urmează datei la care secretarul executiv al Comisiei notifică părţile în scris cu privire la adoptarea ajustării. ART. 13 bis Modificări 1. Fiecare parte poate propune modificări la prezentul protocol. 2. Modificările propuse sunt înaintate în scris secretarului executiv al Comisiei, care le comunică tuturor părţilor. Părţile discută modificările propuse la următoarea sesiune a Organismului Executiv, cu condiţia ca aceste propuneri să fi fost transmise părţilor de către secretarul executiv cu cel puţin nouăzeci de zile înainte. 3. Modificările la prezentul protocol, altele decât cele ale anexelor I şi III, sunt adoptate prin consens de către părţile prezente la sesiunea Organismului Executiv şi intră în vigoare pentru părţile care le-au acceptat în a nouăzecea zi de la data la care două treimi din acelea care erau părţi la momentul adoptării modificărilor au depus la Depozitar instrumentele de acceptare ale acestor modificări. Modificările intră în vigoare pentru orice altă parte în a nouăzecea zi care urmează datei la care respectiva parte a depus instrumentele de acceptare a modificărilor. 4. Modificările la anexele I şi III la prezentul protocol sunt adoptate prin consens de către părţile prezente la sesiunea Organismului Executiv. La expirarea a o sută optzeci de zile de la data comunicării acestora către toate părţile de către secretarul executiv al Comisiei, o modificare a unei astfel de anexe intră în vigoare pentru acele părţi care nu au depus la Depozitar o notificare conform prevederilor alineatului 5, cu condiţia ca cel puţin şaisprezece părţi să nu fi depus o astfel de notificare. 5. Orice parte care nu poate aproba o modificare la anexele I şi/sau III notifică, în scris, Depozitarul, în termen de nouăzeci de zile începând de la data comunicării adoptării acesteia. Depozitarul informează fără întârziere toate părţile asupra primirii unei astfel de notificări. O parte poate substitui, în orice moment, acceptarea notificării anterioare şi după depunerea la Depozitar a unui instrument de acceptare, modificarea la această anexă intră în vigoare pentru partea respectivă. 6. Pentru acele părţi care au acceptat-o, procedura descrisă în alineatul 7 va prevala asupra procedurii descrise în alineatul 3 cu privire la modificările anexelor de la IV la XI. 7. Modificările anexelor de la IV la XI sunt adoptate prin consens de către părţile prezente la sesiunea Organismului Executiv. La expirarea unui an de la data comunicării acestora către toate părţile de către secretarul executiv al Comisiei, o modificare a unei astfel de anexe intră în vigoare pentru acele părţile care nu au depus la Depozitar o notificare conform prevederilor subalineatului (a): (a) Orice parte care nu poate aproba o modificare la anexele de la IV la XI notifică Depozitarul în scris, în termen de un an începând de la data comunicării adoptării acesteia. Depozitarul informează fără întârziere toate părţile asupra primirii unei astfel de notificări. O parte poate substitui, în orice moment, acceptarea notificării anterioare şi după depunerea la Depozitar a unui instrument de acceptare, modificarea la această anexă intră în vigoare pentru partea respectivă; (b) Nicio modificare a anexelor de la IV la XI nu intră în vigoare decât dacă un număr total de şaisprezece sau mai multe părţi fie: (i) au depus o notificare conform prevederilor subalineatului (a); sau (ii) nu au acceptat procedura descrisă în acest alineat şi nu au depus încă un instrument de acceptare conform prevederilor alineatului 3." Se adaugă un nou alineat 4, după cum urmează: "4. Un stat sau o organizaţie regională pentru integrare economică trebuie să declare în cadrul instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare dacă nu intenţionează să îşi asume obligaţiile procedurilor descrise în articolul 13 bis, alineatul 7, referitor la modificarea anexelor IV-XI." N. Noul Articol 18 bis Un nou articol 18 bis se adaugă după articolul 18, după cum urmează: "ART. 18 bis Rezilierea protocoalelor Atunci când toate părţile la oricare din următoarele protocoale şi-au depus instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la prezentul protocol cu Depozitarul, conform articolului 15, protocolul respectiv trebuie să fie considerat reziliat: (a) Protocolul de la Helsinki din 1985 privind reducerea emisiilor de sulf sau a fluxurilor transfrontaliere ale acestora cu cel puţin 30 la sută; (b) Protocolul de la Sofia din 1988 privind controlul emisiilor de oxizi de azot sau a fluxurilor transfrontaliere ale acestora; (c) Protocolul de la Geneva din 1991 privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili sau a fluxurilor transfrontaliere ale acestora; (d) Protocolul de la Oslo din 1994 cu privire la reducerea suplimentară a emisiilor de sulf." O. Anexa II În anexa II se înlocuieşte următorul text: "Angajamentele de reducere a emisiilor 1. Angajamentele de reducere a emisiilor prevăzute în tabelele de mai jos se referă la prevederile articolului 3 alineatele 1 şi 10 ale prezentului protocol. 2. Tabelul 1 include plafoanele de emisie pentru dioxidul de sulf (SO_2), oxizii de azot (NO_x), amoniac (NH_3) şi compuşii organici volatili (COV-uri) pentru 2010 până în 2020, exprimate în mii de tone metrice (tone) pentru acele părţi care au ratificat prezentul protocol anterior anului 2010. 3. Tabelul 2-6 include angajamentele de reducere a emisiilor pentru SO_2, NO_x, NH_3, COV-uri şi PM_2,5 pentru 2020 şi ulterior. Aceste angajamente sunt exprimate ca reducere procentuală faţă de nivelul de emisii din 2005. 4. Estimările emisiilor pentru anul 2005 listate în tabelele 2-6 sunt exprimate în mii de tone şi reprezintă cele mai bune ultime date disponibile raportate de părţi în anul 2012. Aceste estimări sunt doar cu scop informativ şi pot fi actualizate de părţi pe parcursul raportării datelor de emisii în cadrul prezentului protocol în cazul în care informaţii mai bune devin disponibile. Secretariatul va păstra şi actualiza în mod regulat pe pagina de internet a Convenţiei un tabel cu cele mai recente estimări raportate de părţi, pentru informaţii. Angajamentele de reducere procentuală a emisiilor listate în tabelele 2-6 sunt aplicabile la cele mai recente estimări din 2005, conform raportărilor făcute de către părţi la secretarul executiv al Comisiei. 5. În cazul în care într-un an o parte consideră că, datorită unei ierni deosebit de friguroase, unei veri extrem de secetoase sau a variaţiilor neprevăzute în activităţile economice, cum ar fi pierderea capacităţii sistemului de aprovizionare cu energie electrică la nivel naţional sau în ţara vecină, nu îşi poate respecta angajamentele de reducere a emisiilor, aceasta îşi poate îndeplini angajamentele respective prin realizarea mediei emisiilor anuale naţionale pentru anul în cauză, anul anterior şi anul următor, cu condiţia ca această medie să nu depăşească angajamentul asumat. Tabelul 1 Plafoane de emisie pentru 2010 până în 2020 pentru părţile care au ratificat prezentul protocol anterior anului 2010 (exprimate în mii de tone pe an)
┌──────────┬──────────┬────┬────┬────┬────┐
│Partea │Ratificare│SO_2│NO_x│NH_3│COV │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│1 Belgia │2007 │106 │181 │74 │144 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│2 Bulgaria│2005 │856 │266 │108 │185 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│3 Croaţia │2008 │70 │87 │30 │90 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│4 Cipru │2007 │39 │23 │9 │14 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│5 │ │ │ │ │ │
│Republica │2004 │283 │286 │101 │220 │
│Cehia │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│6 │2002 │55 │127 │69 │85 │
│Danemarca │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│7 Finlanda│2003 │116 │170 │31 │130 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│8 Franţa │2007 │400 │860 │780 │1100│
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│9 Germania│2004 │550 │1081│550 │995 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│10 Ungaria│2006 │550 │198 │90 │137 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│11 Letonia│2004 │107 │84 │44 │136 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│12 │2004 │145 │110 │84 │92 │
│Lituania │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│13 │2001 │4 │11 │7 │9 │
│Luxemburg │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│14 Olanda │2004 │50 │266 │128 │191 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│15 │2002 │22 │156 │23 │195 │
│Norvegia │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│16 │2005 │170 │260 │108 │202 │
│Portugalia│ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│17 România│2003 │918 │437 │210 │523 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│18 │2005 │110 │130 │39 │140 │
│Slovacia │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│19 │2004 │27 │45 │20 │40 │
│Slovenia │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│20 Spania^│2005 │774 │847 │353 │669 │
│a │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│21 Suedia │2002 │67 │148 │57 │241 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│22 Elveţia│2005 │26 │79 │63 │144 │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│23 Regatul│ │ │ │ │ │
│Unit al │ │ │ │ │ │
│Marii │ │ │ │ │ │
│Britanii │2005 │625 │1181│297 │1200│
│şi al │ │ │ │ │ │
│Irlandei │ │ │ │ │ │
│de Nord │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│24 Statele│ │ │ │ │ │
│Unite ale │2004 │^b │^c │ │^d │
│Americii │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│25 Uniunea│2003 │7832│8180│4294│7585│
│Europeană │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────────┴────┴────┴────┴────┘
────────── ^a Cifrele se aplică pentru partea europeană a ţării respective. ^b În momentul acceptării prezentului protocol în 2004, Statele Unite ale Americii au furnizat o valoare indicativă pentru 2010 de 16.013.000 tone pentru totalul emisiilor de sulf din ZGEP identificate pentru sulf în cele 48 de State Unite învecinate şi Districtul Columbia. Această cifră se echivalează cu 14.527.000 tone. ^c În momentul acceptării prezentului protocol în 2004, Statele Unite ale Americii au furnizat o valoare indicativă pentru 2010 de 6.897.000 tone pentru totalul emisiilor de NO_x din ZGEP identificate pentru NO_x în Connecticut, Delaware, Districtul Columbia, Illinois, Indiana, Kentucky, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, New Hampshire, New Jersey, New York, Ohio, Pennsylvania, Rhode Island, Vermont, West Virginia şi Wisconsin. Această cifră se echivalează cu 6.257.000 tone. ^d În momentul acceptării prezentului protocol în 2004, Statele Unite ale Americii au furnizat o valoare indicativă pentru 2010 de 4.972.000 tone pentru totalul emisiilor de COV din ZGEP identificate pentru COV în Connecticut, Delaware, Districtul Columbia, Illinois, Indiana, Kentucky, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, New Hampshire, New Jersey, New York, Ohio, Pennsylvania, Rhode Island, Vermont, West Virginia şi Wisconsin. Această cifră se echivalează cu 4.511.000 tone.────────── Tabelul 2 Angajamentele de reducere a emisiilor pentru dioxidul de sulf pentru 2020 şi perioada ulterioară
┌─────────────┬───────────────┬────────┐
│ │Nivelurile de │Reducere│
│Partea la │emisie din 2005│de la │
│Convenţie │exprimate în │nivelul │
│ │mii de tone de │din 2005│
│ │SO_2 │(%) │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│1 Austria │27 │26 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│2 Belarus │79 │20 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│3 Belgia │145 │43 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│4 Bulgaria │777 │78 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│5 Canada^a │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│6 Croaţia │63 │55 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│7 Cipru │38 │83 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│8 Republica │219 │45 │
│Cehia │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│9 Danemarca │23 │35 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│10 Estonia │76 │32 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│11 Finlanda │69 │30 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│12 Franţa │467 │55 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│13 Germania │517 │21 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│14 Grecia │542 │74 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│15 Ungaria │129 │46 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│16 Irlanda │71 │65 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│17 Italia │403 │35 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│18 Letonia │6,7 │8 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│19 Lituania │44 │55 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│20 Luxemburg │2,5 │34 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│21 Malta │11 │77 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│22 Olanda^b │65 │28 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│23 Norvegia │24 │10 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│24 Polonia │1224 │59 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│25 Portugalia│177 │63 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│26 România │643 │77 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│27 Slovacia │89 │57 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│28 Slovenia │40 │63 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│29 Spania^b │1282 │67 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│30 Suedia │36 │22 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│31 Elveţia │17 │21 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│32 Regatul │ │ │
│Unit al Marii│ │ │
│Britanii şi │706 │59 │
│al Irlandei │ │ │
│de Nord │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│33 Statele │ │ │
│Unite ale │ │ │
│Americii^c │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│34 Uniunea │7828 │59 │
│Europeană │ │ │
└─────────────┴───────────────┴────────┘
────────── ^a În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la acesta, Canada trebuie să prezinte: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de sulf estimate pentru 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacă a depus una; şi (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de sulf pentru 2020 de la nivelurile din 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP. Articolul (a) va fi inclus în tabel, iar articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel. ZGEP, dacă este depusă, va fi oferită ca o ajustare la anexa III a acestui protocol. ^b Cifrele se referă la partea europeană a ţării respective. ^c În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la modificare prin adăugarea acestui tabel la prezentul protocol, Statele Unite ale Americii trebuie să furnizeze: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de sulf estimate pentru 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP; şi (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de sulf pentru 2020 de la nivelurile identificate pentru 2005; şi (c) orice schimbare identificată în ZGEP în momentul în care Statele Unite ale Americii au devenit parte la prezentul protocol. Articolul (a) va fi inclus în tabel, articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel şi articolul (c) va fi oferit ca o ajustare la anexa III.────────── Tabelul 3 Angajamentele de reducere a emisiilor pentru oxizii de azot pentru 2020 şi perioada ulterioară
┌─────────────┬───────────────┬────────┐
│ │Nivelurile de │Reducere│
│Partea la │emisie din 2005│de la │
│Convenţie │exprimate în │nivelul │
│ │mii de tone de │din 2005│
│ │NO_2 │(%) │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│1 Austria │231 │37 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│2 Belarus │171 │25 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│3 Belgia │291 │41 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│4 Bulgaria │154 │41 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│5 Canada^b │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│6 Croaţia │81 │31 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│7 Cipru │21 │44 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│8 Republica │286 │35 │
│Cehia │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│9 Danemarca │181 │56 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│10 Estonia │36 │18 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│11 Finlanda │177 │35 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│12 Franţa │1430 │50 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│13 Germania │1464 │39 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│14 Grecia │419 │31 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│15 Ungaria │203 │34 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│16 Irlanda │127 │49 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│17 Italia │1212 │40 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│18 Letonia │37 │32 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│19 Lituania │58 │48 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│20 Luxemburg │19 │43 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│21 Malta │9,3 │42 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│22 Olanda^c │370 │45 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│23 Norvegia │200 │23 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│24 Polonia │866 │30 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│25 Portugalia│256 │36 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│26 România │309 │45 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│27 Slovacia │102 │36 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│28 Slovenia │47 │39 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│29 Spania^c │1292 │41 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│30 Suedia │174 │36 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│31 Elveţia^d │94 │41 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│32 Regatul │ │ │
│Unit al Marii│ │ │
│Britanii şi │1580 │55 │
│al Irlandei │ │ │
│de Nord │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│33 Statele │ │ │
│Unite ale │ │ │
│Americii^c │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│34 Uniunea │11354 │42 │
│Europeană │ │ │
└─────────────┴───────────────┴────────┘
────────── ^a Emisiile din soluri nu sunt incluse în estimările 2005 pentru statele membre UE. ^b În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la acesta, Canada trebuie să prezinte: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de oxizi de azot estimate pentru 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacă a depus una; şi (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de oxizi de azot pentru 2020 de la nivelurile din 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP. Articolul (a) va fi inclus în tabel, iar articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel. ZGEP, dacă este depusă, va fi oferită ca ajustare la anexa III a acestui Protocol. ^c Cifrele se referă la partea europeană a ţării respective. ^d Inclusiv emisiile de la producţia culturilor agricole şi solurile agricole (NFR-4D). ^e În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la modificare prin adăugarea acestui tabel la prezentul protocol, Statele Unite ale Americii trebuie să furnizeze: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de oxizi de azot estimate pentru 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP; şi (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de oxizi de azot pentru 2020 de la nivelurile identificate pentru 2005; şi (c) orice schimbare identificată în ZGEP în momentul în care Statele Unite ale Americii au devenit parte la prezentul protocol. Articolul (a) va fi inclus în tabel, articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel şi articolul (c) va fi oferit ca ajustare la anexa III.────────── Tabelul 4 Angajamentele de reducere a emisiilor de amoniac pentru 2020 şi perioada ulterioară
┌─────────────┬───────────────┬────────┐
│ │Nivelurile de │Reducere│
│Partea la │emisie din 2005│de la │
│Convenţie │exprimate în │nivelul │
│ │mii de tone de │din 2005│
│ │NH_3 │(%) │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│1 Austria │63 │1 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│2 Belarus │136 │7 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│3 Belgia │71 │2 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│4 Bulgaria │60 │3 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│5 Croaţia │40 │1 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│6 Cipru │5,8 │10 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│7 Republica │82 │7 │
│Cehia │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│8 Danemarca │83 │24 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│9 Estonia │9,8 │1 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│10 Finlanda │39 │20 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│11 Franţa │661 │4 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│12 Germania │573 │5 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│13 Grecia │68 │7 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│14 Ungaria │80 │10 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│15 Irlanda │109 │1 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│16 Italia │416 │5 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│17 Letonia │16 │1 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│18 Lituania │39 │10 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│19 Luxemburg │5,0 │1 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│20 Malta │1,6 │4 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│21 Olanda^a │141 │13 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│22 Norvegia │23 │8 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│23 Polonia │270 │1 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│24 Portugalia│50 │7 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│25 România │199 │13 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│26 Slovacia │29 │15 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│27 Slovenia │18 │1 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│28 Spania^a │365 │3 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│29 Suedia │55 │15 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│30 Elveţia │64 │8 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│31 Regatul │ │ │
│Unit al Marii│ │ │
│Britanii şi │307 │8 │
│al Irlandei │ │ │
│de Nord │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│32 Uniunea │3813 │6 │
│Europeană │ │ │
└─────────────┴───────────────┴────────┘
────────── ^a Cifrele se referă la partea europeană a ţării respective.────────── Tabelul 5 Angajamentele de reducere a emisiilor pentru compuşii organici volatili pentru 2020 şi perioada ulterioară
┌─────────────┬───────────────┬────────┐
│ │Nivelurile de │Reducere│
│Partea la │emisie din 2005│de la │
│Convenţie │exprimate în │nivelul │
│ │mii de tone de │din 2005│
│ │COV │(%) │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│1 Austria │162 │21 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│2 Belarus │349 │15 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│3 Belgia │143 │21 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│4 Bulgaria │158 │21 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│5 Canada^a │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│6 Croaţia │101 │34 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│7 Cipru │14 │45 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│8 Republica │182 │18 │
│Cehia │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│9 Danemarca │110 │35 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│10 Estonia │41 │10 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│11 Finlanda │131 │35 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│12 Franţa │1232 │43 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│13 Germania │1143 │13 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│14 Grecia │222 │54 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│15 Ungaria │177 │30 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│16 Irlanda │57 │25 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│17 Italia │1286 │35 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│18 Letonia │73 │27 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│19 Lituania │84 │32 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│20 Luxemburg │9,8 │29 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│21 Malta │3,3 │23 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│22 Olanda^b │182 │8 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│23 Norvegia │218 │40 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│24 Polonia │593 │25 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│25 Portugalia│207 │18 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│26 România │425 │25 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│27 Slovacia │73 │18 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│28 Slovenia │37 │23 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│29 Spania^b │809 │22 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│30 Suedia │197 │25 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│31 Elveţia^c │103 │30 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│32 Regatul │ │ │
│Unit al Marii│ │ │
│Britanii şi │1088 │32 │
│al Irlandei │ │ │
│de Nord │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│33 Statele │ │ │
│Unite ale │ │ │
│Americii^d │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│34 Uniunea │8842 │28 │
│Europeană │ │ │
└─────────────┴───────────────┴────────┘
────────── ^a În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la acesta, Canada trebuie să prezinte: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de COV estimate pentru 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacă a depus una; şi (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de COV pentru 2020 de la nivelurile din 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP. Articolul (a) va fi inclus în tabel, iar articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel. ZGEP, dacă este depusă, va fi oferită ca ajustare la anexa III a acestui protocol. ^b Cifrele se referă la partea europeană a ţării respective. ^c Inclusiv emisiile de la producţia culturilor agricole şi solurile agricole (NFR-4D). ^d În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la modificare prin adăugarea acestui tabel la prezentul protocol, Statele Unite ale Americii trebuie să furnizeze: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de COV pentru 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP; şi (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de COV pentru 2020 de la nivelurile identificate pentru 2005; şi (c) orice schimbare identificată în ZGEP în momentul în care Statele Unite ale Americii au devenit parte la prezentul protocol. Articolul (a) va fi inclus în tabel, articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel şi articolul (c) va fi oferit ca ajustare la anexa III.────────── Tabelul 6 Angajamentele de reducere a emisiilor pentru PM_2,5 pentru 2020 şi perioada ulterioară
┌─────────────┬───────────────┬────────┐
│ │Nivelurile de │Reducere│
│Partea la │emisie din 2005│de la │
│Convenţie │exprimate în │nivelul │
│ │mii de tone de │din 2005│
│ │PM_2,5 │(%) │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│1 Austria │22 │20 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│2 Belarus │46 │10 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│3 Belgia │24 │20 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│4 Bulgaria │44 │20 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│5 Canada^a │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│6 Croaţia │13 │18 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│7 Cipru │2,9 │46 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│8 Republica │22 │17 │
│Cehia │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│9 Danemarca │25 │33 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│10 Estonia │20 │15 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│11 Finlanda │36 │30 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│12 Franţa │304 │27 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│13 Germania │121 │26 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│14 Grecia │56 │35 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│15 Ungaria │31 │13 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│16 Irlanda │11 │18 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│17 Italia │166 │10 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│18 Letonia │27 │16 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│19 Lituania │8,7 │20 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│20 Luxemburg │3,1 │15 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│21 Malta │1,3 │25 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│22 Olanda^b │21 │37 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│23 Norvegia │52 │30 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│24 Polonia │133 │16 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│25 Portugalia│65 │15 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│26 România │106 │28 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│27 Slovacia │37 │36 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│28 Slovenia │14 │25 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│29 Spania^b │93 │15 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│30 Suedia │29 │19 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│31 Elveţia^c │11 │26 │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│32 Regatul │ │ │
│Unit al Marii│ │ │
│Britanii şi │81 │30 │
│al Irlandei │ │ │
│de Nord │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│33 Statele │ │ │
│Unite ale │ │ │
│Americii^c │ │ │
├─────────────┼───────────────┼────────┤
│34 Uniunea │1504 │22 │
│Europeană │ │ │
└─────────────┴───────────────┴────────┘
────────── ^a În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la acesta, Canada trebuie să prezinte: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de PM estimate pentru 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacă a depus una; şi (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de PM pentru 2020 de la nivelurile din 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP. Articolul (a) va fi inclus în tabel, iar articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel. ZGEP, dacă este depusă, va fi oferită ca ajustare la anexa III a acestui protocol. ^b Cifrele se referă la partea europeană a ţării respective. ^c În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la modificare prin adăugarea acestui tabel la prezentul protocol, Statele Unite ale Americii trebuie să furnizeze: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de PM_2,5 pentru 2005, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP; şi (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de PM_2,5 pentru 2020 de la nivelurile identificate pentru 2005; şi (c) orice schimbare identificată în ZGEP în momentul în care Statele Unite ale Americii au devenit parte la prezentul protocol. Articolul (a) va fi inclus în tabel şi articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel.──────────" P. Anexa III 1. În propoziţia de sub titlu, cuvintele „ZGEP este“ sunt înlocuite cu cuvintele „ZGEP-urile sunt“. 2. Se adaugă un nou subtitlu şi alineat înainte de înregistrarea pentru ZGEP a Federaţiei Ruse. "ZGEP Canada ZGEP pentru sulf în cazul Canadei reprezintă o zona de 1 milion de kilometri pătraţi care include întregul teritoriu al Provinciilor Prince Edward Island, Nova Scotia şi New Brunswick, întregul teritoriu al Provinciei Quebec de sud, în linie dreaptă, între Havre-St. Pierre pe coasta nordică a Golfului Saint Lawrence şi punctul unde frontiera de stat Quebec-Ontario se intersectează cu litoralul Golfului James, întregul teritoriu al Provinciei Ontario, sud, în linie dreaptă, între punctul unde frontiera de stat Quebec-Ontario se intersectează cu litoralul Golfului James şi râul Nipigon, aproape de malul nordic al Lacului Superior." 3. Pentru alineatul aflat după subtitlul „ZGEP a Federaţiei Ruse“ se înlocuieşte: "ZGEP a Federaţiei Ruse coincide teritoriului european al Federaţiei Ruse. Teritoriul European al Federaţiei Ruse face parte din teritoriul Rusiei, în cadrul frontierelor de sat administrative şi geografice ale entităţilor Federaţiei Ruse, situate în Europa de Est, în zona limitrofă a continentului Asiatic, conform frontierei de stat convenţionale care trece dinspre nord spre sud, de-a lungul Munţilor Ural, conform frontierei de stat cu Kazahstan la Marea Caspică, apoi de-a lungul frontierelor de stat cu Azerbaidjan şi Georgia, în Caucazul de Nord la Marea Neagră." Q. Anexa IV 1. Pentru anexa IV, următorul text este înlocuit: "Valori-limită pentru emisiile de sulf provenite din surse fixe 1. Secţiunea A se aplică altor părţi decât Statele Unite ale Americii şi Canada, secţiunea B se aplică pentru Canada şi secţiunea C se aplică pentru Statele Unite ale Americii. A. Părţile, cu excepţia Statelor Unite ale Americii şi Canadei 2. În sensul prezentei secţiuni, ,,valoarea-limită de emisie“ (VLE) reprezintă cantitatea de SO_2 (sau SO_x, în cazul în care se menţionează astfel) conţinută în gazele reziduale ale unei instalaţii, care nu trebuie depăşită. Cu excepţia cazului în care se specifică diferit, trebuie calculată din punctul de vedere al masei de SO_2 (SO_x, exprimat ca SO_2) per volum de gaze reziduale (exprimat ca mg/mc), asumând condiţiile standard de temperatură şi presiune pentru gazele uscate (volum la 273,15 K, 101,3 kPa). În ceea ce priveşte conţinutul de oxigen din gazele reziduale trebuie aplicate valorile menţionate în tabelele de mai jos pentru fiecare dintre categoriile de sursă în parte. Nu este permisă diluarea în scopul scăderii concentraţiilor de poluanţi din gazele reziduale. Pornirea, oprirea şi mentenanţa echipamentului sunt excluse. 3. Conformitatea cu VLE-urile, ratele minime de desulfurare, ratele de recuperare a sulfului şi valorile-limită pentru conţinutul de sulf trebuie verificate: a) Emisiile trebuie monitorizate prin măsurători sau prin intermediul unor calcule cu cel puţin aceeaşi precizie. Conformarea cu VLE trebuie verificată prin măsurători continue şi discontinue, aprobare-tip sau prin orice altă metodă adecvată din punct de vedere tehnic, inclusiv metode de calcul verificate. În cazul măsurătorilor continue, conformarea cu VLE este îndeplinită dacă media lunară validată a emisiilor nu depăşeşte valoarea-limită, cu excepţia cazului în care se specifică un alt mod pentru o categorie de sursă individuală. În cazul măsurătorilor discontinue sau al altor proceduri adecvate de determinare sau de calcul, conformarea cu VLE este îndeplinită dacă valoarea medie, bazată pe un număr corespunzător de măsurători, efectuate în condiţii reprezentative, nu depăşeşte VLE. Inexactitatea metodelor de măsurare poate fi luată în considerare în scopul verificărilor; b) În cazul instalaţiilor de ardere pentru care se aplică ratele minime de desulfurare stabilite în alineatul 5 (a) (ii), conţinutul de sulf al combustibilului va fi monitorizat în mod regulat, iar autorităţile competente vor fi informate despre schimbările importante suferite de tipul de combustibil utilizat. Ratele de desulfurare se vor aplica drept valori medii lunare; c) Conformitatea cu rata minimă de recuperare a sulfului va fi verificată prin măsurători regulate sau prin intermediul altor metode adecvate din punct de vedere tehnic; d) Conformitatea cu valorile-limită ale sulfului pentru motorină va fi verificată prin măsurători regulate specifice. 4. Monitorizarea substanţelor poluante importante şi măsurarea parametrilor de proces, precum şi asigurarea calităţii sistemelor automate de măsurare şi măsurătorile de referinţă pentru calibrarea acelor sisteme trebuie efectuate în conformitate cu standardele Comitetului European de Standardizare (CEN). În cazul în care standardele CEN nu sunt disponibile, se vor aplica standardele Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO), standardele naţionale sau internaţionale care vor asigura furnizarea unor date echivalente din punctul de vedere al calităţii ştiinţifice. 5. Următoarele subalineate stabilesc prevederi speciale pentru instalaţiile de ardere menţionate în alineatul 7: a) O parte poate obţine derogare de la obligaţia de a respecta valorile-limită de emisie prevăzute în alineatul 7 în următoarele situaţii: (i) în cazul unei instalaţii de ardere care utilizează în mod normal în acest scop un combustibil cu conţinut scăzut de sulf, în situaţiile în care operatorul nu poate respecta acele valori-limită din cauza unei întreruperi a aprovizionării cu combustibil cu conţinut scăzut de sulf în urma unui deficit serios; (ii) în cazul unei instalaţii de ardere care utilizează un combustibil solid indigen, care nu poate respecta valorile-limită de emisie prevăzute în alineatul 7, trebuie îndeplinite cel puţin următoarele valori-limită pentru ratele de desulfurare: (aa) instalaţii existente: 50-100 MWth: 80%; (bb) instalaţii existente: 100-300 MWth: 90%; (cc) instalaţii existente: > 300 MWth: 95%; (dd) instalaţii noi: 50-300 MWth: 93%; (ee) instalaţii noi: > 300 MWth: 97%; (iii) în cazul instalaţiilor de ardere care utilizează în mod normal combustibili gazoşi şi care trebuie să recurgă în mod excepţional la utilizarea altor tipuri de combustibil din cauza unei întreruperi neaşteptate a aprovizionării cu gaz, având nevoie din acest motiv să fie dotate cu unităţi de purificare a gazelor reziduale; (iv) în cazul instalaţiilor de ardere existente care începând de la 1 ianuarie 2016, până cel târziu 31 decembrie 2023, nu au mai mult de 17.500 ore de funcţionare; (v) în cazul instalaţiilor de ardere existente care utilizează combustibili solizi sau lichizi şi care nu au funcţionat mai mult de 1.500 de ore pe an, ca medie mobilă pentru o perioadă de cinci ani, se aplică în schimb următoarele VLE: (aa) Pentru combustibili solizi: 800 mg/mc; (bb) Pentru combustibili lichizi: 850 mg/mc în cazul instalaţiilor cu putere termică nominală ce nu depăşeşte 300 MWth şi 400 mg/mc pentru instalaţii cu o putere termică nominală peste 300 MWth; b) În cazul în care o instalaţie de ardere este extinsă cu cel puţin 50 MWth, VLE specificată pentru instalaţiile noi în alineatul 7 se aplică asupra componentei extinse, afectată de schimbare. VLE este calculată ca medie ponderată a puterii termice reale, atât pentru partea instalaţiei existente, cât şi pentru cea nouă; c) Părţile se asigură că sunt luate măsuri pentru procedurile legate de defectarea sau avarierea echipamentului de reducere; d) În cazul unei instalaţii de ardere cu combustibil multiplu, care implică utilizarea a două sau mai multe tipuri de combustibil, VLE va fi determinată ca medie ponderată a VLEurilor pentru combustibilii individuali, pe baza puterii termice furnizate de fiecare tip de combustibil. 6. Părţile pot aplica reguli prin care instalaţiile cu ardere şi cele pentru procesare din cadrul rafinăriilor de uleiuri minerale pot fi exceptate de la respectarea valorilor-limită individuale de SO_2 din prezenta anexă, cu condiţia respectării unor valori-limită de SO_2, conform conceptului de bulă, determinate pe baza celor mai bune tehnici disponibile. 7. Instalaţiile cu ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MWth:^1 Tabelul 1 Valori-limită pentru emisiile de SO_2 ale instalaţiilor de ardere^a (a se vedea imaginea asociată) N O T Ă: FBC = ardere în strat fluidizat (circulant, sub presiune, cu barbotare)────────── ^a În cazuri speciale, VLE-urile nu se aplică pentru: - instalaţiile în care produsele pentru ardere sunt utilizate pentru încălzire directă, uscare sau alte tratamente ale obiectelor sau materialelor; – instalaţiile de postcombustie destinate purificării gazelor reziduale prin combustie, care nu sunt exploatate ca instalaţii de ardere independente; – instalaţiile pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică; – instalaţiile pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf; – reactoarele utilizate în industria chimică; – bateriile cuptoarelor de cocserie; – recuperatoarele Cowper; – cazanele de recuperare din instalaţiile pentru producerea celulozei; – incineratoarele de deşeuri; – instalaţii echipate cu motoare Diesel, cu benzină sau cu gaz, sau cu turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat. ^b Conţinutul de referinţă de O_2 este de 6% pentru combustibilii solizi şi 3% pentru combustibilii lichizi şi gazoşi.────────── 8. Motorină: Tabel 2 Valori-limită pentru conţinutul de sulf al motorinei^a
┌────────┬─────────────────────────────┐
│ │Conţinutul de sulf (procent │
│ │din greutate) │
├────────┼─────────────────────────────┤
│Motorină│< 0,10 │
└────────┴─────────────────────────────┘
────────── ^a ,,Motorină“ înseamnă orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin, care intră sub incidenţa codurilor NC 2710 19 25, 2710 19 29, 2710 19 45 sau 2710 19 49, sau orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin, din care mai puţin de 65% din volum (inclusiv pierderile) se distilează la 250°C şi din care cel puţin 85% din volum (inclusiv pierderile) se distilează la 350°C prin metoda ASTM D86. Combustibilii Diesel, i.e. motorina, care intră sub incidenţa codului NC 2710 19 41 şi sunt utilizaţi pentru vehicule cu propulsie proprie, sunt excluşi din această definiţie. Combustibilii utilizaţi pentru echipamentele mobile nerutiere şi pentru tractoarele agricole sunt de asemenea excluşi din definiţie.────────── 9. Rafinării pentru gaz şi uleiuri minerale Unităţi pentru recuperarea sulfului: pentru instalaţii care produc mai mult de 50 Mg de sulf pe zi: Tabel 3 Valoarea-limită exprimată ca rată minimă de recuperare a sulfului din unităţile de recuperare a sulfului
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Tipul │Rata minimă de recuperare│
│instalaţiei │a sulfului^a (%) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Instalaţie │99,5 │
│nouă │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Instalaţie │98,5 │
│existentă │ │
└────────────┴─────────────────────────┘
────────── ^a Rata de recuperare a sulfului reprezintă procentul de H_2S convertit în sulf elementar, ca medie anuală.────────── 10. Producţia de dioxid de titan: Tabel 4 Valori-limită pentru emisiile de SO_x eliberate în urma producerii de dioxid de titan (medie anuală)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │VLE pentru SO_x │
│Tipul instalaţiei │(exprimat ca SO_2) │
│ │(kg/t de TiO_2) │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Procedeul sulfat, │6 │
│emisii totale │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Procedeul de │ │
│rafinare cu │1,7 │
│clorură, emisii │ │
│totale │ │
└──────────────────┴───────────────────┘
B. Canada 11. Valorile-limită pentru controlul emisiilor de oxizi de sulf vor fi determinate pentru sursele fixe, în mod corespunzător, luând în considerare informaţiile despre tehnologiile de control disponibile, valorile-limită aplicate în alte jurisdicţii, precum şi documentele de mai jos: a) Ordinul de adăugare a substanţelor toxice la anexa 1 a Legii de protecţie a mediului din Canada, 1999. SOR/2011-34; b) Reglementarea propusă, Ordinul de adăugare a substanţelor toxice la anexa 1 a Legii de protecţie a mediului din Canada, 1999; c) Liniile directoare privind Sursele de emisie noi de generare a energiei electrice din energie termică; d) Liniile directoare privind emisiile naţionale pentru turbinele fixe cu combustie. PN 1072; şi e) Liniile directoare privind emisiile şi funcţionarea incineratoarelor pentru deşeuri solide municipale. PN 1085. C. Statele Unite ale Americii 12. Valorile-limită pentru controlul emisiilor de dioxid de sulf ale surselor fixe din următoarele categorii de surse fixe şi ale surselor la care acestea se aplică sunt specificate în următoarele documente: a) unităţile de generare a aburului pentru producerea de electricitate - titlul 40 din Codul reglementărilor federale (C.F.R.), partea 60, secţiunile D şi Da; b) unităţile industriale - comerciale - instituţionale de generare a aburului - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunile Db şi Dc; c) instalaţii pentru acidul sulfuric - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea H; d) rafinării de petrol - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunile J şi Ja; e) topirea primară a cuprului - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea P; f) topirea primară a zincului - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea Q; g) topirea primară a plumbului - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea R; h) turbine de gaz fixe - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea GG; i) procesarea terestră a gazului natural - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea LLL; j) arzătoare pentru deşeuri municipale - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunile Ea şi Eb; k) incineratoare de deşeuri spitaliceşti/medicale/ infecţioase - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea Ec; l) turbine de ardere fixe - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea KKKK; m) arzătoare pentru deşeuri municipale mici - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea AAAA; n) arzătoare pentru deşeuri solide comerciale şi industriale - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea CCCC; şi o) arzătoare pentru alte deşeuri solide - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea EEEE." R. Anexa V Pentru anexa V, următorul text este înlocuit: "Valori-limită pentru emisiile de oxizi de azot provenite din surse fixe 1. Secţiunea A se aplică altor părţi decât Statele Unite ale Americii şi Canada, secţiunea B se aplică pentru Canada şi secţiunea C se aplică pentru Statele Unite ale Americii. A. Părţile, cu excepţia Statelor Unite ale Americii şi Canadei 2. În sensul prezentei secţiuni, ,,valoarea-limită de emisie“ (VLE) reprezintă cantitatea de NO_x (suma NO şi NO_2, exprimat ca NO_2) conţinută în gazele reziduale ale unei instalaţii, care nu trebuie depăşită. Cu excepţia cazului în care se specifică diferit, va fi calculată din punctul de vedere al masei de NO_x per volum de gaze reziduale (exprimat ca mg/mc), asumând condiţiile standard de temperatură şi presiune pentru gazele uscate (volum la 273,15 K, 101,3 kPa). În ceea ce priveşte conţinutul de oxigen al gazelor reziduale se aplică valorile menţionate în tabelele de mai jos pentru fiecare dintre categoriile de sursă în parte. Nu este permisă diluarea în scopul scăderii concentraţiilor de poluanţi din gazele reziduale. Pornirea, oprirea şi mentenanţa echipamentului sunt excluse. 3. Emisiile trebuie monitorizate în toate situaţiile, prin măsurători de NO_x, calculări sau o combinaţie a celor două, având cel puţin aceeaşi precizie. Conformarea cu VLE trebuie verificată prin măsurători continue şi discontinue, aprobări-tip sau prin orice altă metodă adecvată din punct de vedere tehnic, inclusiv metode de calcul verificate. În cazul măsurătorilor continue, conformarea cu VLE este îndeplinită dacă media lunară validată a emisiilor nu depăşeşte valoarea-limită; în cazul măsurătorilor discontinue sau al altor proceduri adecvate de determinare sau de calcul, conformarea cu VLE este îndeplinită dacă valoarea medie, bazată pe un număr corespunzător de măsurători, efectuate în condiţii reprezentative, nu depăşeşte VLE. Inexactitatea metodelor de măsurare poate fi luată în considerare în scopul verificărilor. 4. Monitorizarea substanţelor poluante relevante şi măsurarea parametrilor de proces, precum şi asigurarea calităţii sistemelor automate de măsurare şi măsurătorile de referinţă pentru calibrarea acelor sisteme trebuie efectuate în conformitate cu standardele CEN. În cazul în care standardele CEN nu sunt disponibile, se vor aplica standardele ISO, standardele naţionale sau internaţionale care vor asigura furnizarea unor date echivalente din punctul de vedere al calităţii ştiinţifice. 5. În alineatul 6 sunt menţionate prevederi speciale pentru instalaţiile cu ardere: a) O parte poate obţine derogare de la obligaţia de a respecta VLE prevăzute în alineatul 6 în următoarele situaţii: (i) în cazul instalaţiilor de ardere care utilizează în mod normal combustibili gazoşi şi care trebuie să recurgă în cazuri excepţionale la utilizarea altor tipuri de combustibili din cauza unei întreruperi neaşteptate a aprovizionării cu gaz, iar din acest motiv trebuie să fie dotată cu o unitate de purificare a gazelor reziduale; (ii) în cazul instalaţiilor de ardere existente care începând cu 1 ianuarie 2016, până cel târziu 31 decembrie 2023, nu au funcţionat mai mult de 17.500 de ore; sau (iii) în cazul instalaţiilor de ardere existente, altele decât turbinele terestre cu gaz (prevăzute la alineatul 7), care utilizează combustibili solizi sau lichizi şi care nu au funcţionat mai mult de 1.500 de ore pe an, ca medie mobilă pe o perioadă de cinci ani, se aplică în schimb următoarele VLE-uri: (aa) pentru combustibili solizi: 450 mg/mc; (bb) pentru combustibili lichizi: 450 mg/mc. b) În cazul în care o instalaţie cu ardere este extinsă cu cel puţin 50 MWth, VLE pentru instalaţiile noi specificată în alineatul 6 se aplică asupra componentei extinse, afectată de schimbare. VLE este calculată ca medie ponderată a puterii termice reale, atât pentru partea existentă a instalaţiei, cât şi pentru cea nouă; c) Părţile se asigură că sunt luate măsuri pentru procedurile legate de defectarea sau avarierea echipamentului de reducere; d) În cazul unei instalaţii de ardere cu combustibil multiplu, care implică utilizarea a două sau mai multe tipuri de combustibil, VLE trebuie determinată ca medie ponderată a VLE-urilor pentru combustibilii individuali, pe baza puterii termice furnizate de fiecare tip de combustibil. Părţile pot aplica reguli prin care instalaţiile de ardere şi cele pentru procesare din cadrul unei rafinării de uleiuri minerale por fi exceptate de la respectarea valorilor-limită individuale de NO_x din prezenta anexă, cu condiţia respectării unor valori-limită de NO_x, conform conceptului de bulă, determinate pe baza celor mai bune tehnici disponibile. 6. Instalaţiile cu ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MWth:^2 Tabelul 1 Valori-limită pentru emisiile de NO_x ale instalaţiilor de ardere^a (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a În cazuri speciale, VLE-urile nu se vor aplica pentru: - instalaţiile în care produsele pentru ardere sunt utilizate pentru încălzire directă, uscare sau alte tratamente ale obiectelor sau materialelor; – instalaţiile de postcombustie destinate purificării gazelor reziduale prin combustie, care nu sunt exploatate ca instalaţii de ardere independente; – instalaţiile pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică; – instalaţiile pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf; – reactoarele utilizate în industria chimică; – bateriile cuptoarelor de cocserie; – recuperatoarele Cowper; – cazanele de recuperare din instalaţiile pentru producerea celulozei; – incineratoarele de deşeuri; şi – instalaţii echipate cu motoare Diesel, cu benzină sau cu gaz, sau turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat. ^b Conţinutul de referinţă de O_2 este de 6% pentru combustibilii solizi şi 3% pentru combustibilii lichizi şi gazoşi.────────── 7. Turbine terestre cu ardere, cu o putere termică nominală mai mare de 50 MWth: VLE-urile pentru NO_x exprimate în mg/mc (la un conţinut de referinţă de O_2 de 15%) se aplică unei singure turbine. VLE-urile din tabelul 2 se aplică numai în cazul unei sarcini de peste 70%. Tabelul 2 Valori-limită pentru emisiile de NO_x provenite de la turbinele terestre cu ardere [inclusiv turbine cu gaz cu ciclu combinat (CCGT)] (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Turbinele de gaz pentru utilizare în caz de urgenţă care funcţionează mai puţin de 500 de ore pe an nu sunt incluse. ^b Gazul natural este metanul existent în natură, cu nu mai mult de 20% (în volum) de gaze inerte şi alţi constituenţi. ^c 75 mg/mc în următoarele cazuri, unde eficienţa turbinei cu gaz este determinată la condiţii ISO de încărcare de bază: - turbine de gaz, utilizate pentru încălzirea combinată şi sistemele energetice cu o eficienţă totală mai mare de 75%; – turbine de gaz utilizate pentru instalaţiile cu ciclu combinat, cu o medie anuală a eficienţei electrice totale mai mare de 55%; – turbine de gaz pentru acţionarea mecanică. ^d Pentru turbinele de gaz care nu intră în niciuna din categoriile menţionate în nota de subsol c, dar care au o eficienţă mai mare de 35% - determinată în condiţiile ISO de încărcare de bază - VLE pentru NO_x va fi de 50 x η / 35, unde η reprezintă eficienţa turbinei cu gaz în condiţii ISO de încărcare de bază, exprimată în procente.────────── 8. Producţia de ciment: Tabelul 3 Valori-limită pentru emisiile de NO_x provenite din producţia clincherului de ciment^a (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Instalaţii pentru producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate > 500 Mg/zi sau în alte cuptoare cu o capacitate > 50 Mg/zi. Conţinutul de referinţă de O_2 este de 10%.────────── 9. Motoare fixe: Tabelul 4 Valori-limită pentru emisiile de NO_x provenite de la motoarele fixe noi (a se vedea imaginea asociată) N O T Ă: Conţinutul de referinţă de oxigen este 15%^3.────────── ^a Aceste VLE-uri nu se aplică în cazul motoarelor care funcţionează mai puţin de 500 de ore pe an. ^b În cazul în care reducerea catalitică selectivă (SCR) nu se poate aplica în prezent din motive tehnice sau logistice, de exemplu pe insulele îndepărtate sau în locuri în care nu pot fi asigurate cantităţi suficiente de combustibil de calitate superioară, se poate aplica o perioadă de tranziţie de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol pentru o parte, în cazul motoarelor Diesel şi a motoarelor cu două tipuri de combustibil, perioadă în care se aplică următoarele VLE-uri: - motoare cu două tipuri de combustibil: 1.850 mg/mc în modul lichid; 380 mg/mc în modul gazos; – motoare Diesel - viteză mică (< 300 rpm) şi medie (300-1.200 rpm): 1.300 mg/mc pentru motoare între 5 şi 20 MWth şi 1.850 mg/mc pentru motoare > 20 MWth; – motoare Diesel - viteză mare (> 1.200 rpm): 750 mg/mc. ^c Motoarele cu funcţionare între 500 şi 1.500 de ore pe an pot fi exceptate de la conformarea cu aceste VLE-uri în cazul în care aplică măsurile elementare de limitare a emisiilor de NO_x şi îndeplinesc VLE-urile menţionate în nota de subsol b. ^d O parte poate reduce din obligaţiile de respectare a valorilor-limită de emisii pentru instalaţiile de ardere care utilizează combustibili gazoşi, care trebuie să recurgă în situaţii excepţionale la utilizarea altor tipuri de combustibil din cauza unei întreruperi neaşteptate a aprovizionării cu gaz şi din acest motiv trebuie să fie dotate cu o unitate de purificare a gazelor reziduale. Perioada de exceptare nu trebuie să depăşească 10 zile, cu excepţia cazului în care există o necesitate de prim rang pentru menţinerea surselor de alimentare cu energie.────────── 10. Instalaţii de sinterizare a minereului de fier: Tabelul 5 Valori-limită pentru emisiile de NO_x provenite de la instalaţiile de sinterizare a minereului de fier (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Producerea şi prelucrarea metalelor: instalaţii de sinterizare sau calcinare a minereului metalic, instalaţii pentru producerea fontei brute sau a oţelului (topire primară sau secundară), inclusiv cele cu turnare continuă, cu o capacitate mai mare de 2,5 Mg/oră, instalaţii pentru prelucrarea metalelor feroase (laminoare la cald > 20 mg/oră de oţel brut). ^b Fiind o excepţie de la alineatul 3, aceste VLE-uri trebuie considerate o medie pentru o perioadă de timp semnificativă.────────── 11. Producerea de acid azotic: Tabelul 6 Valori-limită pentru emisiile de NO_x provenite de la instalaţiile de producere a acidului azotic, cu excepţia unităţilor de concentrare a acidului (a se vedea imaginea asociată) B. Canada 12. Valorile-limită pentru controlul emisiilor de NO_x vor fi determinate pentru sursele fixe, în mod corespunzător, luând în considerare informaţiile despre tehnologiile de control disponibile, valori-limită aplicate în alte jurisdicţii, precum şi de documentele de mai jos: a) Noi Linii directoare privind emisiile surselor de generare a energiei electrice din energie termică; b) Linii directoare naţionale privind emisiile turbinelor fixe cu combustie. PN 1072; c) Linii directoare naţionale privind emisiile pentru cuptoarele pentru ciment. PN 1284; d) Linii directoare naţionale privind emisiile pentru încălzitoare şi cazane comerciale/industriale. PN 1286; e) Linii directoare privind funcţionarea şi emisiile incineratoarelor pentru deşeuri solide municipale. PN 1085; f) Plan de management pentru oxizii de azot (NO_x) şi compuşii organici volatili (COV) - Faza 1. PN 1066; şi g) Linii directoare privind funcţionarea şi emisiile incineratoarelor pentru deşeuri solide municipale. PN 1085. C. Statele Unite ale Americii 13. Valorile-limită pentru controlul emisiilor de NO_x ale surselor fixe din următoarele categorii de surse fixe, precum şi sursele la care se aplică acestea sunt specificate în următoarele documente: a) instalaţii cu cărbune ale unităţilor de utilitate publică - titlul 40 din Codul reglementărilor federale (C.F.R.), partea 76; b) unităţi generatoare de aburi ale companiilor publice de electricitate - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunile D şi Da; c) unităţi generatoare de aburi din sectorul industrial-comercial-instituţional - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea Db; d) instalaţii de acid azotic - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea G; e) turbine fixe de gaz - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea GG; f) arzătoare pentru deşeuri municipale - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea Ex şi secţiunea Eb; g) incineratoare de deşeuri spitaliceşti/medicale/infecţioase - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea Ec; h) rafinării de petrol - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea J şi secţiunea Ja; i) motoare fixe cu ardere internă - aprindere prin scânteie - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea JJJJ; j) motoare fixe cu ardere internă - aprindere prin compresie, titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea IIII; k) turbine fixe cu ardere - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea KKKK; l) arzătoare mici pentru deşeuri municipale - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea AAAA; m) ciment Portland - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea F; n) arzătoare pentru deşeuri solide comerciale şi industriale - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea CCCC; şi o) arzătoare pentru alte deşeuri solide - titlul 40 din C.F.R., partea 60, secţiunea EEEE." S. Anexa VI Pentru anexa VI, următorul text este înlocuit: "Valori-limită pentru emisiile de compuşi organici volatili proveniţi din surse fixe 1. Secţiunea A se aplică altor părţi decât Canada şi Statele Unite ale Americii, secţiunea B se aplică pentru Canada şi secţiunea C se aplică pentru Statele Unite ale Americii. A. Părţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii 2. Prezenta secţiune a prezentei anexe se referă la sursele fixe de emisie de compuşi organici volatili (COV) enumerate în alineatele 8-22 de mai jos. Secţiunea nu se aplică în cazul instalaţiilor sau componentelor instalaţiilor utilizate în cercetarea, dezvoltarea şi testarea produselor şi a tehnologiilor noi. Valorile de prag sunt prezentate în tabelele de mai jos pentru sectoare specifice. Acestea se referă în general la consumul de solvenţi sau la debitul de masă al emisiilor. În cazul în care un operator efectuează mai multe activităţi care se încadrează în aceeaşi subrubrică, în aceeaşi instalaţie şi în acelaşi amplasament, consumul de solvenţi sau debitul de masă al emisiilor corespunzătoare acestor activităţi se însumează. În cazul în care valorile de prag nu sunt indicate, valoarea-limită indicată se aplică tuturor instalaţiilor în cauză. 3. În sensul secţiunii A a prezentei anexe: a) ,,Depozitarea şi distribuirea produselor petroliere“ se referă la încărcarea camioanelor, vagoanelor-cisternă, barjelor şi vaselor de transport maritim la depozitele şi staţiile de expediere ale rafinăriilor de uleiuri minerale, inclusiv la realimentarea vehiculelor la staţiile service; b) „Acoperirea cu adeziv“ se referă la orice procedeu în care un adeziv este aplicat pe o suprafaţă, cu excepţia acoperirii cu adeziv şi a caşerării corespunzătoare activităţii de imprimare şi de stratificare a lemnului şi materialelor plastice; c) "Stratificarea lemnului şi a materialului plastic“ se referă la orice procedeu de lipire a lemnului şi/sau a materialelor plastice pentru a obţine produse stratificate; d) ,,Activitatea de acoperire“ se referă la orice activitate în care o peliculă de acoperire se aplică într-unul sau mai multe straturi pe: (i) vehicule noi, definite ca vehicule de categorie M1 şi de categorie N1 în măsura în care acestea sunt acoperite în aceeaşi instalaţie ca vehiculele din categoria M1; (ii) cabinele camioanelor, definite ca habitaclul şoferului şi orice habitaclu integrat pentru echipamentul tehnic din categoriile de vehicule N2 şi N3; (iii) furgonetele şi camioanele definite vehicule din categoriile N1, N2 şi N3, cu excepţia cabinelor camioanelor; (iv) autobuze definite ca vehicule din categoriile M2 şi M3; (v) alte suprafeţe metalice sau plastice, inclusiv cele ale avioanelor, vaselor, trenurilor etc.; (vi) suprafeţe lemnoase; (vii) suprafeţe din textile, ţesături, film şi hârtie; şi (viii) piele; Această categorie nu include acoperirea substraturilor cu metal prin tehnici de pulverizare chimică şi electroforetică. În cazul în care activitatea de acoperire include o etapă în care acelaşi articol este imprimat, această etapă de imprimare este considerată ca făcând parte din activitatea de acoperire. Cu toate acestea, activităţile de tipărire efectuate ca activităţi separate nu sunt incluse în definiţie. Conform prezentei definiţii: - vehiculele M1 sunt cele utilizate pentru transportul de pasageri şi au cel mult opt locuri, în afara locului şoferului; – vehiculele M2 sunt cele utilizate pentru transportul de pasageri şi au cel mult opt locuri, în afara locului şoferului, cu o masă maximă care nu depăşeşte 5 mg; – vehiculele M3 sunt cele utilizate pentru transportul de pasageri şi au cel mult opt locuri, în afara locului şoferului, cu o masă maximă care depăşeşte 5 mg; – vehiculele N1 sunt cele utilizate pentru transportul de mărfuri şi au o masă maximă care nu depăşeşte 3,5 mg; – vehiculele N2 sunt cele utilizate pentru transportul de mărfuri şi au o masă maximă care depăşeşte 3,5 mg, dar nu depăşeşte 12 mg; – vehiculele N3 sunt cele utilizate pentru transportul de mărfuri şi au o masă maximă care depăşeşte 12 mg; e) „Acoperirea bobinelor“ se referă la orice activitate prin care sârma de oţel bobinată, oţelul inoxidabil, oţelul învelit, aliajele de cupru sau banda de aluminiu sunt acoperite cu un strat care formează o izolaţie peliculară sau stratificată, într-un proces continuu; f) „Curăţarea uscată“ se referă la orice activitate industrială sau comercială care utilizează COV într-o instalaţie pentru curăţarea articolelor de îmbrăcăminte, a celor de mobilier şi a altor bunuri de consum similare, cu excepţia îndepărtării manuale a petelor în industria textilă şi de îmbrăcăminte; g) „Fabricarea preparatelor de acoperire a lacurilor, cernelurilor şi adezivilor“ se referă la fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor şi adezivilor şi a produselor intermediare, în măsura în care acestea sunt produse în aceeaşi instalaţie, prin amestecarea pigmenţilor, răşinilor şi a materialelor adezive cu solvenţi organici sau alte suporturi. Această categorie include şi dispersia, predispersia, obţinerea unei anumite vâscozităţi sau culori şi ambalarea produselor finale în containere; h) „Imprimarea“ se referă la orice activitate de reproducere a textelor şi/sau imaginilor în care cerneala este transferată cu ajutorul unei forme purtătoare de imagine pe o suprafaţă şi se aplică următoarelor subprocedee: (i) flexografie: activitate de imprimare care utilizează o formă purtătoare de imagine din cauciuc sau din fotopolimeri elastici, pe care cernelurile de imprimare se află deasupra zonelor nonimprimante şi care utilizează cerneluri lichide care se usucă prin evaporare; (ii) tipărirea pe rotativă de tip ofset cu uscare prin încălzire: activitatea de imprimare pe rotativă cu hârtia în sul care utilizează o formă purtătoare de imagine ale cărei elemente imprimante şi nonimprimante sunt în acelaşi plan; prin tipărirea pe rotative cu hârtia în sul se înţelege că materialul care urmează să fie imprimat este alimentat în maşină prin intermediul unui rulou şi nu prin intermediul unor foi separate. Zona nonimprimantă este tratată astfel încât să absoarbă apa şi să respingă cerneala. Zona imprimantă este tratată astfel încât să primească şi să transmită cerneala către suprafaţa care urmează a fi imprimată. Evaporarea are loc într-un cuptor în care aerul cald este utilizat pentru încălzirea materialului imprimat; (iii) rotogravură de editare: rotogravură utilizată pentru imprimarea hârtiei pentru reviste, broşuri, cataloage sau produse similare, care utilizează cerneluri pe bază de toluen; (iv) rotogravură: o activitate de imprimare care utilizează o formă purtătoare de imagine cilindrică, a cărei zonă imprimantă se află sub zona nonimprimantă şi care utilizează cerneluri lichide care se usucă prin evaporare. Canalele sunt umplute cu cerneală, iar surplusul este curăţat din zona nonimprimantă înainte ca suprafaţa care urmează a fi imprimată să intre în contact cu cilindrul şi cerneala să iasă din canale; (v) tipărirea serigrafică pe rotativă: activitate de tipărire pe rotative în care cerneala este transmisă pe suprafaţa de tipărit prin intermediul unei forme purtătoare de imagine poroasă, ale cărei zone imprimante sunt deschise, iar cele nonimprimante sunt obturate şi care utilizează o cerneală lichidă ce se usucă numai prin evaporare. Prin tipărirea pe rotative cu hârtia în sul se înţelege că materialul care urmează să fie imprimat este alimentat în maşină prin intermediul unui rulou şi nu prin intermediul unor foi separate; (vi) stratificarea asociată unei activităţi de imprimare: lipirea a două sau mai multe materiale flexibile pentru producerea maselor plastice stratificate; şi (vii) glazurare: o activitate prin care un lac sau o vopsea adezivă este aplicată pe un material flexibil în scopul unei etanşări ulterioare a materialului de ambalare; i) „Fabricarea produselor farmaceutice“ se referă la sinteza chimică, fermentarea, extracţia, formarea şi finisarea produselor farmaceutice şi în cazul în care fabricarea produselor intermediare se produce pe acelaşi amplasament; j) „Conversia cauciucului natural sau sintetic“ se referă la orice activitate de amestecare, sfărâmare, dozare, calandrare, extrudare şi vulcanizare a cauciucului natural sau sintetic şi la activităţile suplimentare pentru procesarea cauciucului natural sau sintetic în scopul de a obţine un produs finit; k) „Curăţarea suprafeţelor“ se referă la orice activitate cu excepţia curăţării uscate, care utilizează solvenţi organici pentru îndepărtarea impurităţilor de pe suprafaţa materialului, inclusiv degresarea; o activitate de curăţare alcătuită din mai mult de o etapă înainte sau după orice altă etapă de procesare este considerată o singură activitate de curăţare a suprafeţei. Activitatea se referă la curăţarea suprafeţei produsului şi nu la curăţarea echipamentului de procesare. l) „Condiţiile standard“ se referă la o temperatură de 273,15 K şi o presiune de 101,3 kPa; m) „Compuşii organici“ se referă la orice compus ce are în componenţă cel puţin un element de carbon şi unul sau mai multe de hidrogen, halogeni, oxigen, sulf, fosfor, siliciu sau azot, cu excepţia oxizilor de carbon, a carbonaţilor anorganici şi a bicarbonaţilor; n) „Compuşii organici volatili“ (COV) se referă la orice compus organic, precum şi la fracţiunea de creozot, care la o temperatură de 293,150şK are o presiune de vapori de 0,01 kPa sau mai mare sau care prezintă o volatilitate corespunzătoare condiţiilor speciale de utilizare; o) „Solvenţii organici“ se referă la orice COV utilizat singur sau în combinaţie cu alţi agenţi şi care nu trece prin nicio schimbare chimică, pentru a dizolva materii prime, produse sau deşeuri sau care este utilizat ca agent de curăţare pentru dizolvarea impurităţilor, ca dizolvant, ca mediu de dispersie, ca regulator de viscozitate, ca regulator de tensiune superficială, ca plastifiant sau ca substanţă conservantă; p) „Gazele reziduale“ se referă la evacuarea gazoasă finală ce conţine COV sau alţi poluanţi dintr-un coş de fum sau din echipamentul de reducere a emisiilor în aer. Ratele de debit volumetric sunt exprimate în mc/h în condiţii standard; q) „Extragerea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale şi rafinarea uleiurilor vegetale“ se referă la extragerea uleiului vegetal din seminţe şi alte materii vegetale, procesarea reziduurilor uscate pentru producerea hranei pentru animale şi purificarea grăsimilor şi uleiurilor vegetale extrase din seminţe, materie vegetală şi/sau animală; r) „Refinisarea vehiculelor“ se referă la orice activitate comercială sau industrială de acoperire şi la activităţile de degresare asociate, prin care se efectuează: (i) acoperirea originală a vehiculelor rutiere sau a unor părţi ale acestora, cu materiale de refinisare, acoperire efectuată în altă parte decât linia de producţie originală, sau acoperirea remorcilor (inclusiv a semiremorcilor); (ii) refinisarea vehiculelor, definită ca acoperirea vehiculelor rutiere sau a unor părţi ale acestora, efectuată ca parte a procesului de reparaţie, întreţinere sau decorare a vehiculelor în afara instalaţiilor de producţie, nu este cuprinsă de prezenta anexă. Produsele utilizate ca parte a acestui tip de activitate sunt conţinute de anexa XI; s) „Impregnarea suprafeţelor din lemn“ se referă la orice activitate prin care materialul lemnos este încărcat cu substanţe conservante; t) „Acoperirea sârmei pentru bobinare“ se referă la orice activitate de acoperire a conductorilor metalici utilizaţi pentru înfăşurarea bobinelor din transformatoare şi motoare etc.; u) „Emisiile fugitive“ se referă la orice emisii, cu excepţia celor din gazele reziduale, de COV în aer, sol sau în apă, cu excepţia cazului în care se menţionează în alt mod, precum şi de solvenţi conţinuţi de orice produs; acestea includ emisii necaptate de COV eliberate în mediul exterior prin ferestre, uşi, canale de aerisire sau alte orificii similare. Emisiile fugitive pot fi calculate pe baza unui plan de management al solvenţilor (a se vedea apendicele I al prezentei anexe); v) „Emisiile totale de COV“ se referă la suma emisiilor fugitive de COV şi emisiile de COV din gazele reziduale; w) „Flux de intrare“ se referă la cantitatea de solvenţi organici şi la cantitatea acestora în preparatele utilizate la efectuarea unui proces, inclusiv solvenţii reciclaţi înăuntrul şi în afara instalaţiei, şi care sunt calculaţi de fiecare dată când sunt utilizaţi pentru efectuarea unei activităţi; x) „Valoarea-limită de emisie“ (VLE) se referă la cantitatea maximă de COV (cu excepţia metanului) emisă de o instalaţie, care nu trebuie să fie depăşită în timpul funcţionării în condiţii normale. Pentru gazele reziduale aceasta este calculată ca raportul masei de COV faţă de volumul de gaze reziduale (exprimat ca mg C/mc, cu excepţia cazului în care se specifică un alt mod), în condiţii standard de temperatură şi presiune pentru gazul uscat. Volumele de gaz adăugate gazelor reziduale pentru răcire sau diluţie nu vor fi luate în considerare la determinarea concentraţiei masei de poluant din gazele reziduale. Valorile-limită de emisie pentru gazele reziduale sunt indicate prin abrevierea VLEc; valorile-limită de emisie pentru emisiile fugitive sunt indicate prin abrevierea VLEf; y) „Funcţionarea normală“ se referă la toate fazele de funcţionare, cu excepţia operaţiunilor de pornire şi oprire şi de mentenanţă a echipamentului; z) „Substanţele dăunătoare sănătăţii umane“ sunt împărţite în două categorii: (i) COV halogenaţi, care prezintă riscul posibil al efectelor ireversibile; sau (ii) substanţele periculoase care sunt cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere sau care pot produce cancer, pericole genetice ereditare sau cancer prin inhalare, care pot diminua fertilitatea sau pot pune în pericol viaţa fătului: (aa) „Fabricarea de încălţăminte“ se referă la orice activitate de confecţionare a încălţămintei complete sau a unei părţi a acesteia; (bb) „Consumul de solvenţi“ se referă la alimentarea totală cu solvenţi organici a unei instalaţii într-un an calendaristic sau într-o altă perioadă de 12 luni, cu excepţia oricăror COV care sunt recuperaţi pentru reutilizare. 4. Următoarele cerinţe trebuie îndeplinite: a) Emisiile trebuie monitorizate în orice situaţie prin intermediul unor măsurători sau cu ajutorul unor calcule^4 cu cel puţin aceeaşi precizie. Conformarea cu VLE-urile trebuie verificată prin măsurători continue şi discontinue, aprobări-tip sau orice altă metodă adecvată din punct de vedere tehnic. Pentru emisiile din gazele reziduale, în cazul măsurătorilor continue, conformarea cu VLE-urile este îndeplinită dacă media validată a emisiilor zilnice nu depăşeşte VLE-urile. În cazul măsurătorilor discontinue sau al altor proceduri de determinare adecvate, conformarea cu VLE-urile este îndeplinită dacă media tuturor înregistrărilor sau a altor proceduri din cadrul unui exerciţiu de monitorizare nu depăşeşte valorile-limită. Imprecizia metodelor de măsurare poate fi luată în considerare în scopul verificării. VLE-urile totale şi fugitive se aplică sub formă de medii anuale; b) Concentraţiile de poluanţi atmosferici din conductele de gaz trebuie măsurate într-un mod reprezentativ. Monitorizarea substanţelor poluante relevante şi măsurarea parametrilor de proces, precum şi asigurarea calităţii sistemelor automate şi măsurătorile de referinţă pentru calibrarea acelor sisteme se realizează conform standardelor CEN. În cazul în care standardele CEN nu sunt disponibile, se aplică standardele ISO, standardele naţionale sau internaţionale care vor asigura furnizarea datelor echivalente din punct de vedere ştiinţific. 5. Următoarele VLE-uri se aplică în cazurile gazelor reziduale ce conţin substanţe dăunătoare pentru sănătatea umană: a) 20 mg/mc (exprimată ca suma maselor compuşilor individuali) pentru COV halogenaţi evacuaţi, cărora li se aplică următoarele fraze de risc: „pot produce cancer“ şi/sau „pot produce defecte genetice“, unde debitul de masă al sumei compuşilor luaţi în considerare este mai mare sau egal cu 100 g/h; şi b) 2 mg/mc (exprimată ca suma maselor compuşilor individuali) pentru COV evacuaţi, cărora li se aplică următoarele fraze de risc: „pot produce cancer“, „pot produce defecte genetice“, „pot produce cancer prin inhalare“, „pot diminua fertilitatea“, „pot pune în pericol viaţa fătului“, unde debitul de masă al sumei compuşilor luaţi în considerare este mai mare sau egal cu 10 g/h. 6. În cazul categoriilor de surse prevăzute în alineatele 9-22, unde s-a demonstrat că pentru o instalaţie individuală conformarea cu valoarea-limită a emisiilor fugitive (VLEf) nu este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic, o parte poate excepta acea instalaţie, cu condiţia de a nu apărea riscuri semnificative pentru sănătatea umană sau pentru mediu şi de a utiliza cele mai bune tehnici disponibile. 7. Valorile-limită pentru emisiile de COV pentru categoriile de surse definite în alineatul 3 trebuie să fie aşa cum sunt specificate în alineatele 8-22 de mai jos. 8. Depozitarea şi distribuirea benzinei: a) instalaţiile de depozitare a benzinei la terminale, în cazul în care acestea sunt peste valorile de prag menţionate în tabelul 1, trebuie să fie: (i) rezervoare cu capac fix, conectate la o unitate de recuperare a vaporilor care îndeplineşte VLE-urile menţionate în tabelul 1; sau (ii) rezervoare cu capac flotant, fie externe sau interne, echipate cu dispozitive de etanşare primare sau secundare adecvate condiţiilor de eficienţă a reducerii menţionate în tabelul 1; b) ca o derogare de la cerinţele mai sus amintite, rezervoarele cu capac fix, care erau funcţionale înainte de 1 ianuarie 1996 şi care nu sunt conectate la o unitate de recuperare a vaporilor, trebuie echipate cu un dispozitiv de etanşare primară, cu o eficienţă de reducere de 90%. Tabelul 1 Valori-limită pentru emisiile de COV provenite în urma depozitării şi distribuirii benzinei, cu excepţia încărcării navelor maritime (etapa I) (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Vaporii eliberaţi în urma procedeului de umplere a rezervoarelor de depozitare a benzinei sunt eliberaţi fie în alte rezervoare de depozitare, fie în echipamentul de reducere care îndeplinesc valorile-limită din tabelul de mai sus. ^b Eficienţa de reducere exprimată în %, comparată cu un rezervor cu capac fix comparabil, fără comenzi de control al vaporilor, i.e. numai cu o supapă de eliberare a presiunii/vidului. ^c Vaporii eliberaţi în urma alimentării benzinei în instalaţiile de depozitare la staţiile service şi în rezervoarele cu capac fix utilizate pentru depozitarea temporară a vaporilor trebuie readuşi printr-o linie de conexiune etanşă în containerul mobil care livrează benzina. Operaţiunile de încărcare nu pot fi efectuate, cu excepţia cazului în care toate reglajele sunt la locul lor şi funcţionează corespunzător. În aceste condiţii nu este necesară monitorizarea conformării cu valorile-limită.────────── Tabelul 2 Valori-limită pentru emisiile de COV provenite în urma realimentării vehiculelor la staţiile service (etapa II) (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Eficienţa de captare a sistemelor trebuie să fie certificată de producător în conformitate cu standardele tehnice relevante sau procedurile de aprobare-tip.────────── 9. Acoperirea cu adezivi: Tabelul 3 Valori-limită pentru acoperirea cu adezivi (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a VLE-urile totale sunt exprimate în grame de solvent emise pentru o pereche de încălţăminte produsă. ^b În cazul în care sunt utilizate tehnici care permit reutilizarea solventului recuperat, valoarea-limită este de 150 mg C/mc. ^c În cazul în care sunt utilizate tehnici care permit reutilizarea solventului recuperat, valoarea-limită este de 100 mg C/mc.────────── 10. Stratificarea materialelor lemnoase şi plastice: Tabelul 4 Valori-limită pentru stratificarea lemnului şi a materialului plastic
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │ │
│ │ │
│Activitate şi prag │VLE pentru COV │
│ │(anual) │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │ │
│ │ │
│Stratificarea │ │
│lemnului şi a │VLE totală de 30│
│materialului plastic │g COV/mp din │
│ │produsul │
│(consum de solvent > │final │
│5 tone/an) │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
11. Activităţi de acoperire (industria vopsirii vehiculelor): Tabelul 5 Valori-limită pentru activităţile de acoperire în industria de vehicule (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Valorile-limită totale sunt exprimate sub formă de raport între masa solventului organic (g) emisă şi suprafaţa produsului (mp). Suprafaţa produsului este definită ca fiind suma dintre suprafaţa acoperită prin electroforeză cu vopsea şi suprafaţa oricărei componente care se pot adăuga în fazele succesive ale procesului de vopsire, care sunt vopsite cu aceeaşi vopsea. Suprafaţa zonei de aplicare a unei vopsele prin electroforeză este calculată prin formula: (2 x greutatea totală a carcasei produsului)/(grosimea medie a tablei x densitatea tablei). VLE totală definită în tabelul de mai sus se referă la toate etapele de proces efectuate în aceeaşi instalaţie cu vopsirea prin electroforeză sau la orice alt proces de vopsire, până la ceruirea şi lustruirea stratului de suprafaţă de vopsea, inclusiv, precum şi solventul utilizat la curăţarea echipamentului de proces, inclusiv cabinele de vopsire prin pulverizare şi alte echipamente fixe, atât în timpul, cât şi în afara perioadei de producţie. ^b În cazul instalaţiilor existente, atingerea acestor niveluri poate determina efecte ecologice colaterale, costuri ridicate de capital şi perioade lungi de rambursare. Scăderile importante ale emisiilor de COV necesită schimbarea tipului de vopsea şi/sau a sistemului de aplicare a vopselii şi/sau a sistemului de uscare, iar aceasta presupune de obicei fie o nouă instalaţie, fie o înnoire completă a atelierului de vopsire şi necesită o investiţie semnificativă de capital.────────── 12. Activităţi de acoperire (acoperirea suprafeţelor metalice, textile, de ţesături, film, plastice, de hârtie şi lemnoase): Tabelul 6 Valori-limită pentru activităţile de acoperire în diferite sectoare industriale (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Valoarea-limită se aplică proceselor de acoperire şi uscare desfăşurate în condiţii controlate. ^b În cazul în care nu se pot obţine condiţiile controlate (construcţii navale, vopsirea aeronavelor etc.), instalaţiile pot fi exceptate de la aplicarea acestor valori. Planul de reducere trebuie aplicat, cu excepţia cazului în care această opţiune nu este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic. În acest caz, cea mai bună tehnică disponibilă este utilizată. ^c În cazul în care sunt utilizate tehnici care permit reutilizarea solvenţilor recuperaţi pentru acoperirea textilelor, valoarea-limită este de 150 mg C/mc în total pentru uscare şi acoperire.────────── 13. Activităţi de acoperire (acoperirea articolelor din piele şi învelirea sârmei bobinate): Tabelul 7 Valori-limită pentru acoperirea articolelor din piele şi a sârmei pentru bobinare (a se vedea imaginea asociată) 14. Activităţi de acoperire (acoperirea bobinelor): Tabelul 8 Valori-limită pentru acoperirea bobinelor (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a În cazul în care sunt utilizate tehnici care permit reutilizarea solvenţilor recuperaţi, valoarea-limită este 150 mg C/mc.────────── 15. Curăţarea chimică „uscată“: Tabelul 9 Valori-limită pentru curăţarea chimică uscată
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Activitate şi │VLE pentru COV^a, b │
│prag │(anual pentru VLE │
│ │totale) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Instalaţii noi│VLE totale de 20 g de │
│şi existente │COV/kg │
└──────────────┴───────────────────────┘
────────── ^a Valoare-limită pentru totalul emisiilor de COV, calculată ca masă de COV emisă per masă de produs curăţat şi uscat. ^b Nivelul de emisii poate fi îndeplinit prin utilizarea unor maşini cel puţin de tipul IV sau unele mai eficiente.────────── 16. Fabricarea preparatelor de acoperire, lacurilor, cernelurilor şi adezivilor: Tabelul 10 Valori-limită provenite în urma fabricării preparatelor de acoperire, lacurilor, cernelurilor şi adezivilor (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Valoarea-limită a emisiilor fugitive nu include solvenţii vânduţi ca parte a unui preparat dintr-un recipient închis.────────── 17. Activităţi de tipărire (flexografie, tipărire pe rotativă tip ofset cu uscare prin încălzire, rotogravură de editare etc.) Tabel 11 Valori-limită pentru activităţi de tipărire (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Solvenţii reziduali din produsele finite nu sunt luaţi în considerare la calcularea emisiilor fugitive.────────── 18. Fabricarea produselor farmaceutice: Tabel 12 Valori-limită pentru fabricarea produselor farmaceutice (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a În cazul utilizării tehnicilor ce permit reutilizarea solvenţilor recuperaţi, valoarea-limită este 150 mg C/mc. ^b O valoare-limită totală de 5% din solventul utilizat poate fi aplicată în locul aplicării VLEc şi VLEf. ^c O valoare-limită totală de 15% din solventul utilizat poate fi aplicată în locul aplicării VLEc şi VLEf.────────── 19. Conversia cauciucului natural sau sintetic: Tabel 13 Valori-limită pentru conversia cauciucului natural sau sintetic
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │ │
│ │ │
│ │VLE pentru COV │
│Activitate şi │ │
│valoare prag │(zilnic pentru VLEc│
│ │şi anual pentru │
│ │VLEf şi VLE │
│ │totale) │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │ │
│ │ │
│Instalaţii noi şi │VLEc = 20 mg C/mc a│
│existente: │ │
│conversia │VLEf = 25 wt-% din │
│cauciucului │cantitatea de │
│natural sau │solvent utilizat^b │
│sintetic │ │
│ │Sau VLE totale = 25│
│(consumul de │wt-% din cantitatea│
│solvent > 15 mg/ │de solvent │
│an) │utilizat │
└──────────────────┴───────────────────┘
────────── ^a În cazul utilizării tehnicilor ce permit reutilizarea solvenţilor recuperaţi, valoarea-limită este 150 mg C/mc. ^b Limita emisiilor fugitive nu include solvenţii vânduţi ca parte a unui preparat conţinut într-un recipient etanş.────────── 20. Curăţarea suprafeţelor: Tabel 14 Valori-limită pentru curăţarea suprafeţei (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Instalaţiile pentru care conţinutul mediu de solvent organic din totalul materialului de curăţare utilizat nu depăşeşte 30 wt-% sunt scutite de la aplicarea acestor valori.────────── 21. Extracţia grăsimii vegetale şi animale şi rafinarea uleiului vegetal: Tabel 15 Valori-limită pentru extracţia grăsimii vegetale şi animale şi rafinarea uleiului vegetal (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Valorile-limită pentru emisiile totale de COV ce provin de la instalaţiile de tratare a seminţelor sau a altor materiale vegetale pentru loturi simple trebuie stabilite de la caz la caz de către una din părţi pe baza celor mai bune tehnici disponibile. ^b Eliminarea substanţelor vâscoase din uleiuri.────────── 22. Impregnarea suprafeţelor din lemn: Tabel 16 Valori-limită pentru impregnarea suprafeţelor din lemn (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Nu se aplică la impregnarea cu creozot.────────── B. Canada 23. Valorile-limită pentru controlul emisiilor de COV care provin din surse fixe se vor determina luându-se în considerare informaţiile despre tehnologiile de control disponibile, valorile-limită aplicate în alte jurisdicţii şi documentele de mai jos: (a) Limitele de concentraţie de COV pentru Regulamentul privind acoperirile arhitecturale - SOR/2009-294; (b) Limitele de concentraţie de COV pentru produsele de refinisare a automobilelor. SOR/2009-197; (c) Reglementările propuse în cazul limitelor de concentraţie de COV pentru anumite produse; (d) Liniile directoare pentru reducerea emisiilor de oxietilenă din cadrul domeniilor de aplicare a sterilizării; (e) Liniile directoare de mediu pentru controlul emisiilor de compuşi organici volatili care provin din procese chimice organice noi. PN1108; (f) Codul practicilor de mediu pentru măsurarea şi controlul emisiilor fugitive de COV care rezultă din pierderile de material. PN1106; (g) Programul de reducere cu 40% a emisiilor de compuşi organici volatili care provin din adezivi şi agenţii de etanşeizare. PN1116; (h) Planul destinat reducerii cu 20% a emisiilor de COV care provin din acoperirea suprafeţelor pentru consumatori. PN1114; (i) Liniile directoare de mediu pentru controlul emisiilor de compuşi organici volatili provenite de la rezervoarele de depozitare supraterane. PN1180; (j) Codul practicilor de mediu privind recuperarea vaporilor în timpul alimentării vehiculelor la staţiile service şi la alte instalaţii de distribuire a produselor petroliere. PN1184; (k) Codul practicilor de mediu privind reducerea emisiilor de solvenţi care provin de la instalaţiile de degresare comerciale şi industriale. PN1182; (l) Noile standarde de randament şi linii directoare pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili care provin de la instalaţiile de aplicare a vopselei în uzinele canadiene de automobile (OEM). PN1234; (m) Liniile directoare de mediu pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili care provin din industria de prelucrare a materialelor plastice. PN1276; (n) Plan naţional de acţiune pentru controlul în materie de mediu cu privire la substanţele care distrug stratul de ozon (ODS) şi alternativele acestora de hidrocarburi halogenate. PN1291; (o) Plan de management pentru oxizii de azot (NOx) şi compuşii organici volatili (VOC) - Faza I. PN1066; (p) Codul practicilor de mediu pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili proveniţi din industria poligrafică comercială/industrială. PN1301; (q) Standardele şi Liniile directoare recomandate ale CCME^5 pentru reducerea emisiilor de VOC care provin de la procesele de acoperire canadiene pentru întreţinerea industrială. PN1320; şi (r) Liniile directoare pentru reducerea emisiilor de VOC provenite de la sectorul de fabricare a mobilierului din lemn. PN1338. C. Statele Unite ale Americii 24. Valorile-limită pentru controlul emisiilor de VOC de la sursele fixe din următoarele categorii de surse fixe şi sursele cărora se aplică sunt specificate în următoarele documente: (a) recipientele de depozitare pentru lichidele petroliere - 40 Codul de reglementări federale (C.F.R.) partea 60, secţiunea K şi secţiunea Ka; (b) recipientele de depozitare pentru lichide organice volatile - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea Kb; (c) rafinăriile de petrol - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea J; (d) acoperirea suprafeţelor mobilierului metalic - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea EE; (e) acoperirea suprafeţelor automobilelor şi camionetelor - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea MM; (f) tipărirea de publicaţii cu ajutorul tehnologiei rotogravurii - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea QQ; (g) operaţiile de acoperire ale suprafeţelor benzilor şi etichetelor lipite sub presiune - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea RR; (h) acoperirea suprafeţelor utilajelor de dimensiuni mari, bobinajelor metalice şi a recipientelor pentru băuturi - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea SS, secţiunea TT şi secţiunea WW; (i) terminalele pentru produsele petroliere în vrac - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea XX; (j) fabricarea anvelopelor de cauciuc - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea BBB; (k) fabricarea polimerilor - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea DDD; (l) acoperirea şi tipărirea produselor de vinil şi uretan - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea FFF; (m) echipamentele de rafinare a petrolului: sistemele asociate pierderilor şi apelor reziduale - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea GGG şi secţiunea QQQ; (n) producerea fibrelor sintetice - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea HHH; (o) curăţarea chimică uscată cu hidrocarburi - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea JJJ; (p) instalaţiile de tratare a gazelor naturale continentale - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea KKK; (q) pierderile de material din industria de fabricare a produselor chimice organice de sinteză, instalaţiile de oxidare a aerului, operaţiile de distilare şi procesele reactive - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea VV, secţiunea III, secţiunea NNN şi secţiunea RRR; (r) acoperirea benzilor magnetice - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea SSS; (s) acoperirea suprafeţelor industriale - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea TTT; (t) acoperirea cu polimeri a dispozitivelor asociate substraturilor de suport - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea VVV; (u) motoarele fixe cu ardere internă - aprindere prin scânteie, 40 C.F.R. partea 60, secţiunea JJJJ; (v) motoarele fixe cu ardere internă - aprindere prin compresie, 40 C.F.R. partea 60, secţiunea IIII şi (w) rezervoarele portabile de combustibil noi şi în curs de utilizare - 40 C.F.R. partea 59, secţiunea F. 25. Valorile-limită pentru controlarea emisiilor de VOC provenite de la surse supuse Standardelor naţionale de emisii în cazul poluanţilor atmosferici periculoşi (HAP) sunt specificate în următoarele documente: (a) poluanţii organici atmosferici periculoşi proveniţi din industria de fabricare a produselor chimice organice de sinteză - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea F; (b) poluanţii organici atmosferici periculoşi proveniţi din industria de fabricare a produselor chimice organice de sinteză: procesele de ventilaţie, recipientele de depozitare, operaţiile de transfer şi apele uzate - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea G; (c) poluanţii organici atmosferici periculoşi: scăpările provenite de la echipamente - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea H; (d) sterilizatoarele comerciale cu oxietilenă - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea O; (e) terminalele pentru produsele petroliere în vrac şi staţiile de pompare prin conducte - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea R; (f) degresanţii pe bază de solvenţi halogenaţi - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea T; (g) polimerii şi răşinile (grupa I) - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea U; (h) polimerii şi răşinile (grupa II) - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea W; (i) topitoriile secundare pentru plumb - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea X; (j) încărcarea tancurilor petroliere maritime - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea Y; (k) rafinăriile de produse petroliere - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea CC; (l) operaţiile externe de eliminare şi reciclare - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea DD; (m) fabricarea benzii magnetice - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea EE; (n) fabricarea vehiculelor aerospaţiale - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea GG; (o) producerea produselor petroliere şi a gazelor naturale - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea HH; (p) construirea şi repararea navelor - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea II; (q) mobilierul din lemn - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea JJ; (r) tipărirea şi publicarea - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea KK; (s) celuloza şi hârtia II (arderea) - C.F.R. partea 63, secţiunea MM; (t) rezervoarele de depozitare - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea OO; (u) containerele - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea PP; (v) acumulările la suprafaţă - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea QQ; (w) sistemele individuale de drenare - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea RR; (x) sistemele închise de ventilaţie - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea SS; (y) pierderile de material: nivelul de control 1 - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea TT; (z) pierderile de material: nivelul de control 2 - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea UU; (aa) separatoarele de petrol-apă şi separatoarele de substanţe organice-apă - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea VV; (bb) recipientele de depozitare (rezervoare): nivelul de control 2 - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea WW; (cc) instalaţiile industriale de fabricare a etilenei - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea XX; (dd) standardele generale ale tehnologiei de control maxim realizabil pentru anumite categorii - 40 C.F.R. partea 63, Secţiunea YY; (ee) camerele de combustie a deşeurilor periculoase - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea EEE; (ff) fabricarea produselor farmaceutice - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea GGG; (gg) transmiterea şi depozitarea gazului natural - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea HHH; (hh) producerea spumei poliuretanice flexibile - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea III; (ii) polimerii şi răşinile: grupa IV - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea JJJ; (jj) fabricarea cimentului Portland - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea LLL; (kk) producerea ingredientelor active ale pesticidelor - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea MMM; (ll) polimerii şi răşinile: grupa III - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea OOO; (mm) poliolii polieteri - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea PPP; (nn) producerea aluminiului secundar - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea RRR; (oo) rafinăriile de produse petroliere - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea UUU; (pp) staţii de epurare publice - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea VVV; (qq) fabricarea drojdiei nutriţionale - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea CCCC; (rr) distribuirea lichidelor organice (nepetroliere) - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea EEEE; (ss) fabricarea diverselor produse chimice organice - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea FFFF; (tt) extracţia solventului pentru producerea uleiului vegetal - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea GGGG; (uu) acoperirea suprafeţelor automobilelor şi camionetelor - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea IIII; (vv) acoperirea suprafeţelor de hârtie şi a altor benzi de hârtie - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea JJJJ; (ww) acoperirea superficială pentru recipientele metalice - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea KKKK; (xx) acoperirea diverselor componente şi produse metalice - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea MMMM; (yy) acoperirea superficială pentru dispozitivele de dimensiuni mari - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea NNNN; (zz) imprimarea, acoperirea şi vopsirea materialului textil - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea OOOO; (aaa) acoperirea superficială a componentelor şi produselor din plastic - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea PPPP; (bbb) acoperirea superficială a produselor din lemn pentru construcţie - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea QQQQ; (ccc) acoperirea superficială a mobilierului metalic - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea RRRR; (ddd) acoperirea superficială a bobinajului metalic - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea SSSS; (eee) operaţiile de finisare a pielii - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea TTTT; (fff) fabricarea produselor din celuloză - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea UUUU; (ggg) fabricarea ambarcaţiunilor - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea VVVV; (hhh) producerea materialelor plastice şi compozite armate - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea WWWW; (iii) fabricarea anvelopelor de cauciuc - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea XXXX; (jjj) motoare fixe cu ardere internă - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea YYYY; (kkk) motoare fixe cu ardere internă cu piston: aprindere prin compresie - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea ZZZZ; (lll) fabricarea semiconductorilor - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea BBBBB; (mmm) topitoriile de fier şi oţel - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea EEEEE; (nnn) construirea combinatelor metalurgice - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea FFFFF; (ooo) prelucrarea asfaltului şi fabricarea materialelor pentru acoperiş - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea LLLLL; (ppp) fabricarea spumei poliuretanice flexibile - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea MMMMM; (qqq) celulele/standurile de testare a motorului - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea PPPPP; (rrr) fabricarea produselor de fricţiune - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea QQQQQ; (sss) fabricarea produselor refractare - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea SSSSS; (ttt) sterilizatoarele sanitare cu oxietilenă - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea WWWWW; (uuu) terminalele pentru distribuirea produselor petroliere în vrac, depozitele pentru produsele petroliere şi instalaţiile de conducte - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea BBBBBB; (vvv) instalaţiile de distribuire a produselor petroliere - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea CCCCCC; (www) îndepărtarea vopselei şi diversele operaţii de acoperire superficială din cadrul surselor de poluare zonală - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea HHHHHH; (xxx) producerea fibrelor acrilice/modacrilice (sursele de poluare zonală) - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea LLLLLL; (yyy) producerea negrului de fum (sursele de poluare zonală) - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea MMMMMM; (zzz) sursele de poluare zonală din cadrul fabricării produselor chimice: compuşi ai cromului - 40 C.F.R. partea 63, Secţiunea NNNNNN; (aaaa) fabricarea produselor chimice pentru sursele de poluare zonală - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea VVVVVV; (bbbb) prelucrarea asfaltului şi fabricarea materialelor pentru acoperiş (sursele de poluare zonală) - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea AAAAAAA; şi (cccc) fabricarea vopselelor şi a produselor aliate (sursele de poluare zonală) - 40 C.F.R. partea 63, secţiunea CCCCCCC. ANEXA 1 Planul de gestionare a solvenţilor Introducere 1. Prezenta anexă la anexa privind valorile-limită ale emisiilor de COV care provin de la surse fixe conţine recomandări privind punerea în aplicare a unui plan de gestionare a solvenţilor. Se definesc principiile de aplicare (alineatul 2), un cadru pentru stabilirea bilanţului masic (alineatul 3) şi modalităţile de verificare a conformării (alineatul 4). Principii 2. Planul de gestionare a solvenţilor are următoarele scopuri: (a) verificarea conformării, aşa cum este prevăzută în anexă; şi (b) identificarea posibilităţilor viitoare de reducere. Definiţii 3. Următoarele definiţii furnizează cadrul pentru elaborarea bilanţului masic: (a) Solvenţi organici utilizaţi la intrarea în proces: - I1 Cantitatea de solvenţi organici puri sau conţinuţi în preparate cumpărate, care este utilizată ca intrare în proces, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic; – I2 Cantitatea de solvenţi organici puri sau conţinuţi în preparate, care este recuperată şi reutilizată ca solvent la intrarea în cadrul procesului. (Solventul reciclat este contabilizat la fiecare utilizare în cadrul activităţii.) (b) Solvenţi organici rezultaţi la ieşirea din proces: - O1. Emisii de COV din gaze reziduale; – O2. Solvenţi organici deversaţi în apă, ţinând cont, dacă este cazul, de tratarea apelor reziduale în calculul pentru O5; – O3. Cantitatea de solvenţi organici care rămân sub formă de impurităţi sau de reziduuri în produsele rezultate din procese; – O4. Emisiile necaptate de solvenţi organici din atmosferă. Acestea includ ventilaţia generală a încăperilor, cu eliberarea aerului în mediul exterior prin ferestre, uşi, canale de aerisire şi alte orificii similare; – O5. Solvenţi organici şi/sau compuşi organici pierduţi în urma unor reacţii chimice sau fizice (inclusiv, de exemplu, cei care sunt distruşi, de exemplu prin incinerare sau prin alte tratamente aplicate gazelor reziduale sau apelor reziduale, sau captaţi, de exemplu, prin adsorbţie, în măsura în care nu sunt contabilizaţi la punctele O6, O7 sau O8); – O6. Solvenţi organici conţinuţi în deşeurile colectate; – O7. Solvenţi organici în stare pură sau conţinuţi în preparate care sunt vânduţi sau destinaţi vânzării ca produs cu valoare comercială; – O8. Solvenţi organici conţinuţi în preparate, care se recuperează în vederea unei reutilizări, dar nu ca substanţe utilizate la intrarea în proces, în măsura în care nu sunt contabilizaţi la punctul O7; – O9. Solvenţi organici eliberaţi în alte moduri. Ghid de utilizare a planului de gestionare a solvenţilor pentru verificarea conformităţii 4. Utilizarea planului de gestionare a solvenţilor va depinde de cerinţa specială care face obiectul verificării, după cum urmează: (a) verificarea conformităţii cu aplicarea opţiunii de reducere prevăzută la alineatul (6) litera (a) din anexă, cu valoarea-limită totală exprimată în emisii de solvent pe unitate de produs, sau într-un alt mod indicat în anexă: (i) Pentru toate activităţile efectuate în conformitate cu opţiunea de reducere menţionată la alineatul (6) litera (a) din anexă, planul de gestionare a solvenţilor ar trebui pus în aplicare anual în scopul determinării consumului. Consumul se calculează prin ecuaţia următoare: C = I1 – O8 Se va proceda în acelaşi mod pentru determinarea produselor solide utilizate în procesele de acoperire pentru a cunoaşte valoarea de referinţă a emisiilor anuale şi fixa nivelurile de emisie-ţintă care se pot atinge în fiecare an. (ii) În cazul în care se verifică conformitatea cu valoarea-limită totală, exprimată în emisii de solvent pe unitate de produs sau în alt mod indicat în anexă, planul de gestionare a solvenţilor ar trebui pus în aplicare anual în scopul determinării emisiilor de COV. Emisiile de COV se calculează prin ecuaţia următoare: E = F + O1, unde F reprezintă emisiile fugitive de COV definite la subalineatul (b) punctul (i) de mai jos. Rezultatul obţinut se împarte la parametrul aplicabil produsului în cauză; (b) determinarea emisiilor fugitive de COV în scopul comparării cu valorile emisiilor fugitive indicate în anexă: (i) Metodologia: Emisiile fugitive de COV se calculează prin ecuaţia următoare: F = I1 – O1 – O5 – O6 – O7 – O8 sau F = O2 + O3 + O4 + O9 Această cantitate se poate determina prin măsurarea directă a cantităţilor. Alternativ, se poate face un calcul echivalent prin alte mijloace, de exemplu, prin utilizarea randamentului de captare al procesului. Valoarea emisiilor fugitive se exprimă ca procent din cantitatea de solvenţi utilizată la intrarea în proces, care se poate calcula prin ecuaţia următoare: I = I1 + I2; (ii) Frecvenţa: Emisiile fugitive de COV se pot determina printr-un set redus, dar reprezentativ de măsurători. Nu este necesară repetarea acestor măsurări dacă echipamentul nu a fost modificat." T. Anexa VII Pentru anexa VII se substituie următoarele: "Termenele cuprinse în articolul 3 1. Termenele de aplicare a valorilor-limită menţionate la articolul 3 alineatele 2 şi 3 sunt: (a) pentru sursele fixe noi, un an de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză; şi (b) pentru sursele fixe existente, un an de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză sau la 31 decembrie 2020, oricare este data cea mai îndepărtată. 2. Termenele de aplicare a valorilor-limită pentru carburanţii şi sursele mobile noi specificate la articolul 3 alineatul 5 vor fi data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză sau datele asociate cu măsurile specificate în anexa VIII, oricare este data cea mai îndepărtată. 3. Termenele de aplicare a valorilor-limită pentru COV din produse, specificate la articolul 3 alineatul 7, vor fi un an de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză. 4. Fără a prejudicia alineatele 1, 2 şi 3, dar sub rezerva alineatului 5, o parte a Convenţiei ce devine o parte a prezentului protocol între 1 ianuarie 2013 şi 31 decembrie 2019 poate declara cu privire la ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la prezentul protocol că va prelungi oricare sau toate termenele de aplicare a valorilor-limită menţionate în articolul 3 alineatele 2, 3, 5 şi 7, după cum urmează: (a) pentru sursele fixe existente, până la cincisprezece ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză; (b) pentru carburanţii şi sursele mobile noi, până la cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză; şi (c) pentru COV din produse, până la cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză. 5. O parte care a făcut o alegere conform articolului 3bis al prezentului protocol cu privire la anexa VI şi/sau VIII nu va putea face o declaraţie conform alineatului 4 aplicabil aceleiaşi anexe." U. Anexa VIII Pentru anexa VIII se substituie următorul text: "Valori-limită pentru carburanţi şi surse mobile noi Introducere 1. Secţiunea A se aplică părţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplică Canadei şi secţiunea C se aplică Statelor Unite ale Americii. 2. Prezenta anexă specifică valorile-limită de emisie pentru NO_x, exprimate ca echivalenţi de dioxid de azot (NO_2), pentru hidrocarburi, dintre care cea mai mare parte sunt compuşi organici volatili, pentru monoxidul de carbon (CO) şi pentru particule în suspensie, precum şi specificaţiile de mediu aplicabile carburanţilor comercializaţi pentru autovehicule. 3. Termenele pentru aplicarea valorilor-limită din prezenta anexă sunt cuprinse în anexa VII. A. Părţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii Autoturisme şi vehicule utilitare uşoare 4. Valorile-limită pentru vehiculele cu motor care au cel puţin patru roţi şi care servesc pentru transportul de persoane (categoria M) şi de mărfuri (categoria N) sunt indicate în tabelul 1. Vehicule utilitare grele 5. Valorile-limită pentru vehiculele utilitare grele sunt indicate în tabelele 2 şi 3, care variază în funcţie de procedurile de testare aplicabile. Vehicule şi maşini nerutiere cu aprindere prin compresie (CI) şi aprindere prin scânteie (SI) 6. Valorile-limită pentru tractoarele agricole şi forestiere şi pentru alte vehicule/motoare nerutiere sunt indicate în tabelele 4 şi 6. 7. Valorile-limită pentru locomotive şi automotoare sunt indicate în tabelele 7 şi 8. 8. Valorile-limită pentru nave de ape interioare sunt indicate în tabelul 9. 9. Valorile-limită pentru ambarcaţiunile de agrement sunt indicate în tabelul 10. Motociclete şi motorete 10. Valorile-limită pentru motociclete şi motorete sunt indicate în tabelele 11 şi 12. Calitatea carburanţilor 11. Specificaţiile de mediu ale calităţii benzinei şi carburantului diesel sunt indicate în tabelele 13 şi 14. Tabel 1 Valorile-limită pentru autoturisme şi vehicule utilitare uşoare (a se vedea imaginea asociată) Tabel 2 Valorile-limită pentru vehiculele utilitare grele din cadrul ciclurilor de testare europene în condiţii stabile şi al testelor europene în sarcină (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Ciclu de testare specificat de către ciclul de testare european în condiţii stabile (ESC) şi testele europene în sarcină (ELR). ^b Ciclu de testare specificat de către ciclul de testare staţionar armonizat la nivel mondial (WHSC).────────── Tabel 3 Valorile-limită pentru vehiculele utilitare grele - ciclurile de testare tranzitorii (a se vedea imaginea asociată) NOTĂ: PI = Aprindere comandată. CI = Aprindere prin compresie.────────── * Înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulaţie a vehiculelor noi care nu respectă valorile-limită respective este refuzată începând cu datele indicate în coloană. ^a Numai pentru motoarele care funcţionează cu gaz natural. ^b Nu se aplică motoarelor care funcţionează cu gaz din faza B2. ^c Ciclu de testare specificat de către ciclul european de testare tranzitoriu (ETC). ^d Ciclu de testare specificat de către ciclul de testare tranzitoriu armonizat la nivel mondial (WHTC).────────── Tabel 4 Valorile-limită pentru motoarele diesel ale vehiculelor mobile nerutiere, tractoare agricole şi forestiere (etapa IIIB) (a se vedea imaginea asociată) ────────── * Începând de la datele indicate şi cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţări care nu sunt părţi la prezentul protocol, părţile permit înmatricularea după caz şi introducerea pe piaţă a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel. ^a Nota editorului: Această cifră reprezintă suma hidrocarburilor şi a oxizilor de azot şi a fost specificată în textul final aprobat de către o singură cifră în cadrul unei celule îmbinate din tabel. De vreme ce prezentul text nu include tabelele cu liniile de separare, cifra este repetată în fiecare coloană pentru a oferi claritate.────────── Tabel 5 Valorile-limită pentru motoarele diesel ale vehiculelor mobile nerutiere, tractoare agricole şi forestiere (etapa IV) (a se vedea imaginea asociată) ────────── * Începând de la datele indicate şi cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţări care nu sunt părţi la prezentul protocol, părţile permit după caz înmatricularea şi introducerea pe piaţă a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel.────────── Tabel 6 Valorile-limită pentru motoarele cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor mobile nerutiere (a se vedea imaginea asociată) NOTĂ: Cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţări care nu sunt părţi la prezentul protocol, părţile permit înmatricularea după caz şi introducerea pe piaţă a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel.────────── ^a Emisiile de NO_x pentru toate clasele de motoare nu trebuie să depăşească 10 g/kWh.────────── Tabel 7 Valorile-limită pentru motoarele utilizate pentru propulsia locomotivelor
┌───────┬───────┬────────────┬─────┬─────────┐
│Puterea│Monoxid│ │Oxizi│Particule│
│netă │de │Hidrocarburi│de │în │
│(P) │carbon │(g/kWh) │azot │suspensie│
│(kW) │(g/kWh)│ │(g/ │(g/kWh) │
│ │ │ │kWh) │ │
├───────┼───────┼────────────┼─────┼─────────┤
│130 < P│3.5 │0.19 │2.0 │0.025 │
└───────┴───────┴────────────┴─────┴─────────┘
NOTĂ: Cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţări care nu sunt părţi la prezentul protocol, părţile permit înmatricularea după caz şi introducerea pe piaţă a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel. Tabel 8 Valorile-limită pentru motoarele utilizate pentru propulsia automotoarelor
┌───────┬───────┬───────────────┬─────────┐
│Puterea│Monoxid│Suma │Particule│
│netă │de │hidrocarburilor│în │
│(P) │carbon │şi a oxizilor │suspensie│
│(kW) │(g/kWh)│de azot │(g/kWh) │
│ │ │(g/kWh) │ │
├───────┼───────┼───────────────┼─────────┤
│130 < P│3.5 │4.0 │0.025 │
└───────┴───────┴───────────────┴─────────┘
Tabel 9 Valorile-limită pentru motoarele utilizate pentru propulsia navelor de ape interioare (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) NOTĂ: Cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţări care nu sunt părţi la prezentul protocol, părţile vor permite înmatricularea după caz şi introducerea pe piaţă a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel. Tabel 10 Valorile-limită pentru motoarele ambarcaţiunilor de agrement
┌─────────┬─────────┬────────────┬────┬───┐
│ │CO (g/ │Hidrocarburi│ │ │
│ │kWh) │(HC) (g/kWh)│NO_x│PM │
│Tipul │CO = A + │HC = A + B/P│g/ │g/ │
│motorului│B/P^n_N │^n_Na │kWh │kWh│
│ ├───┬───┬─┼───┬───┬────┤ │ │
│ │A │B │n│A │B │n │ │ │
├─────────┼───┼───┼─┼───┼───┼────┼────┼───┤
│2 timpi │150│600│1│30 │100│0.75│10 │N/A│
├─────────┼───┼───┼─┼───┼───┼────┼────┼───┤
│4 timpi │150│600│1│6 │50 │0.75│15 │N/A│
├─────────┼───┼───┼─┼───┼───┼────┼────┼───┤
│CI │5 │0 │0│1.5│2 │0.5 │9.8 │1 │
└─────────┴───┴───┴─┴───┴───┴────┴────┴───┘
Abreviere: N/A = Nu e cazul. NOTĂ: Cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţări care nu sunt părţi la prezentul protocol, părţile vor permite înmatricularea după caz şi introducerea pe piaţă a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel.────────── ^a Unde A, B şi n reprezintă constantele şi PN este puterea nominală a motorului în kW şi emisiile sunt măsurate conform standardelor armonizate.────────── Tabel 11 Valorile-limită pentru motociclete (> 50 cmc; > 45 km/h) (a se vedea imaginea asociată) NOTĂ: Cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţări care nu sunt părţi la prezentul protocol, părţile permit înmatricularea după caz şi introducerea pe piaţă numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel. Tabel 12 Valorile-limită pentru motorete (< 50 cmc; < 45 km/h) (a se vedea imaginea asociată) NOTĂ: Cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţări care nu sunt părţi la prezentul protocol, părţile permit înmatricularea după caz şi introducerea pe piaţă numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel.────────── ^a Pentru cele cu 3 şi 4 roţi, 3.5 g/km.────────── Tabel 13 Specificaţii de mediu aplicabile carburanţilor comercializaţi destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere comandată - Tip: Benzină (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Perioada de vară începe cel mai târziu la 1 mai şi se termină cel mai devreme la 30 septembrie. Pentru părţile care au condiţii climatice de tip polar, perioada de vară începe cel mai târziu la 1 iunie şi se termină cel mai devreme la 31 august, iar presiunea de vapori Reid (RVP) este limitată la 70 kPa. ^b Cu excepţia benzinei obişnuite fără plumb [cifra octanică minimă a motorului (MON) de 81 şi cifra octanică căutată (RON) de 91], pentru care conţinutul maxim de olefine va fi de 21% v/v. Aceste limite nu constituie un obstacol la introducerea pe piaţă de către o parte a unui alt fel de benzină fără plumb cu cifre octanice inferioare faţă de cele prevăzute aici. ^c Alţi mono-alcooli al căror punct final de distilare nu este superior celui prevăzut în cadrul specificaţiilor naţionale sau în cazul în care nu există asemenea specificaţii, în specificaţiile industriale pentru carburanţi.────────── Tabel 14 Specificaţii de mediu aplicabile carburanţilor comercializaţi destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin compresie - Tip: Carburant Diesel (a se vedea imaginea asociată) B. Canada 12. Valorile-limită pentru controlul emisiilor provenite de la carburanţi şi surse mobile vor fi determinate după caz, luânduse în considerare informaţiile despre tehnologiile de control disponibile, valorile-limită aplicate în cadrul altor jurisdicţii şi documentele de mai jos: (a) Reglementările cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră ale automobilelor pentru pasageri şi ale camioanelor uşoare, SOR/2010-201; (b) Reglementările cu privire la emisiile provenite de la motoarele cu aprindere prin scânteie ale navelor maritime şi ale vehiculelor recreaţionale de teren, SOR/2011-10; (c) Reglementările cu privire la combustibilii regenerabili, SOR/2010-189; (d) Reglementările cu privire la prevenirea poluării provenită de la vapoare şi produse chimice periculoase, SOR/2007-86; (e) Reglementările cu privire la emisiile provenite de la motoarele cu aprindere prin compresie ale vehiculelor de teren, SOR/2005-32; (f) Reglementările cu privire la emisiile provenite de la motoarele şi vehiculele rutiere, SOR/2003-2; (g) Reglementările cu privire la emisiile provenite de la motoarele de dimensiuni mici cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor de teren, SOR/2003-355; (h) Reglementările privind conţinutul de sulf din carburantul diesel, SOR/2002-254; (i) Reglementările privind debitul de distribuire a benzinei şi a amestecului de benzină, SOR/2000-43; (j) Reglementările privind conţinutul de sulf din benzină, SOR/99-236; (k) Reglementările privind conţinutul de benzen din benzină, SOR/97-493; (l) Reglementările cu privire la benzină, SOR/90-247; (m) Reglementările privind sistemele mobile federale pentru tratarea şi distrugerea policlorobifenililor (PCB), SOR/90-5; (n) Codul practicilor de mediu cu privire la sistemele rezervoarelor de depozitare supraterane şi subterane ce conţin produse petroliere şi produse asociate acestora; (o) Standardele generale canadiene privind benzenul, faza 2; (p) Liniile directoare de mediu privind controlarea emisiilor de compuşi organici volatili provenite de la rezervoarele de depozitare supraterane. PN 1180; (q) Codul practicilor de mediu cu privire la recuperarea vaporilor proveniţi din reţelele de distribuire a benzinei. PN 1057; (r) Codul practicilor de mediu cu privire la programele de inspecţie şi întreţinere a emisiilor provenite de la vehiculele cu motor de utilitate uşoară - ediţia a II-a. PN 1293; (s) Acţiunile comune iniţiale pentru reducerea emisiilor poluante ce contribuie la formarea particulelor în suspensie şi a ozonului la nivelul solului; şi (t) Liniile directoare cu privire la funcţionarea şi emisiile provenite de la incineratoarele de deşeuri solide municipale. PN 1085. C. Statele Unite ale Americii 13. Implementarea unui program de controlare a emisiilor provenite de la sursele mobile pentru vehiculele utilitare uşoare, camioanele uşoare, camioanele grele şi combustibilii în vederea respectării cerinţelor de la secţiunile 202 (a), 202 (g) şi 202 (h) din Legea privind combaterea poluării atmosferice, pusă în aplicare prin: (a) înregistrarea combustibililor şi a aditivilor de combustibili - 40 C.F.R partea 79; (b) reglementările cu privire la combustibili şi la aditivii de combustibil - 40 C.F.R partea 80, inclusiv: secţiunea A - dispoziţii generale; secţiunea B - controale şi interziceri; secţiunea D - benzină cu compoziţie nouă; secţiunea H - standardele conţinutului de sulf din benzină; secţiunea I - carburantul diesel al vehiculelor cu motor; carburantul diesel al vehiculelor nerutiere, al locomotivelor şi al navelor maritime; şi combustibilul marin din cadrul ECA (zona de control a emisiilor); secţiunea L - conţinutul de benzen din benzină; şi (c) controlul emisiilor provenite de la vehiculele şi motoarele de pe autostrăzile noi şi aflate în curs de utilizare - 40 C.F.R partea 85 şi partea 86. 14. Standardele cu privire la motoarele şi vehiculele nerutiere sunt specificate în următoarele documente: (a) Standardele cu privire la conţinutul de sulf pentru motoarele diesel ale vehiculelor nerutiere - 40 C.F.R partea 80, secţiunea I; (b) motoarele aeronavelor - 40 C.F.R partea 87; (c) standardele cu privire la emisiile de gaze pentru motoarele diesel ale vehiculelor nerutiere - rândurile 2 şi 3; 40 C.F.R partea 89; (d) motoarele cu aprindere prin compresie ale vehiculelor nerutiere - 40 C.F.R partea 89 şi partea 1039; (e) motoarele cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor nerutiere şi a navelor maritime - 40 C.F.R partea 90, partea 91, Partea 1045 şi Partea 1054; (f) locomotivele - 40 C.F.R partea 92 şi partea 1033; (g) motoarele cu aprindere prin compresie ale navelor maritime - 40 C.F.R partea 94 şi partea 1042; (h) motoarele noi de dimensiuni mari cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor nerutiere - 40 C.F.R partea 1048; (i) motoarele şi vehiculele de agrement - 40 C.F.R partea 1051; (j) controlul emisiilor prin evaporare provenite de la echipamentele fixe şi nerutiere noi şi aflate în curs de utilizare - 40 C.F.R partea 1060; (k) procedurile de testare a motoarelor - 40 C.F.R partea 1065; şi (l) prevederile generale de conformitate pentru programele nerutiere - 40 C.F.R partea 1068." V. Anexa IX 1. Propoziţia finală a alineatului 6 este ştearsă. 2. Propoziţia finală a alineatului 9 este ştearsă. 3. Nota 1 este ştearsă. W. Anexa X 1. O nouă anexă X este adăugată după cum urmează: " ANEXA X Valorile-limită pentru emisiile de particule în suspensie provenite de la sursele fixe I. Secţiunea A se aplică părţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplică Canadei şi secţiunea C se aplică Statelor Unite ale Americii. A. Părţile, cu excepţia Canadei şi a Statelor Unite ale Americii 2. Numai în prezenta secţiune, „pulberi“ şi „total particule în suspensie“ (TSP) reprezintă masa particulelor de orice formă, structură sau densitate, dispersate în faza gazoasă în condiţiile de eşantionare ce pot fi colectate prin filtrare în condiţii specificate în urma eşantionării reprezentative a gazului ce urmează a fi analizat şi care rămân în amontele filtrului şi pe acesta după uscarea în condiţiile specificate. 3. În sensul prezentei secţiuni, „valoarea-limită de emisie“ (VLE) reprezintă cantitatea de pulberi şi/sau TSP conţinută de gazele reziduale ale unei instalaţii, ce nu trebuie depăşită. Dacă nu s-a specificat altfel, aceasta este calculată în funcţie de masa de poluant per volum de gaze reziduale (exprimată ca mg/mc), luând în considerare condiţiile standard de temperatură şi presiune pentru gazele uscate (volum la 273.15 K, 101.3 kPa). În ceea ce priveşte conţinutul de oxigen din gazele reziduale, se aplică valorile menţionate în tabelele de mai jos pentru fiecare categorie de sursă. Nu este permisă diluarea în scopul scăderii concentraţiilor de poluanţi din gazele reziduale. Sunt excluse punerea în funcţiune, scoaterea din funcţiune şi mentenanţa echipamentelor. 4. Emisiile trebuie monitorizate în toate cazurile cu ajutorul măsurătorilor sau prin calcule cu cel puţin aceeaşi precizie. Conformarea cu valorile-limită trebuie verificată prin măsurători continue sau discontinue, aprobare-tip sau orice altă metodă adecvată din punct de vedere tehnic, inclusiv metodele verificate de calcul. În cazul măsurătorilor continue, conformarea cu valorile-limită este îndeplinită în cazul în care media lunară validată a emisiilor nu depăşeşte VLE. În cazul măsurătorilor discontinue sau al altor proceduri adecvate de determinare sau de calcul, conformarea cu VLE este îndeplinită în cazul în care valoarea medie, bazată pe un număr adecvat de măsurători efectuate în condiţii reprezentative, nu depăşeşte valoarea de emisie standard. Inexactitatea metodelor de măsurare poate fi luată în considerare în scopul verificării. 5. Monitorizarea substanţelor poluante relevante şi măsurările parametrilor de proces, precum şi asigurarea calităţii sistemelor automate de măsurare şi măsurătorile de referinţă pentru calibrarea acelor sisteme trebuie efectuate conform standardelor CEN. În cazul în care standardele CEN nu sunt disponibile, se vor aplica standardele ISO, standardele naţionale sau internaţionale ce vor asigura furnizarea unor date echivalente din punctul de vedere al calităţii ştiinţifice. 6. Prevederile speciale cu privire la instalaţiile de ardere menţionate la alineatul 7: (a) O parte poate reduce din obligaţia pentru a respecta valorile-limită de emisii prevăzute în alineatul 7 în următoarele situaţii: (i) în cazul instalaţiilor de ardere care utilizează în mod normal combustibili gazoşi şi care trebuie să recurgă în mod excepţional la utilizarea altor tipuri de combustibil din cauza întreruperii bruşte a aprovizionării cu gaz, având nevoie din acest motiv să fie dotate cu unităţi de purificare a gazelor reziduale; (ii) în cazul instalaţiilor de ardere existente care, începând de la 1 ianuarie 2016 până cel târziu la 31 decembrie 2023, nu au mai mult de 17.500 ore de funcţionare. (b) În cazul în care o instalaţie de ardere este extinsă cu cel puţin 50 MWth, VLE specificată în alineatul 7 pentru instalaţiile noi se aplică asupra componentei extinse, afectată de schimbare. VLE se calculează ca o medie ponderată a puterii termice reale, atât pentru partea existentă a instalaţiei, cât şi pentru cea nouă. (c) Părţile se asigură că sunt luate măsuri pentru procedurile legate de defectarea sau avarierea echipamentului de reducere. (d) În cazul unei instalaţii de ardere cu combustibil multiplu, care implică utilizarea a două sau mai multe tipuri de combustibil, VLE este determinată ca medie ponderată a VLEurilor pentru combustibili individuali, pe baza puterii termice furnizate de fiecare tip de combustibil. 7. Instalaţiile de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MWth^6 Tabel 1 Valorile-limită pentru emisiile de pulberi provenite de la instalaţiile de ardere^a (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a În cazuri speciale, VLE-urile nu se aplică pentru: - instalaţiile în care produsele de ardere sunt utilizate pentru încălzire directă, uscare sau alte tratamente ale obiectelor sau materialelor; – instalaţiile de postcombustie destinate purificării gazelor reziduale prin combustie, care nu sunt exploatate ca instalaţii de ardere independente; – instalaţiile pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică; – instalaţiile pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf; – reactoarele utilizate în industria chimică; – bateriile cuptoarelor de cocserie; – recuperatoarele Cowper; – cazanele de recuperare din instalaţiile pentru producerea celulozei; – incineratoarele de deşeuri; şi – instalaţii echipate cu motoare diesel, cu benzină sau cu gaz, sau turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat. ^b Conţinutul de referinţă de O_2 este de 6% pentru combustibilii solizi şi 3% pentru combustibilii gazoşi.────────── 8. Rafinării pentru gaz şi uleiuri minerale: Tabel 2 Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate de rafinăriile pentru gaz şi uleiuri minerale (a se vedea imaginea asociată) 9. Producţia de clincher de ciment: Tabel 3 Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producţiei de ciment^a (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Instalaţiile pentru producţia clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate mai mare de 500 Mg/zi sau în alte cuptoare cu o capacitate mai mare de 50 Mg/zi. Conţinutul de referinţă de oxigen este de 10%.────────── 10. Producţia de var: Tabel 4 Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producţiei de var^a (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Instalaţiile pentru producţia varului cu o capacitate de 50 Mg/zi sau mai mult. Acestea includ cuptoare pentru arderea varului integrate în alte procese industriale, cu excepţia industriei celulozei (consultaţi tabelul 9). Conţinutul de referinţă de oxigen este de 11%. ^b În cazul în care rezistivitatea pulberilor este ridicată, VLE-ul poate fi mai ridicat, până la 30 mg/mc.────────── 11. Producţia şi prelucrarea metalelor: Tabel 5 Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producţiei primare de fier şi oţel (a se vedea imaginea asociată) Tabel 6 Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate de la topitoriile de fier (a se vedea imaginea asociată) Tabel 7 Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producţiei şi prelucrării metalelor neferoase (a se vedea imaginea asociată) 12. Producţia sticlei: Tabel 8 Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producţiei sticlei^a (a se vedea imaginea asociată) ────────── ^a Instalaţiile pentru producerea sticlei sau a fibrelor de sticlă cu o capacitate de 20 Mg/zi sau mai mult. Concentraţiile se referă la gazele reziduale uscate cu 8% oxigen din volum (topire continuă), 13% oxigen din volum (topire discontinuă).────────── 13. Producţia de celuloză: Tabel 9 Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producţiei celulozei (a se vedea imaginea asociată) 14. Incinerarea deşeurilor: Tabel 10 Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma incinerării deşeurilor (a se vedea imaginea asociată) NOTĂ: Referinţa de oxigen: raportat la greutate în stare uscată, 11%. 15. Producţia de dioxid de titan: Tabel 11 Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producţiei de dioxid de titan (a se vedea imaginea asociată) NOTĂ: Pentru sursele minore de emisie din cadrul unei instalaţii se poate aplica VLE-ul de 150 mg/mc. 16. Instalaţiile de ardere cu o putere termică nominală mai mică de 50 MWth: Prezentul alineat are caracter de recomandare şi descrie măsurile ce pot fi luate în măsura în care o parte le consideră fezabile din punct de vedere tehnic şi economic pentru controlul particulelor în suspensie: (a) Instalaţiile de ardere rezidenţiale cu o putere termică nominală mai mică de 500 kWth: (i) Emisiile provenite de la cuptoarele şi cazanele de ardere rezidenţiale cu o putere termică nominală mai mică de 500 kWth pot fi reduse prin aplicarea: (aa) standardelor de producţie în modul descris în standardele CEN (de exemplu, EN 303-5) şi standardele echivalente de producţie în Statele Unite şi Canada. Statele ce aplică aceste standarde de producţie pot defini cerinţe naţionale adiţionale luând în considerare în special contribuţia emisiilor de compuşi organici condensabili la formarea PM ambientale; sau (bb) ecoetichetelor ce specifică criteriile de performanţă ce sunt în mod normal mai stricte decât cerinţele minime de eficienţă ale standardelor de producţie EN sau ale reglementărilor naţionale. Tabel 12 Valorile-limită recomandate pentru emisiile de pulberi eliberate în cadrul instalaţiilor noi de ardere a combustibililor solizi cu o putere termică nominală mai mică de 500 kWth ce vor fi utilizate cu standardele de producţie (a se vedea imaginea asociată) NOTĂ: Conţinut de referinţă de O_2: 13%. (ii) Emisiile provenite de la cuptoarele şi cazanele de ardere rezidenţiale existente pot fi reduse cu ajutorul următoarelor măsuri primare: (aa) informaţii publice şi programe de creştere a gradului de conştientizare cu privire la: - utilizarea adecvată a cuptoarelor şi cazanelor; – utilizarea numai a lemnului netratat; – uscarea corectă a lemnului în ceea ce priveşte conţinutul de umiditate; (bb) stabilirea unui program pentru a promova înlocuirea cazanelor şi cuptoarelor existente cele mai vechi cu aparate moderne; sau (cc) stabilirea unei obligaţii de schimbare sau modificare a aparatelor vechi. (b) Instalaţii de ardere nerezidenţiale cu o putere termică nominală de 100 kWth - 1 MWth: Tabel 13 Valorile-limită recomandate pentru emisiile de pulberi eliberate de cazane şi încălzitoarele de proces cu o putere termică nominală de 100 kWth - 1 MWth (a se vedea imaginea asociată) NOTĂ: Conţinut de referinţă de O_2: lemn, altă biomasă solidă şi turbă: 13%; cărbune, lignit şi alţi combustibili fosili solizi: 6%. (c) Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 1-50 MWth: Tabel 14 Valorile-limită recomandate pentru emisiile de pulberi eliberate de cazane şi încălzitoarele de proces cu o putere termică nominală de 1 MWth - 50 MWth (a se vedea imaginea asociată) NOTĂ: Conţinut de referinţă de O_2: lemn, altă biomasă solidă şi turbă: 11%; cărbune, lignit şi alţi combustibili fosili solizi: 6%; combustibili lichizi, inclusiv biocombustibili lichizi: 3%. B. Canada 17. Valorile-limită pentru controlul emisiilor de PM vor fi determinate pentru sursele fixe, în mod corespunzător, luând în considerare informaţiile despre tehnologiile de control disponibile, valorile-limită aplicate în alte jurisdicţii şi documentele listate în sub-alineatele de la (a) la (h) de mai jos. Valorile-limită pot fi exprimate în funcţie de PM sau TPM. TPM reprezintă în acest context orice PM cu un diametru aerodinamic mai mic decât 100 \'b5m: (a) Reglementările cu privire la emisiile de plumb provenite de la topitoriile secundare de plumb, SOR/91-155; (b) Codul practicilor de mediu privind topitoriile şi rafinăriile de metale comune; (c) Noile linii directoare privind emisiile provenite de la sursele de generare a energiei electrice din energie termică; (d) Codul practicilor de mediu privind uzinele siderurgice integrate (EPS 1/MM/7); (e) Codul practicilor de mediu privind uzinele siderurgice neintegrate (EPS 1/MM/8); (f) Liniile directoare privind emisiile provenite de la cuptoarele pentru ciment. PN 1284; (g) Acţiunile comune iniţiale pentru reducerea emisiilor poluante ce contribuie la formarea particulelor în suspensie şi a ozonului de la nivelul solului; şi (h) Testarea de performanţă a aparatelor de încălzire pe baza arderii combustibililor solizi, Asociaţia de Standarde Canadiene, B415, 1-10. C. Statele Unite ale Americii 18. Valorile-limită pentru controlul emisiilor de PM provenite de la sursele fixe din următoarele categorii de surse fixe, precum şi sursele la care se aplică acestea, sunt specificate în următoarele documente: (a) Uzine siderurgice: cuptoare cu arcuri electrice - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea AA şi secţiunea AAa; (b) Camere de ardere pentru deşeuri municipale în cantităţi mici - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea AAAA; (c) Uzine de celuloză sulfat - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea BB; (d) Fabricarea sticlei - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea CC; (e) Unităţi generatoare de aburi ale companiilor publice de electricitate - 40 C.F.R. partea 60, secţiunile D şi Da; (f) Unităţi generatoare de aburi din sectorul industrial - comercial - instituţional - 40 C.F.R. partea 60, secţiunile Db şi Dc; (g) Elevatoare de siloz - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea DD; (h) Incineratoare pentru deşeuri municipale - 40 C.F.R. partea 60, secţiunile E, Ea şi Eb; (i) Incineratoare de deşeuri spitaliceşti/medicale/infecţioase - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea Ec; (j) Ciment Portland - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea F; (k) Fabricarea Varului - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea HH; (l) Unităţi de asfalt cu amestec cald - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea I; (m) Motoare fixe cu ardere internă: aprindere prin compresie - 40 C.F.R., partea 60, secţiunea IIII; (n) Rafinării de petrol - 40 C.F.R. partea 60, secţiunile J şi Ja; (o) Topitorii secundare de plumb - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea L; (p) Prelucrarea mineralelor metalice - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea LL; (q) Alamă şi bronz secundar - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea M; (r) Furnale bazice cu insuflare de oxigen - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea N; (s) Unităţi de producere a oţelului prin procese bazice - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea Na; (t) Prelucrarea fosforitului - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea NN; (u) Incinerarea din cadrul Staţiei de Epurare - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea O; (v) Unităţi de prelucrare a mineralelor nemetalice - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea OOO; (w) Topitorii primare de cupru - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea P; (x) Fabricarea sulfatului de amoniu - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea PP; (y) Izolarea cu vată din fibră de sticlă - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea PPP; (z) Topitorii primare de zinc - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea Q; (aa) Topitorii primare de plumb - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea R; (bb) Uzine primare de reducere a aluminiului - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea S; (cc) Producerea îngrăşămintelor cu fosfaţi - 40 C.F.R. partea 60, secţiunile T, U, V, W, X; (dd) Prelucrarea asfaltului şi fabricarea materialelor pentru acoperiş din asfalt - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea UU; (ee) Calcinatoare şi aparate de uscat din industriile minerale - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea UUU; (ff) Uzine de preparare a cărbunelui - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea Y; (gg) Uzine de producere a feroaliajelor - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea Z; (hh) Încălzitoare rezidenţiale cu lemne - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea AAA; (ii) Camere de ardere pentru deşeuri municipale în cantităţi mici (după 11/30/1999) - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea AAAA; (jj) Camere de ardere pentru deşeuri municipale în cantităţi mici (înainte de 11/30/1999) - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea BBBB; (kk) Alte unităţi de incinerare a deşeurilor solide (după 12/9/2004) - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea EEEE; (ll) Alte unităţi de incinerare a deşeurilor solide (înainte de 12/9/2004) - 40 C.F.R. partea 60, secţiunea FFFF; (mm) Motoare fixe cu ardere internă prin aprindere prin compresie - 40 C.F.R., partea 60, secţiunea IIII; şi (nn) Unităţi de fabricare a acumulatoarelor cu plăci de plumb şi acid sulfuric - 40 C.F.R., partea 60, secţiunea KK. 19. Valorile-limită pentru controlul emisiilor de PM provenite de la sursele supuse standardelor naţionale de emisie în cazul poluanţilor atmosferici periculoşi: (a) Baterii de cuptoare de cocs - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea L; (b) Electrocromarea (sursele de poluare majoră şi zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea N; (c) Topitorii secundare de plumb - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea X; (d) Unităţi de fabricare a acidului fosforic - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea AA; (e) Unităţi de producere a îngrăşămintelor cu fosfaţi - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea BB; (f) Fabricarea benzii magnetice - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea EE; (g) Aluminiu primar - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea L; (h) Celuloză şi hârtie II (ardere) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea MM; (i) Fabricarea vatei minerale - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea DDD; (j) Camere de ardere a deşeurilor periculoase - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea EEE; (k) Fabricarea cimentului Portland - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea LLL; (l) Fabricarea vatei din fibră de sticlă - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea NNN; (m) Cupru primar - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea QQQ; (n) Aluminiu secundar - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea RRR; (o) Topirea plumbului primar - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea TTT; (p) Rafinării de petrol - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea UUU; (q) Producerea feroaliajelor - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea XXX; (r) Fabricarea varului - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea AAAAA; (s) Cuptoare de cocs: împingerea, stingerea şi coşurile de fum ale bateriei de cocs - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea CCCCC; (t) Topitorii de fier şi oţel - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea EEEEE; (u) Fabricarea fierului şi a oţelului - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea FFFFF; (v) Reabilitarea amplasamentului - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea GGGGG; (w) Fabricarea diverselor straturi de acoperire - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea HHHHH; (x) Prelucrarea asfaltului şi fabricarea materialelor pentru acoperiş - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea LLLLL; (y) Prelucrarea taconitului din minereul de fier - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea RRRRR; (z) Fabricarea produselor refractare - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea SSSSS; (aa) Rafinarea primară a magneziului - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea TTTTT; (bb) Unităţile de producere a oţelului în cadrul cuptoarelor electrice cu arc 40 C.F.R., partea 63, secţiunea YYYYY; (cc) Topitoriile de fier şi oţel - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea ZZZZZ; (dd) Sursele de poluare zonală din cadrul topirii cuprului primar - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea EEEEEE; (ee) Sursele de poluare zonală din cadrul topirii secundare a cuprului - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea FFFFFF; (ff) Sursele de poluare zonală ale metalelor primare neferoase: zinc, cadmiu şi beriliu - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea GGGGGG; (gg) Fabricarea acumulatoarelor cu plăci de plumb şi acid sulfuric (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea PPPPPP; (hh) Fabricarea sticlei (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea SSSSSS; (ii) Topitoria de metale secundare neferoase (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea TTTTTT; (jj) Fabricarea produselor chimice (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea VVVVVV; (kk) Operaţiunile de placare şi lustruire (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea WWWWWW; (ll) Standardele sursei de poluare zonală pentru nouă categorii de surse din cadrul fabricării şi finisării metalelor - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea XXXXXX; (mm) Producerea feroaliajelor (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea YYYYYY; (nn) Topitoriile de aluminiu, cupru şi metale neferoase (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea ZZZZZZ; (oo) Prelucrarea asfaltului şi fabricarea materialelor pentru acoperiş (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea AAAAAAA; (pp) Prepararea produselor chimice (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea BBBBBBB; (qq) Fabricarea vopselelor şi a produselor aliate (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea CCCCCCC; (rr) Fabricarea nutreţurilor preparate pentru animale (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea DDDDDDD; şi (ss) Prelucrarea şi producerea din cadrul minei de minereu de aur (surse de poluare zonală) - 40 C.F.R., partea 63, secţiunea EEEEEEE." X. Anexa XI Se adaugă o nouă anexă, după cum urmează: " ANEXA XI Valori-limită pentru conţinutul de compuşi organici volatili al produselor 1. Secţiunea A se aplică altor părţi decât Canada şi Statele Unite ale Americii, secţiunea B se aplică pentru Canada şi secţiunea C se aplică pentru Statele Unite ale Americii. A. Părţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii 2. Prezenta secţiune se referă la limitarea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) provenite în urma utilizării de solvenţi organici în anumite vopseluri, lacuri şi produse de refinisare pentru vehicule. 3. În sensul prezentei secţiuni A a prezentei anexe se aplică următoarele definiţii generale: a) „Substanţe“ se referă la orice element chimic şi la compuşii acestuia, aflaţi în stare naturală sau produşi industrial, fie că se află în formă solidă, lichidă sau gazoasă; b) „Amestec“ se referă la amestecuri sau soluţii compuse de două sau mai multe substanţe; c) „Compus organic“ se referă la orice compus ce conţine cel puţin un element de carbon şi unul sau mai multe de hidrogen, oxigen, sulf, fosfor, siliciu, azot sau un halogen, cu excepţia oxizilor de azot, a carbonaţilor şi bicarbonaţilor anorganici; d) „Compus organic volatil (COV)“ se referă la orice compus organic ce are un punct de fierbere iniţial mai mic sau egal cu 250 şC măsurat la o presiune standard de 101,3 kPa; e) „Conţinut de COV“ se referă la masa de COV, exprimată în grame/litru (g/l), în formula unui produs pregătit pentru utilizare. Masa de COV dintr-un anumit produs care reacţionează chimic în timpul uscării, pentru a forma o parte a stratului de acoperire, nu este considerată ca parte a conţinutului de COV; f) „Solvent organic“ se referă la orice COV care este utilizat separat sau în combinaţie cu alţi agenţi pentru dizolvarea sau diluarea materiilor prime, produselor sau a deşeurilor sau care este utilizat ca agent de curăţare pentru dizolvarea impurităţilor sau ca mediu de dispersie, ca regulator de viscozitate, ca regulator de tensiune superficială, ca plastifiant sau ca substanţă conservantă; g) „Strat de acoperire“ se referă la orice amestec, inclusiv la toţi compuşii organici sau la amestecurile ce conţin solvenţi organici necesari pentru aplicarea adecvată, utilizat pentru a oferi o peliculă cu efect decorativ, protector sau alt efect funcţional pe o suprafaţă; h) „Peliculă“ se referă la un strat continuu, rezultat în urma aplicării unuia sau mai multor straturi pe un suport; i) „Strat de acoperire pe bază de apă (WB)“ se referă la straturile de acoperire a căror viscozitate se reglează cu ajutorul apei; j) „Strat de acoperire pe bază de solvenţi (SB)“ se referă la straturile de acoperire a căror viscozitate se reglează cu ajutorul unui solvent organic; k) „Introducerea pe piaţă“ se referă la punerea unui produs la dispoziţia unor terţe părţi, în schimbul unei plăţi sau nu. În sensul prezentei anexe, importul în teritoriul vamal al unei părţi este considerat introducere pe piaţă. 4. „Vopsele şi lacuri“ se referă la produsele listate în subcategoriile de mai jos, cu excepţia aerosolilor. Acestea reprezintă straturi de acoperire aplicate clădirilor, ornamentelor şi armăturilor acestora, precum şi structurilor-anexe pentru scopuri de protecţie, decorative şi funcţionale: a) „Straturi de acoperire mate pentru pereţi interiori şi plafoane“ se referă la straturile de acoperire destinate aplicării pe pereţii interiori şi pe plafoane, cu un grad de luciu < 25 la 60 de grade; b) „Straturi de acoperire lucioase pentru pereţi interiori şi plafoane“ se referă la straturile de acoperire destinate aplicării pe pereţii interiori şi pe plafoane, cu un grad de luciu > 25 la 60 de grade; c) „Straturi de acoperire pentru pereţi exteriori cu substrat mineral“ se referă la straturile de acoperire destinate aplicării pe pereţii exteriori de zidărie, cărămidă sau ghips; d) „Vopsele de interior/exterior pentru finisare şi placare pe lemn, metal sau plastic“ se referă la straturile de acoperire destinate decorării şi protecţiei, care produc o peliculă opacă. Aceste straturi de acoperire sunt destinate pentru substraturi de lemn, metal sau plastic. Această subcategorie include acoperirile pe straturile de bază şi intermediare; e) „Baiţuri şi lacuri de decorare pentru interior/exterior“ se referă la straturile de acoperire destinare decorării, care produc o peliculă transparentă sau semitransparentă pentru decorarea şi protecţia lemnului, metalului şi plasticului. Această subcategorie include baiţurile opace pentru lemn. Baiţurile opace pentru lemn se referă la straturile de acoperire care produc o peliculă opacă pentru decorarea şi protecţia lemnului împotriva intemperiilor, astfel cum sunt definite de standardul EN 927-1, în cadrul categoriei semistabile; f) „Baiţurile care produc o peliculă minimă“ se referă la baiţurile care, în conformitate cu standardul EN 927-1: 1996, au o grosime medie mai mică de 5 μm la testarea conform standardului ISO 2808:1997, metoda 5 A; g) „Grunduri“ se referă la straturile de acoperire cu proprietăţi de etanşare şi/sau blocare, destinat utilizării pe lemn sau pereţi şi plafoane; h) „Grunduri de impregnare“ se referă la straturile de acoperire destinate stabilizării particulelor libere din substrat sau pentru a conferi proprietăţi hidrofobe şi/sau să protejeze lemnul împotriva mucegaiului; i) „Straturi de acoperire unicomponente cu funcţie specială“ se referă la straturi de acoperire cu funcţie specială pe bază de material peliculogen. Acestea sunt destinate pentru aplicările care necesită o eficienţă specială, cum ar fi grundul şi straturile de acoperire finale pentru materialele plastice, straturi de bază pentru substraturi feroase, straturi de bază pentru metale reactive cum sunt zincul sau aluminiul, finisaje anticorozive, straturi de acoperire pentru podele, inclusiv pentru podelele de lemn şi ciment, straturi de acoperire pentru graffitti, straturi de acoperire ignifuge şi straturi de acoperire conforme cu standardele de igienă din industria alimentară şi cea de băuturi sau din serviciile de sănătate; j) „Straturi de acoperire bicomponente cu funcţie specială“ se referă la straturile de acoperire cu aceeaşi utilizare ca şi straturile unicomponente cu funcţie specială, însă care au o a doua componentă (de exemplu, amine terţiare) adăugată înaintea aplicării; k) „Straturi de acoperire multicolore“ se referă la straturile de acoperire destinate pentru a oferi un efect bicolor sau multicolor chiar de la prima aplicare; l) „Straturi cu efect decorativ“ se referă la straturile de acoperire destinate pentru a oferi efecte estetice speciale substraturilor special preparate, prevopsite sau straturilor de bază şi tratate ulterior cu diferite instrumente în timpul uscării. 5. „Produse pentru refinisarea vehiculelor“ se referă la produsele listate în subcategoriile de mai jos. Acestea sunt utilizate pentru acoperirea suprafeţelor vehiculelor rutiere sau părţi ale acestora, efectuată ca parte a procesului de reparaţie, întreţinere sau decorare, în afara instalaţiilor de producţie. Din acest considerent, „vehicul rutier“ se referă la orice vehicul cu motor destinat utilizării rutiere, complet sau incomplet, cu cel puţin patru roţi şi o viteză maximă proiectată mai mare de 25 km/h, precum şi remorcile acestuia, cu excepţia vehiculelor care rulează pe şine şi a tractoarelor agricole şi forestiere şi a tuturor maşinăriilor mobile: a) „Produse pentru pregătire şi curăţare“ se referă la produsele destinate îndepărtării straturilor de acoperire vechi şi a ruginii, prin mijloace mecanice sau chimice, ori pentru a oferi o bază pentru straturile noi: (i) Produsele pentru pregătire includ produse pentru spălarea pistolului de spălare (un produs destinat curăţării pistoalelor pentru pulverizat şi a altor echipamente), decapanţi pentru vopsele, degresanţi (inclusiv tipurile antistatice pentru masele plastice) şi produsele de îndepărtare a siliconului; (ii) „Agenţii de precurăţare“ se referă la produsele de curăţare destinate îndepărtării impurităţilor de pe suprafeţe în timpul pregătirii şi înaintea aplicării materialelor de acoperire. b) „Chit“ se referă la compuşii cu densitate mare destinaţi pentru acoperirea imperfecţiunilor adânci de pe suprafeţe înainte de aplicarea grundului de suprafaţă; c) „Grund“ se referă la orice strat de acoperire destinat aplicării direct pe metal sau pe finisajele existente pentru a oferi protecţie împotriva coroziunii înainte de aplicarea grundului de suprafaţă: (i) „Grund de suprafaţă“ se referă la stratul de acoperire destinat aplicării imediat înainte de aplicarea stratului de acoperire superior, pentru a oferi o rezistenţă la coroziune, pentru a asigura aderenţa stratului de acoperire superior şi pentru a contribui la formarea unei suprafeţe uniforme prin umplerea imperfecţiunilor minore ale suprafeţei; (ii) „Grund pentru metale de uz general“ se referă la stratul de acoperire destinat aplicării ca grund, cum ar fi acceleratorii de aderenţă, etanşanţii, grundurile de suprafaţă, straturile protectoare de vopsea, grundurile pentru mase plastice, grundurile pentru aplicare ud - pe - ud, grundurile care nu necesită şlefuire şi grundurile pentru pulverizat; (iii) „Grund reactiv cu acid fosforic“ se referă la straturile de acoperire ce conţin cel puţin 0,5% din greutate acid fosforic, destinate aplicării directe pe suprafeţele de metal pentru a oferi rezistenţă împotriva coroziunii şi aderenţă; straturile de acoperire utilizate ca grunduri sudabile; soluţii mordante pentru suprafeţele galvanizate şi cele de zinc; d) „Strat de acoperire superior“ se referă la orice strat de acoperire pigmentat destinat aplicării într-un singur strat de bază sau în mai multe, pentru a oferi luciu şi durabilitate. Include toate produsele din gamă, cum ar fi straturile de bază şi cele transparente: (i) „Straturile de bază“ se referă la straturile de acoperire pigmentate destinate să ofere culoare şi orice efect optic dorit, dar nu şi luciul sau rezistenţa suprafeţei acoperite; (ii) „Strat transparent“ se referă la un strat de acoperire transparent destinat să asigure luciul final şi proprietăţile de rezistenţă suprafeţei acoperite; e) „Finisaje speciale“ se referă la straturile de acoperire destinate aplicării ca straturi de acoperire superioare, care necesită proprietăţi speciale, cum ar fi un efect metalic sau perlat, într-un singur strat, straturi de acoperire colorate sau transparente de înaltă performanţă (de exemplu, strat transparent rezistent la zgâriere, pe bază de polimeri fluoruraţi), straturi de bază reflectorizante, finisări texturate (de exemplu, cu efect „lovitură de ciocan“), produse de acoperire antiderapante, straturi de acoperire etanşe sub caroserie, straturi de acoperire rezistente la ciobituri, finisaje interioare; şi aerosoli. 6. Părţile se asigură că produsele incluse în prezenta anexă introduse pe piaţă în interiorul teritoriului lor sunt conforme cu conţinutul maxim de COV specificat în tabelele 1 şi 2. În scopul recondiţionării şi mentenanţei clădirilor şi a vehiculelor vechi desemnate de autorităţile competente ca având o valoare specială culturală şi istorică, părţile pot acorda licenţe individuale pentru vânzarea şi cumpărarea, în cantităţi limitate, de produse care nu respectă valorile-limită de COV stabilite în prezenta anexă. Părţile pot de asemenea scuti de la conformarea cu cerinţele menţionate mai sus produsele vândute pentru utilizarea exclusivă în activităţi incluse în anexa VI şi efectuate într-o instalaţie înregistrată şi autorizată, care respectă acea anexă. Tabelul 1 Conţinut maxim de COV pentru vopsele şi lacuri (a se vedea imaginea asociată) ────────── *g/l de produs pregătit pentru utilizare.────────── Tabelul 2 Conţinutul maxim de COV pentru produsele de refinisare a vehiculelor (a se vedea imaginea asociată) ────────── *g/l de produs pregătit pentru utilizare. Cu excepţia produselor „pentru pregătire şi de curăţare“, conţinutul de apă al produsului pregătit pentru utilizare trebuie redus.────────── B. Canada 7. Valorile-limită pentru controlul emisiilor de COV provenite în urma utilizării produselor comerciale şi a celor de consum vor fi determinate, în mod corespunzător, luând în considerare informaţiile despre tehnologiile de control disponibile, tehnicile şi măsurile, valorile-limită aplicate în alte jurisdicţii şi documentele de mai jos: a) Limite de concentraţie de COV pentru Regulamentul privind straturile de acoperire arhitecturale, SOR/2009-264; b) Limite de concentraţie pentru produsele de refinisare din industria auto, SOR/2009-197; c) Reglementări pentru modificarea Regulamentului de interzicere a anumitor substanţe toxice, 2005 (2 Metoxietanol, Pentaclorobenzen şi Tetraclorobenzeni), SOR/2006-279; d) Regulamentul federal pentru compuşi halogenaţi, SOR/2003-289; e) Regulament privind interzicerea anumitor substanţe toxice, SOR/2003-99; f) Regulament privind solvenţii degresanţi, SOR/2003-283; g) Regulamentul privind tetracloroetilenul (utilizat pentru curăţarea uscată şi cerinţe de raportare), SOR/2003-79; h) Ordin pentru adăugarea substanţelor toxice la anexa 1 a Legii pentru protecţia mediului din Canada, 1999; i) Notificare cu privire la anumite substanţe aflate în Lista substanţelor domestice (DSL); j) Ordin pentru modificarea anexei 1 a Legii pentru protecţia mediului din Canada, 1999 (program multilateral); k) Regulament pentru substanţele care epuizează ozonul, SOR/99-7; l) Reglementări propuse pentru Limitele de concentraţie de COV pentru anumite produse; m) Notificare propusă care impune pregătirea şi implementarea planurilor de prevenire a poluării în legătură cu substanţele specificate în anexa 1 a Legii de protecţie a mediului din Canada, 1999, în legătură cu sectorul de producţie a cauciucului sintetic şi a răşinilor; n) Notificare propusă care impune pregătirea şi implementarea planurilor de prevenire a poluării în legătură cu substanţele specificate în anexa 1 a Legii de protecţie a mediului din Canada, 1999, cu implicare în sectorul de producţie a poliuretanului şi a altor spume (cu excepţia polistirenului); o) Notificare privind anumite hidroclorofluorocarburi; p) Notificare privind anumite substanţe incluse pe Lista substanţelor domestice (DSL); şi q) Codul de mediu al practicilor pentru reducerea emisiilor de solvenţi din unităţile de curăţare uscată. PN 1053. C. Statele Unite ale Americii 8. Valorile-limită pentru controlul emisiilor de COV provenind din surse supuse Standardelor naţionale pentru emisiile de compuşi organici volatili pentru produse comerciale şi de consum sunt specificate în următoarele documente: a) Straturi de acoperire pentru refinisarea automobilelor - titlul 40 din C.F.R., partea 59, secţiunea B; b) Produse de consum - titlul 40 din C.F.R., partea 59, secţiunea C; c) Straturi de acoperire arhitecturale - titlul 40 din C.F.R., partea 59, secţiunea D; şi d) Straturi de acoperire cu aerosoli - titlul 40 din C.F.R., partea 59, secţiunea E."
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
