---- *) Traducere. (Amendamente la regula 1, adãugarea regulii 12A şi amendamentele în consecinţã la Certificatul IOPP şi amendamentele la regula 21 din anexa I revizuitã la MARPOL 73/78) Comitetul pentru Protecţia Mediului Marin, amintind art. 38(a) din Convenţia privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale (Organizaţia) referitor la funcţiile Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin (Comitetul), conferite acestuia prin convenţiile internaţionale pentru prevenirea şi controlul poluãrii marine, luând notã de art. 16 din Convenţia internaţionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave (denumitã în continuare Convenţia din 1973) şi art. VI din Protocolul din 1978 referitor la Convenţia internaţionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave (denumit în continuare Protocolul din 1978), care specificã împreunã procedura de amendare a Protocolului din 1978 şi conferã organismului corespunzãtor al Organizaţiei funcţia de examinare şi adoptare a amendamentelor la Convenţia din 1973, aşa cum a fost modificatã prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78), luând notã, de asemenea, de faptul cã anexa I revizuitã la MARPOL 73/78 a fost adoptatã prin Rezoluţia MEPC.117(52) şi se prevede ca aceasta sã intre în vigoare la 1 ianuarie 2007, analizând amendamentele propuse la regula 1, noua regulã 12A propusã, amendamentele în consecinţã la suplimentul (formularele A şi B) Certificatului IOPP şi amendamentele propuse la regula 21 din anexa I revizuitã la MARPOL 73/78, 1. adoptã, în conformitate cu art. 16(2)(d) din Convenţia din 1973, amendamentele la anexa I revizuitã la MARPOL 73/78, al cãror text este prevãzut în anexa la prezenta rezoluţie; 2. stabileşte, în conformitate cu art. 16(2)(f)(iii) din Convenţia din 1973, cã amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 februarie 2007, în afarã de cazul în care, înainte de aceastã datã, cel puţin o treime din pãrţile la MARPOL 73/78 sau pãrţile a cãror flotã comercialã reprezintã în total nu mai puţin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi notificat Organizaţiei obiecţiile lor cu privire la amendamente; 3. invitã pãrţile la MARPOL 73/78 sã ia notã de faptul cã, în conformitate cu art. 16(2)(g)(ii) din Convenţia din 1973, amendamentele menţionate vor intra în vigoare la 1 august 2007, dupã acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus; 4. solicitã secretarului general, în conformitate cu art. 16(2)(e) din Convenţia din 1973, sã transmitã tuturor pãrţilor la MARPOL 73/78 copii certificate ale prezentei rezoluţii şi ale textului amendamentelor conţinut în anexã; şi 5. solicitã în plus secretarului general sã transmitã tuturor membrilor Organizaţiei care nu sunt pãrţi la MARPOL 73/78 copii ale prezentei rezoluţii şi ale anexei sale. ANEXĂ -----la Rezoluţia MEPC.141(54)------------------------- AMENDAMENTE la anexa revizuitã la MARPOL 1. Adãugarea paragrafului 28.9 la regula 1 Dupã paragraful existent 28.8 al regulii 1 se adaugã un nou paragraf 28.9, dupã cum urmeazã: "28.9. navã livratã la 1 august 2010 sau dupã aceastã datã înseamnã o navã: 1. pentru care contractul de construcţie este încheiat la 1 august 2007 ori dupã aceastã datã; sau 2. în lipsa unui contract de construcţie, a cãrei chilã este pusã sau care se aflã într-un stadiu similar de construcţie la 1 februarie 2008 ori dupã aceastã datã; sau 3. a cãrei livrare are loc la 1 august 2010 ori dupã aceastã datã; sau 4. care a suferit o transformare importantã: 1. pentru care contractul este încheiat dupã 1 august 2007; sau 2. în lipsa unui contract, ale cãrei lucrãri au început dupã 1 februarie 2008; sau 3. care este terminatã dupã 1 august 2010." 2. Adãugarea unei noi reguli 12A cu privire la protecţia tancurilor de combustibil lichid Dupã regula 12 existentã se adaugã noua regulã 12A, dupã cum urmeazã: "Regula 12A - Protecţia tancurilor de combustibil lichid 1. Aceastã regulã se aplicã tuturor navelor care au o capacitate totalã de combustibil lichid mai mare sau egalã cu 600 mc şi care sunt livrate la 1 august 2010 ori dupã aceastã datã, aşa cum s-a definit la regula 1.28.9 din prezenta anexã. 2. Aplicarea acestei reguli la stabilirea amplasãrii tancurilor utilizate pentru transportul combustibilului lichid nu se extinde şi asupra prevederilor regulii 19 din prezenta anexã. 3. În sensul acestei reguli, se aplicã urmãtoarele definiţii: 1. Combustibil lichid înseamnã orice hidrocarburi care sunt încãrcate la bordul navei şi utilizate drept combustibil lichid pentru propulsia şi maşinile auxiliare ale navei. 2. Pescajul liniei de încãrcare (d(s)) înseamnã distanţa verticalã, în metri, de la linia de bazã teoreticã, la mijlocul lungimii navei, pânã la linia de plutire corespunzãtoare pescajului bordului liber de varã ce va fi atribuit navei. 3. Pescajul navei goale înseamnã pescajul deasupra liniei de bazã teoretice la mijlocul navei, corespunzãtor deplasamentului navei goale. 4. Pescajul parţial la linia de încãrcare (d(p)) înseamnã pescajul navei goale plus 60% din diferenţa dintre pescajul navei goale şi pescajul liniei de încãrcare ds. Pescajul parţial la linia de încãrcare (d(p)) se mãsoarã în metri. 5. Linia de plutire (d(B)) înseamnã distanţa verticalã, în metri, de la linia de bazã teoreticã, la mijlocul lungimii navei, pânã la linia de plutire corespunzãtoare unei înãlţimi egale cu 30% din înãlţimea de construcţie D(s). 6. Lãţimea (B(s)) înseamnã cea mai mare lãţime teoreticã a navei, în metri, situatã la nivelul liniei de încãrcare maximã (d(s)) sau sub aceasta. 7. Lãţimea (B(B)) înseamnã cea mai mare lãţime teoreticã a navei, în metri, situatã la nivelul liniei de plutire (d(B)) sau sub aceasta. 8. Înãlţimea (D(s)) înseamnã înãlţimea teoreticã de construcţie, în metri, mãsuratã la mijlocul lungimii navei, de la linia de bazã teoreticã pânã la puntea superioarã în bord. În scopul aplicãrii prezentei reguli, punte superioarã înseamnã cea mai înaltã punte pânã la care se extind pereţii transversali etanşi, cu excepţia pereţilor picului pupa. 9. Lungimea (L) înseamnã 96% din lungimea totalã la linia de plutire, situatã la 85% din înãlţimea de construcţie minimã mãsuratã de la faţa superioarã a chilei sau lungimea de la faţa exterioarã a etravei pânã la axul cârmei la acea linie de plutire, dacã aceastã valoare este mai mare. La navele care au chila înclinatã, linia de plutire la care se mãsoarã lungimea va fi paralelã cu linia de plutire proiectatã. Lungimea (L) se mãsoarã în metri. 10. Lãţimea (B) înseamnã lãţimea maximã a navei, în metri, mãsuratã la mijlocul navei, peste coaste pentru navele cu corp metalic şi, în cazul navelor cu corpul din orice alt material, între suprafeţele exterioare ale bordajelor. 11. Tanc de combustibil lichid înseamnã un tanc în care se transportã combustibil lichid, excluzând acele tancuri care nu conţin combustibil lichid în cursul unei exploatãri normale, cum ar fi tancurile de preaplin. 12. Tanc mic de combustibil lichid înseamnã un tanc de combustibil lichid, cu o capacitate maximã individualã care nu este mai mare de 30 mc. 13. C înseamnã volumul total de combustibil lichid al navei, inclusiv acela al tancurilor mici de combustibil lichid, în mc, obţinut prin umplerea în proporţie de 98% a volumului tancurilor. 14. Capacitatea de combustibil lichid înseamnã volumul unui tanc, în mc, la umplerea sa în proporţie de 98%. 4. Prevederile acestei reguli se aplicã tuturor tancurilor de combustibil lichid, cu excepţia tancurilor mici de combustibil lichid, aşa cum s-au definit la 3.12, cu condiţia ca acele tancuri excluse sã nu aibã o capacitate totalã mai mare de 600 mc. 5. Tancurile individuale de combustibil lichid nu trebuie sã aibã o capacitate mai mare de 2.500 mc. 6. La navele, altele decât platformele de foraj autoridicãtoare, având o capacitate totalã de combustibil lichid mai mare sau egalã cu 600 mc, tancurile de combustibil lichid vor fi amplasate astfel încât în niciun loc sã nu se afle la o distanţã faţã de linia teoreticã a învelişului fundului mai micã decât distanţa h, aşa cum este definitã mai jos: h = B/20 m; sau h = 2,0 m, oricare dintre aceste valori este mai micã. În niciun caz valoarea lui h nu trebuie sã fie mai micã de 0,76 m. În zona curburii gurnei şi în zonele fãrã o curburã clar definitã a gurnei, limita tancului de combustibil lichid trebuie sã fie paralelã cu linia fundului plat la mijlocul navei, aşa cum este indicat în fig. 1. Fig.1. - Liniile de limitare a tancului de combustibil lichid în sensul paragrafului 6 NOTĂ(CTCE) Fig. 1. se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580, din data de 23 august 2007, la pagina 25. A se vedea imaginea asociatã. 7. La navele cu o capacitate de combustibil lichid mai mare sau egalã cu 600 mc, dar mai micã de 5.000 mc, tancurile de combustibil lichid vor fi amplasate astfel încât în niciun loc sã nu se afle la o distanţã faţã de linia teoreticã a învelişului bordajului mai micã decât distanţa w care, aşa cum este indicat în fig. 2, este mãsuratã la orice secţiune transversalã perpendicular faţã de învelişul bordajului, aşa cum se specificã mai jos: w = 0,4 + 2,4 C/20.000 m În niciun caz valoarea distanţei w nu trebuie sã fie mai micã de 1,0 m. Totuşi, la tancurile individuale cu o capacitate de combustibil lichid mai micã de 500 mc, valoarea minimã este 0,76 m. 8. La navele cu o capacitate de combustibil lichid mai mare sau egalã cu 5.000 mc, tancurile de combustibil lichid vor fi amplasate astfel încât în niciun loc sã nu se afle la o distanţã faţã de linia teoreticã a învelişului bordajului mai micã decât distanţa w care, aşa cum se indicã în fig. 2, este mãsuratã la orice secţiune transversalã perpendicular faţã de învelişul bordajului, aşa cum se specificã mai jos: w = 0,5 + C/20.000 m; sau w = 2,0 m, luându-se valoarea mai micã dintre acestea. În niciun caz valoarea lui w nu trebuie sã fie mai micã de 1,0 m. Fig. 2. - Liniile de limitare a tancului de combustibil lichid în sensul paragrafelor 7 şi 8 NOTĂ(CTCE) Fig. 2. se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580, din data de 23 august 2007, la pagina 25. A se vedea imaginea asociatã. 9. Tubulatura de combustibil lichid, situatã la o distanţã faţã de fundul navei mai micã decât h, aşa cum s-a definit în paragraful 6, sau la o distanţã faţã de bordajul navei mai micã decât w, aşa cum s-a definit în paragrafele 7 şi 8, va fi prevãzutã cu valvule sau dispozitive de închidere similare, amplasate în interiorul tancului de combustibil lichid sau în imediata apropiere a acestuia. Aceste valvule vor putea fi acţionate dintr-un spaţiu închis, uşor accesibil, astfel amplasat încât sã fie accesibil de pe puntea de comandã sau din postul de comandã a maşinilor de propulsie, fãrã traversarea punţilor expuse de bord liber ori de suprastructurã. Aceste valvule trebuie sã se închidã în cazul defectãrii instalaţiei de comandã de la distanţã (defectare în poziţia închisã) şi trebuie sã rãmânã închise permanent pe mare atunci când tancul conţine combustibil lichid. Totuşi, acestea pot fi deschise în timpul efectuãrii operaţiunilor de transfer de combustibil lichid. 10. Puţurile de aspiraţie din tancurile de combustibil lichid pot pãtrunde în dublu fund sub linia de limitare definitã prin distanţa h, cu condiţia ca acestea sã fie cât mai mici posibil şi distanţa dintre fundul puţului şi învelişul fundului sã nu fie mai micã de 0,5 h. 11. Ca variantã la paragraful 6 şi unul dintre paragrafele 7 sau 8, navele trebuie sã se conformeze standardului de aptitudine de prevenire a scurgerilor accidentale de combustibil lichid, aşa cum se indicã mai jos: 1. Nivelul protecţiei împotriva poluãrii cu combustibil lichid în cazul coliziunii sau eşuãrii trebuie sã fie determinat pe baza parametrului corespunzãtor scurgerii medii de hidrocarburi, dupã cum urmeazã: O(M) < 0,0157 - 1,14 E - 6 x C pentru 600 mc ≤ C < 5.000 mc O(M) < 0,010 pentru C ≥ 5.000 mc, unde: O(M) = parametrul corespunzãtor scurgerii medii de hidrocarburi; C = volumul total al combustibilului lichid. 2. Urmãtoarele ipoteze generale se aplicã pentru calculul parametrului corespunzãtor scurgerii medii de hidrocarburi: 1. se considerã cã nava este încãrcatã pânã la pescajul parţial la linia de încãrcare d(p), fãrã asietã sau înclinare transversalã; 2. se considerã cã toate tancurile de combustibil lichid sunt umplute în proporţie de 98% din volumul lor; 3. densitatea nominalã a combustibilului lichid (rho(n)) se considerã în general ca fiind egalã cu 1.000 kg/mc. Dacã densitatea combustibilului lichid este limitatã în mod special la o valoare mai micã, se poate aplica aceastã valoare mai micã; şi 4. în scopul efectuãrii acestor calcule pentru scurgeri, permeabilitatea fiecãrui tanc de combustibil lichid se considerã ca fiind egalã cu 0,99, dacã nu se specificã altfel. 3. În cazul combinãrii parametrilor scurgerilor de hidrocarburi se utilizeazã urmãtoarele ipoteze: 1. Scurgerile medii de hidrocarburi se calculeazã separat pentru avaria în borduri şi avaria la fund, iar apoi rezultatele se combinã pentru obţinerea parametrului adimensional al scurgerii de hidrocarburi O(M), dupã cum urmeazã: O(M) = (0,4 O(MS) + 0,6 O(MB))/C, unde: O(MS) = scurgerea medie în cazul avariei în borduri, în mc; O(MB) = scurgerea medie în cazul avariei la fund, în mc; C = volumul total de combustibil lichid. 2. În cazul avariei la fund, scurgerea medie se calculeazã separat pentru un nivel de maree de 0 m şi pentru minus 2,5 m, iar apoi rezultatele se combinã dupã cum urmeazã: O(MB) = 0,7 O(MB(0)) + 0,3 O(MB(2,5)), unde: O(MB(0)) = scurgerea medie la un nivel de maree de 0 m; şi O(MB(2,5)) = scurgerea medie, în mc, la un nivel de maree de minus 2,5 m. 4. Scurgerea medie la avaria în borduri O(MS) se calculeazã dupã cum urmeazã:
n
O(MS) = Σ P(S(i))O(S(i)) [mc]
1
unde: i = reprezintã fiecare tanc de combustibil lichid luat în considerare; n = numãrul total de tancuri de combustibil lichid; P(S(i)) = probabilitatea de penetrare a unui tanc de combustibil lichid i la avaria în borduri, calculatã în conformitate cu paragraful 11.6 din prezenta regulã; O(S(i)) = scurgerea, în mc, rezultatã în urma unei avarii în borduri la tancul de combustibil lichid i, care se considerã egalã cu volumul total al tancului de combustibil lichid i umplut în proporţie de 98%. 5. Scurgerea medie în cazul avariei la fund se calculeazã pentru fiecare nivel de maree dupã cum urmeazã:
n
1. O(MB(0)) = Σ P(B(i))O(B(i))C(DB(i)) [mc]
1
unde: i = reprezintã fiecare tanc de combustibil lichid luat în considerare; n = numãrul total de tancuri de combustibil lichid; P(B(i)) = probabilitatea de penetrare a unui tanc de combustibil lichid i rezultatã în urma unei avarii la fund, calculatã în conformitate cu paragraful 11.7 din prezenta regulã; O(B(i)) = scurgerea dintr-un tanc de combustibil lichid i, în mc, calculatã în conformitate cu paragraful 11.5.3 din prezenta regulã; şi C(DB(i)) = factor care reprezintã volumul de hidrocarburi reţinute, aşa cum este definit în paragraful 11.5.4 din prezenta regulã.
n
2. O(MB(2,5)) = Σ P(B(i))O(B(i))C(DB(i)) [mc]
1
unde: i, n, P(B(i)) şi C(DB(i)) = aşa cum sunt definite în alin. 1 de mai sus; O(B(i)) = scurgerea din tancul de combustibil lichid i, în mc, dupã modificarea datoratã mareelor. 3. Scurgerea de hidrocarburi O(B(i)) pentru fiecare tanc de combustibil lichid i se calculeazã pe baza principiilor de echilibrare a presiunii hidrostatice în conformitate cu urmãtoarele ipoteze: 1. Se considerã cã nava este eşuatã având asieta şi înclinarea transversalã egale cu zero, iar pescajul la eşuare, înaintea modificãrii mareei, egal cu pescajul parţial la linia de încãrcare d(p). 2. Nivelul combustibilului lichid dupã avarie se calculeazã dupã cum urmeazã: h(F) = ((d(p) + t(c) - Z(1))(rho(s))/rho(n), unde: h(F) = înãlţimea, mãsuratã în metri, a suprafeţei combustibilului lichid deasupra Z(1); t(C) = modificarea mareei, în metri. Reducerile valorilor de maree se exprimã ca valori negative; Z(1) = înãlţimea punctului celui mai de jos din tancul de combustibil lichid deasupra liniei de bazã, mãsuratã în metri; rho(s) = densitatea apei de mare, care se considerã egalã cu 1.025 kg/mc; şi rho(n) = densitatea nominalã a combustibilului lichid, aşa cum este definitã la paragraful 11.2.3. 3. Scurgerea de hidrocarburi O(B(i)) pentru orice tanc limitat de tablele fundului se considerã cã nu este inferioarã valorii obţinute prin urmãtoarea formulã, dar nici mai mare decât capacitatea tancului: O(B(i)) = H(w)x A, unde: H(w) = 1,0 m, în cazul în care Y(B) = 0; H(w) = B(B)/50, dar nu mai mare de 0,4 m, în cazul în care Y(B) este mai mare decât B(B)/5 sau egal cu 11,5 m, luându-se valoarea mai micã dintre acestea. "H(w)" se mãsoarã pe verticalã plecând de la linia fundului plat la mijlocul navei. În zona curburii gurnei şi în zonele în care curbura gurnei nu este clar definitã, H(w) se mãsoarã plecând de la o linie paralelã cu linia fundului plat la mijlocul navei, aşa cum este indicat pentru distanţa "h" din fig. 1. Pentru valorile lui Y(B) care sunt inferioare lui B(B)/5 sau 11,5 m, luându-se valoarea mai micã dintre acestea, H(w) este calculat prin interpolare liniarã. Y(B) = valoarea minimã a lui Y(B) pe lungimea tancului de combustibil lichid sau într-un loc dat, Y(B) este distanţa transversalã dintre bordajul la linia de plutire d(B) şi tancul la linia de plutire d(B) sau sub aceasta. A = suprafaţa orizontalã maximã proiectatã a tancului de combustibil lichid pânã la o înãlţime H(w) mãsuratã de la fundul tancului. B/5 sau 11,5 m luându-se valoarea mai micã dintre acestea (mãsuratã în interior de la bordajul navei, perpendicular pe planul diametral la nivelul d(B)) Fig. 3 - Dimensiunile utilizate pentru calculul scurgerii minime de hidrocarburi în sensul paragrafului 11.5.3.3 NOTĂ(CTCE) Fig. 3. se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580, din data de 23 august 2007, la pagina 27. A se vedea imaginea asociatã. 4. În cazul avariei la fund, o parte din scurgerea provenitã dintr-un tanc de combustibil lichid poate fi reţinutã în compartimente, altele decât cele de hidrocarburi. Acest efect este aproximat prin aplicarea coeficientului C(DB(i)) pentru fiecare tanc, dupã cum urmeazã: C(DB(i)) = 0,6 pentru tancurile de combustibil lichid delimitate dedesubt de compartimente, altele decât cele de hidrocarburi; C(DB(i)) = 1 pentru alte tancuri. 6. Probabilitatea P(s) de penetrare a unui compartiment ca urmare a avariei în borduri se calculeazã dupã cum urmeazã: 1. P(S) = P(SL) x P(SV) x P(ST), unde: P(SL) = (1 - P(Sf) - P(Sa)) = probabilitatea ca avaria sã se extindã la zona longitudinalã delimitatã de X(a) şi X(f); P(SV) = (1 - P(Su) - P(S1)) = probabilitatea ca avaria sã se extindã la zona verticalã delimitatã de Z(1) şi Z(u); P(ST) = (1 - P(Sy)) = probabilitatea ca avaria sã se extindã transversal, dupã limita definitã de y; 2. P(Sa), P(Sf), P(Su) şi P(S1) se determinã prin interpolarea liniarã a valorilor cuprinse în tabelul de probabilitãţi pentru avarie în borduri conform paragrafului 11.6.3, iar P(Sy) se calculeazã cu ajutorul formulei prevãzute la paragraful 11.6.3, în care: P(Sa) = probabilitatea ca avaria sã se situeze în întregime în spatele amplasamentului X(a)/L; P(Sf) = probabilitatea ca avaria sã se situeze în întregime în faţa amplasamentului X(f)/L; P(Su) = probabilitatea ca avaria sã se situeze în întregime sub tanc; P(S1) = probabilitatea ca avaria sã se situeze în întregime deasupra tancului; şi P(Sy) = probabilitatea ca avaria sã se situeze în întregime în exteriorul tancului. Limitele X(a), X(f), Z(1), Z(u) şi y ale compartimentului se stabilesc dupã cum urmeazã: X(a) = distanţa longitudinalã, mãsuratã în metri, între extremitatea pupa a L pânã la punctul cel mai din pupa al compartimentului luat în considerare; X(f) = distanţa longitudinalã, mãsuratã în metri, între extremitatea pupa a L pânã la punctul cel mai din prova al compartimentului luat în considerare; Z(1) = distanţa verticalã, mãsuratã în metri, de la linia teoreticã de bazã pânã la punctul cel mai de jos al compartimentului luat în considerare. Dacã Z(1) este mai mare decât D(s), Z(1) se ia egal cu D(s); Z(u) = distanţa verticalã, mãsuratã în metri, de la linia teoreticã de bazã pânã la punctul cel mai de sus al compartimentului luat în considerare. Dacã Z(u) este mai mare decât D(s), atunci Z(u) se ia egal cu D(s); şi y = distanţa orizontalã minimã, în metri, mãsuratã perpendicular pe planul diametral între compartimentul considerat şi bordaj*).---- *) Pentru dispunerea simetricã a tancurilor, avariile sunt considerate numai pentru unul dintre bordurile navei, caz în care toate dimensiunile "y" vor fi mãsurate din acel bord. Pentru dispunerile simetrice, se face referire la notele explicative privind problemele referitoare la scurgerea accidentalã a hidrocarburilor, adoptate de Organizaţie prin Rezoluţia MEPC.122(52). În dreptul curburii gurnei nu este necesar ca valoarea y sã fie luatã în considerare sub o distanţã h, mãsuratã deasupra liniei de bazã, unde h este mai micã decât cea mai micã dintre urmãtoarele valori: B/10, 3 metri sau nivelul plafonului tancului. 3. Tabelul probabilitãţilor pentru avaria în borduri:
┌───────┬────────┬┬─────────┬────────┬┬──────────┬────────┬┬───────────┬──────┐
│X(a)/L │ P(Sa) ││ X(f)/L │ P(Sf) ││Z(1)/D(s) │ P(Sl) ││ Z(u)/D(S) │P(Su) │
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,00 │ 0,000 ││ 0,00 │ 0,967 ││ 0,00 │ 0,000 ││ 0,00 │ 0,968│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,05 │ 0,023 ││ 0,05 │ 0,917 ││ 0,05 │ 0,000 ││ 0,05 │ 0,952│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,10 │ 0,068 ││ 0,10 │ 0,867 ││ 0,10 │ 0,001 ││ 0,10 │ 0,931│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,15 │ 0,117 ││ 0,15 │ 0,817 ││ 0,15 │ 0,003 ││ 0,15 │ 0,905│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,20 │ 0,167 ││ 0,20 │ 0,767 ││ 0,20 │ 0,007 ││ 0,20 │ 0,873│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,25 │ 0,217 ││ 0,25 │ 0,717 ││ 0,25 │ 0,013 ││ 0,25 │ 0,836│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,30 │ 0,267 ││ 0,30 │ 0,667 ││ 0,30 │ 0,021 ││ 0,30 │ 0,789│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,35 │ 0,317 ││ 0,35 │ 0,617 ││ 0,35 │ 0,034 ││ 0,35 │ 0,733│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,40 │ 0,367 ││ 0,40 │ 0,567 ││ 0,40 │ 0,055 ││ 0,40 │ 0,670│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,45 │ 0,417 ││ 0,45 │ 0,517 ││ 0,45 │ 0,085 ││ 0,45 │ 0,599│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,50 │ 0,467 ││ 0,50 │ 0,467 ││ 0,50 │ 0,123 ││ 0,50 │ 0,525│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,55 │ 0,517 ││ 0,55 │ 0,417 ││ 0,55 │ 0,172 ││ 0,55 │ 0,452│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,60 │ 0,567 ││ 0,60 │ 0,367 ││ 0,60 │ 0,226 ││ 0,60 │ 0,383│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,65 │ 0,617 ││ 0,65 │ 0,317 ││ 0,65 │ 0,285 ││ 0,65 │ 0,317│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,70 │ 0,667 ││ 0,70 │ 0,267 ││ 0,70 │ 0,347 ││ 0,70 │ 0,255│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,75 │ 0,717 ││ 0,75 │ 0,217 ││ 0,75 │ 0,413 ││ 0,75 │ 0,197│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,80 │ 0,767 ││ 0,80 │ 0,167 ││ 0,80 │ 0,482 ││ 0,80 │ 0,143│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,85 │ 0,817 ││ 0,85 │ 0,117 ││ 0,85 │ 0,553 ││ 0,85 │ 0,092│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,90 │ 0,867 ││ 0,90 │ 0,068 ││ 0,90 │ 0,626 ││ 0,90 │ 0,046│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,95 │ 0,917 ││ 0,95 │ 0,023 ││ 0,95 │ 0,700 ││ 0,95 │ 0,013│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 1,00 │ 0,967 ││ 1,00 │ 0,000 ││ 1,00 │ 0,775 ││ 1,00 │ 0,000│
└───────┴────────┴┴─────────┴────────┴┴──────────┴────────┴┴───────────┴──────┘
P(Sy) se calculeazã dupã cum urmeazã: P(Sy) = (24,96 - 199,6 y/B(S))(y/B(S)) pentru y/B(S) ≤ 0,05 P(Sy) = 0,749 + (5 -44,4 (y/B(S) - 0,05)) ((y/B(S)) - 0,05) pentru 0,05 < y/B(S) < 0,1 P(Sy) = 0,888 + 0,56 (y/B(S) - 0,1) pentru y/B(S) ≥ 0,1 P(Sy) nu trebuie sã fie considerat mai mare ca 1. 7. Probabilitatea P(B) de penetrare a unui compartiment datoritã avariei la fund se calculeazã dupã cum urmeazã: 1. P(B) = P(BL)x P(BT) x P(BV), unde: P(BL) = (1 - P(Bf) - P(Ba)) = probabilitatea ca avaria sã se extindã la zona longitudinalã limitatã de X(a) şi X(f); P(BT) = (1 - P(Bp) - P(B(s))) = probabilitatea ca avaria sã se extindã la zona transversalã limitatã de Y(p) şi Y(s); şi P(BV) = (1 - P(Bz)) = probabilitatea ca avaria sã se extindã vertical deasupra limitei definite de z; 2. P(Ba), P(Bf), P(Bp) şi P(Bs) se determinã prin interpolarea liniarã a valorilor cuprinse în tabelul de probabilitãţi pentru avaria la fund conform paragrafului 11.7.3, iar P(Bz) se calculeazã cu ajutorul formulei prevãzute la paragraful 11.7.3, în care: P(Ba) = probabilitatea ca avaria sã se situeze în întregime în spatele amplasamentului X(a)/L; P(Bf) = probabilitatea ca avaria sã se situeze în întregime în faţa amplasamentului X(f)/L; P(Bp) = probabilitatea ca avaria sã se situeze în întregime în babordul tancului; P(Bs) = probabilitatea ca avaria sã se situeze în întregime în tribordul tancului; şi P(Bz) = probabilitatea ca avaria sã se situeze în întregime sub tanc. Limitele X(a), X(f), Y(p), Y(s) şi z ale compartimentului se stabilesc dupã cum urmeazã: X(a) şi X(f) sunt cele definite la paragraful 11.6.2; Y(p) = distanţa transversalã, mãsuratã în metri, plecând de la un punct situat în extremitatea babord a compartimentului la nivelul liniei de plutire d(B) sau sub aceasta, pânã la un plan vertical situat în tribord la B(B)/2 de planul diametral al navei; Y(s) = distanţa transversalã, mãsuratã în metri, plecând de la un punct situat în extremitatea tribord a compartimentului la nivelul liniei de plutire d(B) sau sub aceasta, pânã la un plan vertical situat în tribord la B(B)/2 de planul diametral al navei; şi z = valoarea minimã a lui z pe lungimea compartimentului, unde, într-un amplasament longitudinal dat, z este distanţa verticalã de la punctul cel mai de jos al învelişului fundului la acel amplasament longitudinal pânã la punctul cel mai de jos al compartimentului la acelaşi amplasament longitudinal. 3. Tabelul probabilitãţilor pentru avaria la fund
┌───────┬────────┬┬─────────┬────────┬┬──────────┬────────┬┬───────────┬──────┐
│X(a)/L │ P(Ba) ││ X(f)/L │ P(Bf) ││ Y(p)/B(B)│ P(Bp) ││ Y(s)/B(B) │P(Bs) │
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,00 │ 0,000 ││ 0,00 │ 0,969 ││ 0,00 │ 0,844 ││ 0,00 │ 0,000│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,05 │ 0,002 ││ 0,05 │ 0,953 ││ 0,05 │ 0,794 ││ 0,05 │ 0,009│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,10 │ 0,008 ││ 0,10 │ 0,936 ││ 0,10 │ 0,744 ││ 0,10 │ 0,032│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,15 │ 0,017 ││ 0,15 │ 0,916 ││ 0,15 │ 0,694 ││ 0,15 │ 0,063│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,20 │ 0,029 ││ 0,20 │ 0,894 ││ 0,20 │ 0,644 ││ 0,20 │ 0,097│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,25 │ 0,042 ││ 0,25 │ 0,870 ││ 0,25 │ 0,594 ││ 0,25 │ 0,133│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,30 │ 0,058 ││ 0,30 │ 0,842 ││ 0,30 │ 0,544 ││ 0,30 │ 0,171│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,35 │ 0,076 ││ 0,35 │ 0,810 ││ 0,35 │ 0,494 ││ 0,35 │ 0,211│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,40 │ 0,096 ││ 0,40 │ 0,775 ││ 0,40 │ 0,444 ││ 0,40 │ 0,253│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,45 │ 0,119 ││ 0,45 │ 0,734 ││ 0,45 │ 0,394 ││ 0,45 │ 0,297│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,50 │ 0,143 ││ 0,50 │ 0,687 ││ 0,50 │ 0,344 ││ 0,50 │ 0,344│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,55 │ 0,171 ││ 0,55 │ 0,630 ││ 0,55 │ 0,297 ││ 0,55 │ 0,394│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,60 │ 0,203 ││ 0,60 │ 0,563 ││ 0,60 │ 0,253 ││ 0,60 │ 0,444│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,65 │ 0,242 ││ 0,65 │ 0,489 ││ 0,65 │ 0,211 ││ 0,65 │ 0,494│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,70 │ 0,289 ││ 0,70 │ 0,413 ││ 0,70 │ 0,171 ││ 0,70 │ 0,544│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,75 │ 0,344 ││ 0,75 │ 0,333 ││ 0,75 │ 0,133 ││ 0,75 │ 0,594│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,80 │ 0,409 ││ 0,80 │ 0,252 ││ 0,80 │ 0,097 ││ 0,80 │ 0,644│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,85 │ 0,482 ││ 0,85 │ 0,170 ││ 0,85 │ 0,063 ││ 0,85 │ 0,694│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,90 │ 0,565 ││ 0,90 │ 0,089 ││ 0,90 │ 0,032 ││ 0,90 │ 0,744│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 0,95 │ 0,658 ││ 0,95 │ 0,026 ││ 0,95 │ 0,009 ││ 0,95 │ 0,794│
├───────┼────────┼┼─────────┼────────┼┼──────────┼────────┼┼───────────┼──────┤
│ 1,00 │ 0,761 ││ 1,00 │ 0,000 ││ 1,00 │ 0,000 ││ 1,00 │ 0,844│
└───────┴────────┴┴─────────┴────────┴┴──────────┴────────┴┴───────────┴──────┘
P(Bz) se calculeazã dupã cum urmeazã: P(Bz) = (14,5-67 z/D(s))(z/D(s)) pentru z/D(s) ≤ 0,1 P(Bz) = 0,78+1,1((z/D(s) - 0,1)) pentru z/D(s) > 0,1 P(Bz) nu trebuie sã fie considerat mai mare ca 1. 8. În scopul efectuãrii întreţinerii şi inspecţiilor, niciun tanc de combustibil, care nu este limitat de învelişul exterior al navei, nu va fi amplasat la o distanţã mai aproape de învelişul fundului decât valoarea minimã a lui h definitã în paragraful 6 şi nici mai aproape de învelişul bordajului decât valoarea minimã aplicabilã a distanţei w definitã la paragraful 7 sau 8. 12. La aprobarea concepţiei şi construcţiei navelor, înainte de a fi construite în conformitate cu prevederile acestei reguli, administraţiile trebuie sã ţinã seama de aspectele generale de siguranţã, inclusiv necesitatea efectuãrii întreţinerii şi inspecţiei tancurilor sau spaţiilor laterale şi ale celor din dublu fund." 3. Amendamentele în consecinţã la suplimentul la Certificatul IOPP (formularele A şi B) Urmãtorul nou paragraf 2A se adaugã la suplimentul la Certificatul IOPP (formularele A şi B): "2A.1 Nava trebuie sã fie construitã conform regulii 12A şi sã respecte urmãtoarele cerinţe: paragrafele 6 şi unul dintre paragrafele 7 sau 8 (construcţia corpului dublu) Z paragraful 11 (aptitudinea privind scurgerea accidentalã de combustibil lichid) Z 2A.2 Nava nu trebuie sã fie construitã conform regulii 12A Z" 4. Amendamente la regula 21 Textul paragrafului 2.2 existent în regula 21 cu privire la prevenirea poluãrii cu hidrocarburi de cãtre petroliere care transportã produse petroliere grele ca marfã se înlocuieşte dupã cum urmeazã: "hidrocarburi, altele decât ţiţeiul", care la o temperaturã de 15°C au o densitate mai mare de 900 kg/mc sau care la o temperaturã de 50°C au o vâscozitate cinematicã mai mare de 180 mmp/s; sau". ----