Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ACORD din 9 noiembrie 2005 intre Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul Administratiei si Internelor, si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare, referitor la implementarea programului Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ACORD din 9 noiembrie 2005 intre Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul Administratiei si Internelor, si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare, referitor la implementarea programului "Introducerea conceptului politiei de proximitate" in Romania, etapa 1 ianuarie 2005-31 martie 2007*)

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 27 februarie 2006
Comenteaza legea
----------
*) Traducere.

Guvernul României, reprezentat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene, reprezentat de autoritatea sa competentã, Agenţia Elveţianã pentru Dezvoltare şi Cooperare, denumite în continuare pãrţi contractante,
luând în considerare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind cooperarea tehnicã, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 1995,
pentru a orienta procesul de tranziţie spre economia de piaţã, precum şi pentru a susţine iniţiativa privatã în vederea acordãrii de asistenţã reformei în domeniul poliţiei şi justiţiei,

au convenit urmãtoarele:

ART. 1
Condiţii generale şi definiţii
1.1. Oriunde sunt folosiţi în conţinutul prezentului acord, dacã nu se prevede altfel în context, urmãtorii termeni au înţelesul care urmeazã:
a) Programul înseamnã Proiectul documentului;
b) MAI înseamnã Ministerul Administraţiei şi Internelor al Guvernului României;
c) AEDC înseamnã Agenţia Elveţianã pentru Dezvoltare şi Cooperare a Departamentului Federal pentru Afaceri Strãine, Guvernul Confederaţiei Elveţiene;
d) AE înseamnã agenţia executantã;
e) anexele (Proiectul documentului; Cadrul evolutiv al proiectului şi suplimentul la acesta: activitãţi adiţionale - anexa 1; Privire de ansamblu asupra realizãrilor perioadei anterioare - anexa 2; Organizarea proiectului - anexa 3; Programul activitãţilor în anul 2005 - anexa 4) fac parte integrantã din prezentul acord;
f) obligaţiile AE sunt definite prin "mandate cu managementul de acumulare a fondurilor" între AEDC şi AE, cu referire la pachetele de activitãţi, denumite în continuare contracte, fiecare fãcând parte integrantã din prezentul acord.
ART. 2
Scopurile Programului
2.1. Începând cu înfiinţarea structurilor la sfârşitul anului 2000 şi pe baza rezultatelor perioadelor anterioare ale Programului, pãrţile contractante continuã sã introducã poliţia de proximitate în România. Scopurile Programului sunt descrise în Proiectul din 25 septembrie 2005.
2.2. Durata Programului este de la 1 ianuarie 2005 pânã la 31 martie 2007. Nu este prevãzutã nici o extindere a Programului.
ART. 3
Costul Programului şi finanţarea
3.1. Costurile totale ale Programului finanţat de Confederaţia Elveţianã se vor ridica la maximum 1.250.000 franci elveţieni. Confederaţia Elveţianã va face posibilã alocarea acestei sume, bazându-se pe bugetele parţiale detaliate, referitoare la pachetele de activitãţi definite de pãrţile contractante, succesiv, pentru fiecare interval de timp, pentru a asigura rãspunsurile eficiente şi corecte la necesitãţi prin utilizarea eficientã a fondurilor pe parcursul implementãrii ultimei faze a Programului. Acest mod de desfãşurare a activitãţii şi de planificare a efectuãrii plãţilor din ultima fazã a Programului va permite realizarea scopurilor Programului prin obţinerea unui impact sporit.
3.2. MAI va contribui la aceastã etapã a Programului cu pânã la aproximativ 20% din subvenţiile elveţiene, în principal prin munca depusã de angajaţii sãi (vezi art. 10).
ART. 4
Circuitul fondurilor şi contribuţiilor financiare
AEDC va transfera plãţile anticipate pentru Program în contul AE în Confederaţia Elveţianã. Contul operat de cãtre AE este specificat în contractul semnat între AEDC şi AE.
ART. 5
Programul organizãrii şi implementarea
5.1. Implementarea programului şi managementul vor fi împãrţite de cãtre pãrţile contractante.
5.2. Strategia Programului va fi definitã şi controlatã de consiliul director, în care partea românã şi partea elveţianã vor fi reprezentate deopotrivã. Organizarea şi funcţionarea cooperãrii sunt stipulate în anexa nr. 3 la prezentul acord.
5.3. Activitatea consiliului director va fi evaluatã prin întâlniri semestriale. De asemenea, se pot organiza întâlniri oricând este necesar. Reprezentanţi din rândul participanţilor la Program pot fi invitaţi la aceste întâlniri.
5.4. În cadrul prezentului acord, şefii şi coordonatorii români ai proiectului sunt numiţi de structurile beneficiare din cadrul MAI.
5.5. În cadrul prezentului acord, un reprezentant local al şefului de proiect elveţian desfãşoarã activitãţi cuprinse în Program, fiind numit şi plãtit de cãtre AE.
5.6. AE, însãrcinatã cu managementul, este responsabilã cu implementarea Programului în faţa consiliului director şi a AEDC.
ART. 6
Monitorizare şi coordonare
6.1. Responsabilitãţile pentru sarcinile de control vor fi împãrţite între pãrţi în conformitate cu participarea lor la Program.
6.2. Instrumentele de control aplicate trebuie sã fie definite în conformitate cu necesitãţile Programului (pregãtire, furnizare de echipament, transport etc.).
6.3. Conceptul PEMT (planificare, evaluare, monitorizare şi transpunere în acţiune) promovat de AEDC va furniza baza pentru control.
6.4. Monitorizarea va acoperi patru mari domenii de interes: rezultate, proces, impact şi context.
6.5. Activitãţile de monitorizare trebuie sã fie executate de cãtre toţi partenerii implicaţi în Program şi vor fi definite de consiliul director în conformitate cu prezentul acord.
ART. 7
Raportarea
7.1. În principal raportarea se va baza pe monitorizarea progresului realizat cu privire la indicatorii prevãzuţi în matricea logicã a Programului.
7.2. Forma şi structura rapoartelor, precum şi frecvenţa acestora trebuie sã fie definite de consiliul director în funcţie de destinaţia acestora.
7.3. Consiliul director îşi va asuma responsabilitatea aprobãrii rapoartelor.
7.4. AE este responsabilã pentru elaborarea şi înaintarea rapoartelor la AEDC şi MAI. Raportarea va furniza AEDC informaţiile necesare propriei sale analize, care urmeazã sã fie prezentatã factorilor de decizie elveţieni.
ART. 8
Contabilitate şi audit
8.1. AE va pãstra dosarele şi bilanţurile referitoare la operaţiunile executate, resursele şi cheltuielile efectuate pentru derularea Programului, în conformitate cu prevederile legislaţiei elveţiene.
8.2. Auditurile locale se vor realiza la solicitarea uneia dintre pãrţile contractante.
8.3. AE este responsabilã pentru managementul şi contabilitatea corespunzãtoare a conturilor Programului în România şi Confederaţia Elveţianã, conform contractului încheiat cu AEDC.
ART. 9
AE, personalul de consultanţã
9.1. Personalul AE destinat Programului va consilia şi va pregãti personalul român cu privire la toate problemele legate de dezvoltarea capacitãţilor, managementul şi implementarea Programului.
9.2. Funcţiile, atribuţiile şi responsabilitãţile AE sunt stabilite în contractul dintre AEDC şi AE.
ART. 10
Obligaţiile pãrţii române
10.1. Pe toatã durata prezentului acord, MAI va fi responsabil de implementarea şi managementul Programului la nivel naţional.
10.2. MAI va sprijini Programul prin furnizarea de:
● resurse umane solicitate (pentru organizare, coordonare, participare, traducere, cooperare, derulare);
● facilitãţi de transport (exceptând transportul aerian) pentru propriul personal, propriii participanţi şi pentru experţii elveţieni în România;
● localitãţi/sãli pentru desfãşurarea atelierelor de lucru şi seminariilor în România;
● cazare şi masã, precum şi suportarea cheltuielilor pentru personalul propriu şi pentru participanţii în cadrul Programului, în România.
ART. 11
Obligaţiile pãrţii elveţiene
11.1. Pe toatã durata prezentului acord AEDC va furniza mijloacele financiare destinate realizãrii Programului, care se ridicã la suma de 1.250.000 franci elveţieni, aşa cum este stipulat în art. 3 alin. 3.1.
11.2. AEDC poate lua în considerare mãrirea sumei totale a contribuţiei elveţiene. În acest caz, prezentul acord va fi modificat în consecinţã.
ART. 12
taxe şi impozite
Prezentul acord este guvernat de dispoziţiile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind cooperarea tehnicã, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 1995, în ceea ce priveşte taxele şi impozitele.
ART. 13
Procurarea bunurilor şi serviciilor
13.1. Bunurile şi serviciile ce urmeazã a fi finanţate din contribuţia elveţianã vor fi procurate în conformitate cu legislaţia elveţianã.
13.2. Procurarea acestora în Confederaţia Elveţianã se va realiza în conformitate cu legislaţia elveţianã şi sub responsabilitatea AEDC.
ART. 14
Proprietatea şi utilizarea echipamentului pe care îl presupune Programul
14.1. Tot echipamentul finanţat prin contribuţie elveţianã va deveni proprietatea pãrţii române, odatã cu intrarea acestuia în România sau cumpãrarea de pe piaţa localã; va fi utilizat exclusiv pentru derularea Programului şi nu va fi folosit în alte scopuri, fãrã aprobarea prealabilã, în scris, a AEDC.
14.2. Indiferent de situaţie, AEDC nu îşi asumã nici o responsabilitate în legãturã cu echipamentul şi materialele menţionate. Dacã din anumite motive Programul ar putea fi întrerupt, echipamentul furnizat prin contribuţie elveţianã va trebui folosit conform celor ce se vor stabili în scris de cãtre cele douã pãrţi contractante.
ART. 15
Dispoziţii speciale
15.1. Pãrţile contractante îşi exprimã preocuparea comunã în lupta împotriva corupţiei care poate periclita buna guvernare şi folosirea corespunzãtoare a resurselor necesare dezvoltãrii şi, în plus, pune în pericol competiţia corectã şi deschisã bazatã pe preţ şi calitate. De aceea, ele îşi declarã intenţia de a-şi uni eforturile în lupta împotriva corupţiei şi, în special, declarã cã orice ofertã, cadou, platã, remuneraţie sau beneficiu de orice fel, considerat drept un act ilegal sau o practicã coruptã, nu a fost şi nici nu va fi fãcut, direct sau indirect, vreunei persoane, oricine ar fi, în perspectiva unei recompensãri sau punerii în practicã a prezentului acord. Orice act de acest tip constituie un motiv suficient pentru a justifica anularea prezentului acord ca urmare a procurãrii sau obţinerii unor foloase necuvenite ori adoptarea oricãror alte mãsuri de corecţie prevãzute de legea în vigoare.
15.2. Pãrţile contractante convin asupra faptului cã respectarea principiilor democratice şi drepturilor fundamentale ale omului, aşa cum au fost prevãzute în Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, cãlãuzeşte politicile interne şi externe ale celor douã pãrţi şi constituie un element esenţial pentru a fi pe o poziţie de egalitate faţã de obiectivele prezentului acord.
ART. 16
Rezolvarea divergenţelor
Divergenţele rezultate în urma interpretãrii sau aplicãrii prevederilor prezentului acord vor fi soluţionate pe cale diplomaticã, prin negocieri între pãrţile contractante.
ART. 17
Intrarea în vigoare şi încetarea valabilitãţii
17.1. Prezentul acord va intra în vigoare la data la care partea românã va notifica pãrţii elveţiene îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare.
17.2. Acordul îşi pãstreazã valabilitatea pânã la data la care ambele pãrţi contractante şi-au îndeplinit obligaţiile asumate.
17.3. Pãrţile contractante pot modifica sau completa, în scris, prezentul acord, urmând procedurile prevãzute la alin. 17.1.
17.4. Prezentul acord poate fi oricând denunţat de orice parte contractantã printr-o notificare scrisã cãtre cealaltã parte contractantã. Denunţarea produce efecte dupã 90 de zile de la data primirii notificãrii de cãtre cealaltã parte contractantã.
Semnat la Bucureşti la 9 noiembrie 2005, în douã exemplare originale în limba englezã, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul României,
Vasile Blaga,
ministrul administraţiei şi internelor

Pentru Guvernul Confederaţiei Elveţiene,
Jean-Claude Richard,
ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România



INTRODUCEREA POLIŢIEI DE PROXIMITATE ÎN ROMÂNIA

Proiectul documentului
1 ianuarie 2005-31 martie 2007

redactat de Peter Schorer, BSP, St. Gallen, în colaborare cu Peter Bachmayer, Heidelberg, din partea Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare - AEDC, Berna, Confederaţia Elveţianã

Rezumat

La doi ani dupã începerea proiectului "Introducerea Poliţiei de Proximitate (PdP)", acest document propune prelungirea acestuia pentru încã doi ani, în 2005 şi 2006, cu finalizare în martie 2007.
Fundamentare: În perspectiva aderãrii la UE în 2007, România necesitã o transformare radicalã a statului şi societãţii. În general, democratizarea, demilitarizarea şi descentralizarea fortelor de poliţie şi transformare acestora într-o poliţie orientatã cãtre cetãţeni şi servicii reprezintã pãrţi esenţiale ale acestei reforme. Experienţa elveţianã şi asistenţa pot contribui la sporirea acestei dezvoltãri importante.
Perioada anterioarã: accentul a fost pus pe pregãtirea viitorilor ofiţeri de poliţie, pe înstruirea ofiţerilor activi de poliţie şi pe crearea conştiinţei în societatea civilã. Rezultatele încurajatoare necesitã acum o re-instituire şi consolidare susţinutã.
Obiective şi realizãri: Poliţia de proximitate ar trebui inclusã permanent în structura Poliţiei Române. Proiectul are ca scop ca Poliţia Românã sã asigure, la diferite nivele, exercitarea unui management necesar al schimbãrii. Proiectul sperã sã realizeze urmãtoarele: modificarea bazei legale existente, pregãtirea în tehnicile managementului modern şi în analiza tranzacţionalã a ofiţerilor de poliţie activi, pregãtirea în domeniul poliţiei de proximitate în şcolile româneşti de poliţie, campania pentru poliţia de proximitate în societatea româneascã, ce include douã sondaje de opinie, implementarea la nivel local, "Proiecte de Marketing de Siguranţã" practice şi, într-o mai micã mãsurã, îmbunãtãţirea infrastructurii şi echipamentului. Conceptul PdP va fi implementat de asemenea şi la poliţia de frontierã românã. Implementarea activitãţilor va începe la sfârşitul anului 2005.
Partener şi aria de intervenţie: Proiectul va interveni în toate cele 8 regiuni ale ţãrii, partenerul legal al AEDC este Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Riscuri: implementarea proiectului ar putea fi împiedicatã de o discontinuitate dominantã în administraţia publicã şi situaţia juridicã. Rezistenţa la nou poate persista in structura de poliţie, care încã aratã semnele unei atitudini militare tradiţionale. Sunt necesare eforturi, rãbdare şi timp.
Potenţial: un management de elitã al poliţiei centrat pe reformã şi un guvern angajat sã conducã România cãtre intrarea în UE sunt premise foarte promiţãtoare pentru proiect. Un segment considerabil al factorilor de conducere la nivel mediu şi superior din poliţie este motivat sau chiar entuziast în legãturã cu noua activitate de poliţie.
Bugetul şi organizarea proiectului: un comitet comun va conduce proiectul şi va superviza managementul. Contribuţia elveţianã la buget totalizeazã 1,25 milioane de franci elveţieni.

1. Fundamentarea proiectului

1.1 Contextul social şi politic al proiectului
Din 1945 pânã în 1990, economia României s-a dezvoltat foarte puţin. Pe parcursul acestei perioade, în ciuda condiţiilor preliminare naturale bune. România s-a afundat în sãrãcie. Dar, numai prin deschiderea ei cãtre economia de piaţã liberã, populaţia a fost sensibil afectatã de acest fapt. Pe parcursul ultimilor câţiva ani, economia s-a schimbat, evident, în bine. În prezent, aceasta are un efect pozitiv asupra populaţiei din centrele economice. Simultan, rata inflaţiei a scãzut simţitor (de la 56% în 1999 la 12% în 2004). Cu toate acestea, rata totalã a inflaţiei începând din 1990 a avut efecte nimicitoare asupra populaţiei cu un venit mic sau fãrã venit, în special asupra pensionarilor. Acest lucru a generat serioase probleme sociale.
Dezvoltarea administraţiei publice pe parcursul ultimilor ani a înregistrat progrese mai mici decât cea economicã. Capacitãţile administrative ar putea fi întãrite în continuare, pentru a crea un mediu mai bun de afaceri. Pe de altã parte, alegerile la nivel judeţean (iunie 2004) şi la nivel naţional (noiembrie-decembrie 2004), care s-au finalizat cu schimbarea guvernului, au arãtat o dezvoltare pozitivã cu privire la înţelegerea regulilor democratice.
În octombrie 2004, Comisia Europeanã a declarat cã aşteaptã ca România sã îndeplineascã toate criteriile pentru a deveni membru şi sã se pregãteascã pentru aderare pânã la 1 ianuarie 2007. Prin închiderea tuturor capitolelor de negociere la termenul stabilit România a luat o opţiune serioasã în ce priveşte aderarea la Uniunea Europeanã. Unul dintre aceste capitole se referã la Justiţie şi Afaceri Interne. În mãsura în care priveşte forţele de poliţie în special, cuvintele-cheie sunt: descentralizarea efectivã şi delegarea responsabilitãţilor unitãţilor teritoriale; politica modernã de resurse umane; decizii strategice cu privire la sistemul poliţienesc dual (poliţie şi jandarmerie) sau unitar; circuitul informaţiilor între instituţiile de implementare a legii; cooperarea între aceste instituţii şi legislaţia compatibilã care defineşte responsabilitãţile şi cooperarea între toate instituţiile de aplicare a legii. Negocierea de cãtre România a capitolului 24 J.A.I. a fost dificilã şi chiar dacã termenul decembrie 2004 nu a fost depãşit. Uniunea Europeanã a impus anumite mãsuri excepţionale şi de precauţie sub forma clauzelor de salvgardare.
Ministerul Administraţiei şi Internelor din România declarã cã negocierea capitolului 24 Justiţie şi Afaceri Interne (JHA) a fost dificilã:
"Chiar dacã termenul de decembrie 2004 a fost respectat, Uniunea Europeanã a impus anumite mãsuri excepţionale şi de precauţie sub forma clauzelor de salvgardare. În ceea ce priveşte domeniul JAI, România poate fi supusã la douã clauze de salvgardare:
- clauza de suspendare (amânarea aderãrii cu un an). Clauza poate fi activatã ca urmare a neîndeplinirii a 7 cerinţe privind J.A.I. (şi alte 4 legate de concurenţã) dintre care 4 sunt de competenţa Ministerului Administraţiei şi Internelor.
- clauza de salvgardare prevãzutã şi în cazul celor 10 state ce au aderat recent la Uniunea Europeanã (de suspendare a unor drepturi conferite de acquis, pânã la îndeplinirea obligaţiilor aferente, dar fãrã amânarea aderãrii). Pentru evitarea activãrii clauzelor de salvgardare pentru neîndeplinirea cerinţelor legate de domeniul ordinii şi siguranţei publice, Guvemul României prin <>Hotãrârea nr. 196/2005 a aprobat "Strategia Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetãţeanului şi prevenirea criminalitãţii stradale", prin care au fost delimitate atribuţiile şi competenţele în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în sensul cã Poliţia Românã menţine ordinea şi siguranţa publicã la nivel naţional, iar Jandarmeria Românã asigurã şi restabileşte ordinea şi siguranţa publicã la nivel naţional.
Strategia defineşte conceptele de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, astfel:
- menţinerea ordinii publice reprezintã ansamblul mãsurilor, activitãţilor şi acţiunilor organizate şi desfãşurate cotidian de cãtre forţele de ordine şi siguranţã publicã, pentru funcţionarea normalã a instituţiilor statului;
- asigurarea ordinii publice cuprinde mãsurile ce se întreprind pentru respectarea legalitãţii, prevenirea şi descurajarea unor acţiuni care vizeazã tulburãri sociale sau manifestãri de violenţã pe timpul adunãrilor şi manifestaţiilor publice, activitãţilor culturale şi sportive;
- restabilirea ordinii publice reprezintã ansamblul mãsurilor legale întreprinse pentru repunerea acesteia în situaţia iniţialã, atunci când a fost tulburatã grav, prin mijloace paşnice ori prin folosirea exclusivã a forţei.
De asemenea, potrivit Strategiei Actualizate privind reforma instituţionalã a Ministerului Administraţiei şi Internelor în perioada 2005-2006, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 306/2005 , în anul 2006 urmeazã a fi constituit Departamentul ordine şi siguranţã publicã, ca structurã a aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Intemelor.
Departamentul ordine şi siguranţã publicã va cuprinde componentele de ordine şi siguranţã publicã subordonate Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv Poliţia Românã, Jandarmeria Românã, Poliţia de Frontierã Românã, Autoritatea pentru strãini, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, Unitatea Specialã de Aviaţie şi Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila".
Structura poliţiei naţionale a fost discutatã frecvent, dar nu au fost schimbate prea mult în ultimii ani. Pe lângã o reorganizare a poliţiei de ordine publicã şi implementarea PdP în cadrul noii structuri, nu au existat schimbãri semnificative. La sfârşitul lunii noiembrie şi mijlocul lunii decembrie 2004, a fost creatã şi adoptatã noua bazã juridicã pentru poliţia municipalã ("poliţia comunitarã"). Aceasta nu este nici foarte adecvatã sã clarifice şi nici sã împartã responsabilitãţile dintre autoritãţile de aplicare a legii, fiind în prezent dezbãtute de guvern.
În ciuda schimbãrilor frecvente de personal la nivelul conducerii poliţiei, se doreşte sã se ajungã la o mentalitate a forţelor de poliţie orientatã pe servicii. Noul guvern - dupã ce a schimbat doar câteva persoane din funcţii de conducere la începutul anului 2005 - a schimbat brusc aproape toate persoanele din funcţii de conducere din cadrul IGPR şi inspectoratelor judeţene. Mulţi dintre noii lideri sunt tineri şi doresc sã promoveze poliţia de proximitate. Inspectorul General al Poliţiei Române, recent numit, este unul dintre cei mai importanţi promotori ai poliţiei de proximitate în România, iar noul inspector al poliţiei de frontierã s-a ocupat de chestiuni legate de PdP şi a promovat acest concept în fosta sa calitate de adjunct al inspectorului general al Poliţiei Române.
Întrucât UE solicitã insistent transformarea poliţiei într-o forţã modernã şi orientatã pe cetãţean şi crearea unei structuri de poliţie adecvate, noul guvern intenţioneazã sã satisfacã aceste cereri cât mai curând posibil, iar liderii politici doresc sã obţinã un sprijin cât mai puternic.

1.2. Justificarea proiectului
O societate care trebuie sã facã faţã schimbãrilor de la statul totalitar la democraţie are nevoie de timp şi sprijin sub multe aspecte. În cadrul construcţiei democraţiei, cetãţenii trebuie sã înţeleagã noile structuri naţionale şi sã capete încredere în acestea. Numai dacã cetãţenii pot stabili o atitudine pozitivã în ceea ce priveşte noul sistem, ei se vor angaja sã dezvolte propriul stat într-o direcţie democraticã.
Anterior anului 1989, forţele române de poliţie erau strict organizate pe baze ierarhice şi semi-militar, ceea ce nu este compatibil cu o democraţie orientatã cãtre cetãţeanul modern.
Poliţia este unul dintre cei mai vizibili şi palpabili reprezentanţi ai statului. Pentru o dezvoltare democraticã, este foarte important sã se creeze o interfaţã uniformã între societate şi poliţie. Astãzi, poliţia de proximitate este o parte esenţialã a oricãrei poliţii moderne. Dupã lunga perioadã de dictaturã anterioarã anului 1989, este necesarã în mod imperativ schimbarea fostei poliţii "miliţia", care era folositã pentru a observa, a urmãri şi a oprima, într-o poliţie orientatã cãtre servicii. O astfel de contribuţie pentru construcţia democraticã este principalul motiv pentru ca AEDC sã intervinã în proiectele poliţiei de proximitate în câteva ţãri din sud-estul Europei, cu un anumit accent pe România.
Întoarcerea României cãtre Uniunea Europeanã a determinat o schimbare radicalã a muncii de poliţie necesare şi inevitabile. În anul 2004, s-a decis cã România se va integra în UE în 2007, dacã va fi îndeplinit un anumit numãr de condiţii. In acest context, condiţiile importante în domeniul poliţiei sunt:
● demilitarizarea forţelor de poliţie
● descentralizarea unitãţilor de poliţie
● îmbunãtãţirea interfeţei dintre peliţe şi cetãţeni
Demilitariatarea a fost realizatã din punct de vedere juridic, titlurile şi gradele militare fiind oficial desfiinţate. Dar, atitudinea conducerii, tratamentul aplicat personalului şi interacţiunea cu cetãţenii şi instituţiile sociale ale acestora aratã încã semne ale unui stil sau atitudine tradiţionalã (militarã), nu numai la poliţia naţionalã, ci şi la poliţia de frontierã.
Descentralizarea este mult discutatã, pot fi enumerate câteva progrese în legislaţie şi chiar implementare în câteva domenii. Dar nu a fost realizatã deocamdatã o repartizare clarã a competenţelor, responsabilitãţilor şi fondurilor la nivel naţional, judeţean şi municipal. Desigur, o descentralizare cere timp şi trebuie sã fie experimentatã. De la începutul anului 2005, mişcarea cãtre o mai mare descentralizare este sprijinitã în special de noii primari ai oraşelor mari care intenţioneazã - pe baza unei noi legi - sã deţinã propriile forţe de poliţie datoritã responsabilitãţii lor juridice de a respecta legea şi ordinea în localitate.
Demilitarizarea şi descentralizarea sunt factori importanţi pentru a îmbunãtãţi interacţiunea dintre poliţie şi cetãţeni. Munca poliţiei de proximitate necesitã iniţiativã şi responsabilitate proprie a ofiţerilor de poliţie, ceea ce nu este posibil în cazul unor structuri tradiţionale strict ierarhizate. La nivelul strãzii, în marile oraşe, poliţia de proximitate este deja vizibilã, pãrând a fi fãcute mai multe progrese în acest caz, decât în domeniile demilitarizãrii sau descentralizãrii poliţiei.
In acest context, rãmâne necesarã continuarea acordãrii sprijinului în ceea ce priveşte implementarea şi activitatea poliţiei de proximitate. Este obligatoriu ca structurile de poliţie sã fie influenţate, atât cu privire la organizarea poliţiei, cât şi cu privire la aptitudinile şi cultura managerialã. Poliţia de proximitate va fi acceptatã ca mentalitate generalã de lucru a întregii poliţii, va fi inclusã ca serviciu special în cadrul structurilor poliţieneşti şi va câştiga susţinere.

1.3. Perioada anterioarã
Între 2000 şi 2002 experienţa pozitivã câştigatã prin cele douã proiecte-pilot sprijinite de Elveţia în judeţele Argeş şi Neamţ au încurajat partenerul român sã solicite asistenţã în continuare pentru introducerea poliţiei de proximitate în întreaga ţarã. O astfel de intensificare a fost decisã într-o convenţie bilateralã între Guvernele român şi elveţian, în martie 2003, care a încheiat Acordul pentru Cooperare Tehnicã din 1995 şi scrisoarea de intenţie din 1999 dintre Poliţia şi Ministerul de Justiţie elveţiene şi Ministerul de Interne român.
Pentru a schimba o mare organizaţie înzestratã cu o anumitã mentalitate şi tradiţii înrãdãcinate adânc, este nevoie de timp îndelungat, rãbdare şi eforturi.
Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene se referã la introducerea poliţiei de proximitate*1) în România*2). În perspectiva anilor 2003 şi 2004 pãrţile contractante au hotãrât sã introducã poliţia de proximitate în cel puţin 75% din oraşele mari din România, sã organizeze cursuri de Analizã Tranzacţionalã (AT) şi alte forme de pregãtire, realizate în sprijinul poliţiei de proximitate, sã stabileascã locul poliţiei de proximitate în contextul educaţiei poliţieneşti, sã informeze poliţia şi populaţia în legãturã cu conceptul poliţiei de proximitate şi sã pregãteascã extinderea acesteia în toate oraşele mari din România în 2005 şi 2006.
-----------
*1) În continuare termenul Poliţia de Proximitate (PdP) este folosit în locul celui folosit normal "Poliţia de Proximitate (CP)" pentru a evita confuzia cu "Poliţia Comunitarã", termen folosit în România pentru forţele poliţieneşti de la nivelul municipal, aflate sub controlul primarului.
*2) vezi "Monitorul Oficial al României, nr. 557 din 04.08.2003.
Strategia proiectului abordeazã sarcinile la trei niveluri diferite:
● Pregãtirea viitorilor ofiţeri de poliţie. Acest lucru conduce direct spre activitãţi cu reprezentanţi ai celor 5 instituţii de pregãtire ale poliţiei din ţarã. De la bun început, tinerii studenţi ar trebui sã fie informaţi despre necesitatea şi avantajele poliţiei de proximitate.
● Instruirea ofiţerilor de politie activi. Specializarea sub forma seminariilor, a atelierelor de lucru şi a altor evenimente reprezintã mijloace importante pentru ca acest grup-ţintã sã desfãşoare munca de poliţie. Bineînţeles, au fost şi încã mai sunt dificultãţi în schimbarea atitudinilor şi comportamentelor, care au fost valabile de ani de zile şi care nu mai pot fi convingãtoare pentru fiecare persoanã din cadrul forţelor de poliţie.
● Fomnarea conştiinţei în rândul societãţii civile şi al forţelor de poliţie. Astãzi, cetãţenii pot solicita autoritãţilor drepturi şi tratamente care nu a fost folosite pânã acum în România. Relaţiile dintre cetãţeni şi poliţie reprezintã subiectul schimbãrii necesare: climatul în societatea civilã şi atmosfera în rândul forţelor de poliţie au nevoie de o schimbare. Campaniile de relaţii publice sunt mãsuri importante care sprijinã aceastã schimbare.
Implementarea strategiei a fost orientatã de trei principii:
● poliţia de proximitate trebuie sã aibã o bazã legalã clarã. Legile, regulile şi reglementãrile trebuie sã fie adaptate şi modificate.
● opinia publicã cu privire la poliţia de proximitate trebuie sã fie atent monitorizatã, pentru a cunoaşte starea de fapt şi schimbarea acesteia pe parcursul proiectului
● proiectul poate contribui la introducerea poliţiei de proximitate în România, dar dificultãţile introducerii efective trebuie sã fie rezolvate chiar de cãtre instituţiile româneşti.
Proiectul a ales o abordare ascendentã (de jos în sus): Principala preocupare a constituit-o pregãtirea specialiştilor pentru poliţia de proximitate în oraşe, la "nivelul strãzii". Simultan, au fost oferite informaţiile necesare managementului. A urmat pregãtirea managementului superior şi a celui mediu cu privire la temele operaţionale şi strategice imediat ce exemplele practice au fost terminate.
Realizãrile proiectului au fost monitorizate îndeaproape de cãtre managementul proiectului în câteva regiuni ale ţãrii. În plus, au fost evaluate de cãtre o misiune UE din ianuarie pânã în martie 2004. Ambele investigaţii au ajuns la aceleaşi concluzii:
● S-a realizat Introducerea poliţiei de proximitate la nivelul strãzii. "Implementarea programului poliţiei de proximitate se aflã într-un stadiu avansat în zonele urbane..."*3), dar integrarea susţinutã a conceptului în celelalte structuri organizaţionale ale poliţiei necesitã încã îmbunãtãţiri. Poliţia de proximitate nu este, în realitate, inclusã încã în structura şi strategia întregii poliţii.
-----------
*3) Nick Phillips - UK MTE, Raportul de Audit, Activitatea de poliţie în România - Programele de Cooperare ale Comunitãţii, Poziţia Curentã - Martie 2004, pagina 25f.
● Impresionant este "nivelul entuziasmului pentru concept, care a fost arãtat de cãtre poliţiştii de proximitate înşişi,... nu existã dubiu, cã aceia care au vãzut, cred în concept şi în caracteristica lui de a furniza, în primul rând, o interfaţã a raportului poliţie/comunitate şi, în al doilea rând, o realã capacitate de rezolvare în mod pro-activ a problemei". (...) "Ceea ce este mai mult decât remarcabil, este faptul cã aceşti ofiţeri demonstreazã entuziasm, în ciuda unui fond inadecvat de resurse. Acesta se manifestã în cea mai mare parte a aspectelor, folosesc propriile telefoane mobile, lucreazã cu puţin sau fãrã echipament IT sau software şi fãrã a fi plãtiţi pentru timpul suplimentar"*3)
----------
*3) Nick Phillips - UK MTE, Raportul de Audit, Activitatea de poliţie în România - Programele de Cooperare ale Comunitãţii, Poziţia Curentã - Martie 2004, pagina 25f.
● Poliţia de proximitate a fost inclusã în programa de învãţãmânt a noilor poliţişti.
● Poliţia de proximitate, ca termen, este cunoscutã pe larg în societatea româneascã, în special prin canalele de televiziune. Dar, încã nu a fost înţeles în detaliu sensul poliţiei de proximitate.
S-a realizat mult: Cel mai important obiectiv prevãzut pentru 2003 şi 2004 a fost realizat în cea mai mare parte, dar, bineînţeles, mai rãmân încã multe de fãcut. In anexa 2, este oferitã o imagine de ansamblu.
În primele 8 luni din 2005, sprijinul în ceea ce priveşte implementarea PdP a continuat, cu o monitorizare extinsã a PdP în marile oraşe. Dar, pe lângã aceasta, sprijinul s-a concentrat mai mult pe cunoştinţele de management în sens mai larg, privind marketingul securitãţii pentru a dezvolta proiecte concrete în cooperare cu alţi parteneri, privind managementul atelierelor de lucru pentru conducerea de nivel mediu şi înalt, privind crearea unei noi baze legale pentru PdP şi privind pregãtirea mai multor instructori AT pentru a accelera extinderea AT la întreaga poliţie. Faptul cã la aceastã activitate au participat personal cei mai înalţi reprezentanţi ai IGPR demonstreazã cã partenerii români acceptã deţinerea acestui proiect.

1.4. Experienţa acumulatã
● Evaluarea iniţialã conform cãreia introducerea susţinutã a poliţiei de proximitate se va realiza în aproximativ 10 ani, s-a dovedit a fi aproape corectã.
● Bazele juridice actuale ale poliţiei de proximitate (Dispoziţia S/124/2004) reprezintã un progres sigur, dar necesitã îmbunãtãţiri viitoare. Recenta "Dispoziţie" 347, 348 şi specificaţia cã 348 înlocuieşte "S/124" sunt o îmbunãtãţire clarã şi - împreunã cu noii indicatori - vor avea un efect pozitiv asupra implementãrii PdP.
● Abordarea ascendentã s-a dovedit parţial corectã: poliţia de proximitate este vizibilã la nivelul strãzii. Dar acum este momentul sã se consolideze clar abordarea descendentã pentru a obţine un management al poliţiei mult mai implicat în activitatea poliţiei de proximitate.
● A fost atins un potenţial important: cei mai mulţi inspectori şefi şi şefi ai poliţiei de ordine publicã ai judeţelor aratã un interes deosebit. Astfel, munca de proiect, care include ateliere de lucru şi pregãtiri pentru managementul superior a fost un pas în direcţia corectã, dar ar trebui urmatã acum de o pregãtire intensivã a managementului mediu. Se realizeazã un succes, dacã o mare parte a managementului mediu este interesatã de poliţia de proximitate.
● Deşi managementul superior este bine descris cu privire la conceptual teoretic al poliţiei de proximitate, mulţi dintre aceşti manageri nu cunosc încã modul eficient de conducere a poliţiei de proximitate în practicã.
● Pregãtirea de bazã a poliţiei de proximitate a fost implementatã în instituţiile de pregãtire ale poliţiei de cãtre profesori pregãtiţi în cadrul acestui proiect. Acum este important sã obţinã susţinerea acestei pregãtiri. În toate şcolile de poliţie, nivelul de pregãtire a poliţiei de proximitate şi programa trebuie sã fie verificate şi dacã este necesar, ameliorate.
● Buna comunicare este unul dintre cele mai importante principii de bazã ale poliţiei de proximitate. Pânã acum, aproximativ 800 poliţişti specialişti de proximitate, sute de studenţi şi aproximativ 1000 de poliţişti au fost pregãtiţi în Analizã Tranzacţionalã (AT). Aceasta înseamnã mult, dar nu suficient pentru toate forţele de poliţie române.
● Pe baza a câteva sondaje de opinie în diferite regiuni, se poate aprecia cã 10 pânã la 60% din populaţie cunoaşte anumite aspecte despre poliţia de proximitate; sunt variaţii considerabile între regiuni. 40% din aceste persoane chestionate declarã cã au obţinut informaţiile de la TV.
● Aproape toţi poliţiştii pregãtiţi în cadrul acestui proiect sunt foarte motivaţi şi lucreazã cu entuziasm. Pentru, a menţine aceastã situaţie este obligatoriu sã se îmbunãtãţeascã infrastructura şi echipamentul (dotarea) acestora.
● Primii poliţişti care vin în contact cu cetãţenii ce intrau în ţarã sunt Poliţiştii de frontierã. Comportamentul profesional al acestor poliţişti este mereu diferit de estimarea la nivel naţional. Principiile PdP ar trebui extinse şi în ceea ce priveşte poliţia de frontierã.
● Managementul modern de personal, precum şi managementul de proiect în cooperare cu partenerii nu este cunoscut de majoritatea şefilor de poliţie. De aceea, eforturile de pregãtire sunt în continuare importante.
● Faptul cã schimbãrile de funcţii profesionale în cadrul poliţiei sunt mai frecvente decât în cazul poliţiei noastre face ca, în ceea ce priveşte metodele de lucru, continuitatea sã fie datã de documente scrise. Acest lucru se aplicã - într-o mai mare mãsurã decât a fost iniţial prevãzut - şi în cazul pregãrii şi punerii în practicã a PdP.
● Monitorizarea aratã cã existã puţini specialişti PdP, deşi ei existã în continuare, care nu sunt degrevaţi de alte îndatoriri, ceea ce înseamnã cã existã în continuare şefi care nu au înţeles încã metodele de lucru, ale PdP.
● De-a lungul anilor în care au colaborat, a crescut încrederea între partenerii de proiect: tot mai multe discuţii despre PdP în sens larg au avut loc şi este solicitatã consilierea în ceea ce priveşte de exemplu, domeniul organizãrii, stractura poliţiei, structurile de pregãtire, specializarea sau legislaţia.
In ciuda acestor eforturi încununate de succes, în vederea reorganizãrii poliţiei române, urmãtoarele probleme sunt încã prioritare:
1. Dispoziţia S/124 nu este încã o bazã bunã pentru poliţia de proximitate şi a trebuit sã fie îmbunãtãţitã.
2. PdP nu este încã însuşitã de structurile managementului poliţienesc ca o activitate sau realitate cotidianã.
3. Cei mai mulţi dintre şefii poliţiei uziteazã încã un stil tradiţional al managementului descendent: de exemplu, reprimarea iniţiativei şi a responsabilitãţilor proprii, controlul total cu privire la toate acţiunile şi mişcãrile, lipsa încrederii, dar prezenţa suspiciunii faţã de subordonaţi, insuficient respect pentru personal.
4. Cooperarea la nivel local existã deja, dar nu suficient.
5. S-a început pregãtirea de bazã a poliţiei de proximitate pentru studenţii poliţişti, dar se pare cã nu este încã suficientã.
6. Încã mulţi poliţişti au o atitudine care nu este compatibilã cu poliţia de proximitate: este necesarã pregãtirea viitoare şi extinsã a analizei tranzacţionale.
7. Poliţia de proximitate a câştigat teren în rândul publicului general şi în cadrul poliţiei, dar prea mulţi oameni din interiorul sau din afara poliţiei care nu înţeleg ce este poliţia de proximitate.
8. Evident, infrastructura fizicã şi echipamentul sunt departe de a fi adecvate.
9. Implementarea PdP în cadrul poliţiei de frontierã ar fi beneficã pentru a îmbunãtãţi comportamentul profesional şi imaginea acesteia.
Pe parcursul ultimilor doi ani au fost fãcute progrese remarcabile. Acest lucru reprezintã un bun potenţial pentru îmbunãtãţirile viitoare. Necesitã resurse considerabile, eforturi şi timp. Ţara este mare, sarcina este uriaşã şi trebuie sã fie cuprinşi mulţi oameni.
Ca o consecinţã, perioada urmãtoare de proiect impune, pentru consolidarea realizãrilor, intensificarea activitãţilor deja începute cu privire la management şi organizare, mai multe eforturi de a extinde PdP în alte domenii ale muncii de poliţie, precum şi o monitorizare atentã a impactului activitãţilor de proiect.
În continuare sunt descrise obiectivele şi activitãţile propuse de proiect pentru perioada ianuarie 2005 - martie 2007; în anexa 1 este prezentat un rezumat al acestuia sub forma Cadrului evolutiv al proiectului.

1.5. Implementarea PdP la Poliţia de Frontierã
Poliţia de frontierã este o forţã de poliţie demilitarizatã, constituie o Direcţie proprie/Inspectorat (IGPF) în cadrul MAI şi este la acelaşi nivel ca şi Inspectoratul Poliţiei Române (IGPR). Aşa cum aratã rapoartele, una dintre principalele probleme ale poliţiei de frontierã (pe lângã corupţie) sunt relaţiile profesionale bune şi amabile cu publicul. Noul inspector general al poliţiei de frontierã doreşte sã intervinã în ceea ce priveşte filozofia şi practica PdP şi a cerat sprijin pentru implementare.
Întrucât poliţiştii din cadrul poliţiei naţionale şi poliţiei de frontierã sunt pregãtiţi în aceeaşi instituţie, ei au aceeaşi pregãtire de bazã şi se pot transfera de la un inspectorat la altul. Rolul PdP este consistent şi în cadrul poliţiei de frontierã. Desigur, implementarea trebuie sã fie adaptatã la condiţiile poliţiei de frontierã şi nu poate fi similarã pentru poliţia de ordine publicã. Dar principiile sunt aceleaşi şi este logic sã se utilizeze experienţa personalului implicat în proiectul elveţiano-român.

2. Obiectivul general 2005/2006

Poliţia de proximitate introdusã la nivelul structurilor de poliţie romane cu efect susţinut
Experienţa proiectului şi evaluarea UE mai sus-menţionatã aratã cã, în ciuda bunei practici a PdP care a fost demonstratã de cãtre poliţiştii de la nivelul strãzii, "integrarea plinã de înţeles a acestui concept în funcţionarea mai largã a organizaţiei este mai puţin evidentã", deocamdatã*4). "În prezent, Poliţia de Proximitate se aflã la baza organizaţiei, aproape ca o "alipire". Poliţia de Proximitate nu poate lucra eficient în acest context. Multitudinea opiniilor acceptate şi experienţa sugereazã cã are nevoie sã fie vãzutã ca "o strategie organizaţionalã...*5).
-----------
*4) Nick Phillips, Raportul de Audit, Martie 2004, pagina 4.
*5) Nick Phillips, Raportul de Audit, Martie 2004, pagina 4.
Numai dacã obiectivul general poate fi realizat, se poate declara despre PdP cã este implementatã în România. Proiectul poate şi va contribui la acest scop general, dar este evident cã sunt necesare eforturile altora, precum şi o perioadã mai mare de 2 ani.

3. Scopul proiectului

Structurile de poliţie la toate nivelurile adaptate mai bine, pentru o poliţie de proximitate eficientã
"Ceea ce este necesar acum, este un management mai bun al gradului de conştientizare a ceea ce trebuie realizat pentru a face din poliţia de proximitate o parte a unei soluţii integrale, în vederea preluãrii sale de cãtre întreaga poliţie. Managerii locali vor trebui sã nege tiparele existente şi sã punã la îndoialã unele din practicile lor. Ei vor trebui sã permitã personalului lor un grad mai mare de autonomie asumându-şi în acelaşi timp o responsabilitate personalã mai mare în ceea ce priveşte conducerea acelui colectiv. Va deveni o necesitate, pentru toatã organizaţia, sã se renunţe la confortul oferit de birocraţia curentã, de practicile micro-manageriale.
Aceasta va presupune ca managerii sã adopte chestiuni de management al schimbãrii extrem de provocatoare, care o datã finalizate cu succes vor avea într-adevãr potenţialul sã schimbe dinamica activitãţii de poliţie din România"*6).
----------
*6) Nick Phillips, Raportul de Audit, Martie 2004, pagina 26.
Managementul de proiect preia responsabilitatea pentru scopul proiectului presupunând cã sunt oferite condiţiile esenţiale necesare (descentralizarea continuã şi demilitarizarea; sprijinul managementului superior al poliţiei române; modificarea bazei juridice; coordonarea cu alte instituţii).

4. Obiective

4.1. Baza juridicã pentru PdP (Dispoziţia S/124) modificatã
Prevederile "Dispoziţiei S/124" sunt în mod evident insuficient de clare şi sunt o sursã de neînţelegeri constante. Activitãţile care conduc la obiectivul 1, vizeazã:
● Obţinerea unui mandat pentru revizuire (îmbunãtãţire),
● Pregãtirea unui nou proiect care sã cuprindã noi prevederi stipulate,
● Mãsuri care sã conducã la înţelegerea dispoziţiei modificate şi care sã fie folosite corect de cãtre respectivii poliţişti,
● Sprijinirea şefilor de poliţie în vederea pregãtirii propunerilor pentru legile şi regulamentele modificate.
Activitãţile trebuie sã îmbrace forma unor ateliere de lucru şi sã se deruleze în strânsã cooperare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) şi cu Poliţia de Frontierã din Bucureşti (IGPF).
Problemele care privesc baza juridicã a PdP trebuie sã fie clarificate. Baza juridicã trebuie sã fie compatibilã cu noua organizare a sistemului de siguranţã şi ordine publicã.
Va fi dificil sã se realizeze acest rezultat fãrã o dorinţã clarã şi distinctã a managerilor de vârf ai Poliţiei Române, în vederea obţinerii unei astfel de baze juridice clare. Sunt semne bune cã aceastã dorinţã existã (vezi mai jos, capitolul 9.2 "Potenţial").

4.2. Poliţiştii şefi din 8 regiuni româneşti pregãtiţi în tehnicile managementului de bazã, modern
Unul dintre cele mai mari obstacole împotriva implementãrii PdP este lipsa unui management modern. Nu toţi managerii de nivel mediu sunt conştienţi de necesitatea schimbãrii urgente a metodelor managementului tradiţional. Trebuie sã aibã loc o "demilitarizare a mentalitãţii managementului". Cuvântul cheie este "schimbarea managementului cu respectarea diferenţelor culturale specifice".
"Procesul de schimbare urgentã, cu care se confruntã managerii în timp ce dezvolta PdP în România, se referã la un numãr de probleme esenţiale pentru furnizarea unui serviciu poliţienesc modern...."(...) "Inerţia rezultatã, dacã nu este rezolvatã, va conduce la eşecul Poliţiei de Proximitate. În consecinţã, munca iniţialã care a fost depusã şi care este creditul celor implicaţi, nu poate pe termen lung, sã fie susţinutã în cadrul structurilor din prezent."*7)
-----------
*7) Nick Phillips - UK MTE, Ghidul celor mai bune practici (Proiect), Activitatea de poliţie în România - Programele de Cooperare ale Comunitãţii, aprilie 2004, pagina 32.
Este planificatã câte o activitate de pregãtire în fiecare din cele 8 regiuni din România, care sunt, de asemenea, deservite de UE; douã dintre aceste regiuni sunt atât de mari, încât au nevoie de 2 activitãţi de pregãtire. Cele 10 activitãţi de pregãtire vor dura câte 2 zile de lucru (sub forma atelierelor de lucru), fiecare adresându-se unui numãr de 50 persoane fiecare. De aici, noile tehnici de lucru sunt preluate de cãtre participanţi cãtre nivelul local, adicã în oraşele mici.
Atelierele de lucru le completeazã pe acelea desfãşurate în anul 2004 pentru managementul superior din judeţe şi atelierele de lucru pentru Security Marketing şi proiectele pilot pentru siguranţã (vezi mai jos 4.6), ambele au fost şi sunt frecventate parţial de aceiaşi participanţi.
Chiar dacã ar fi de preferat sã se desfãşoare ateliere de lucru pe o duratã mai mare şi care sã trateze amãnunţit managementul, în situaţia datã soluţia pentru cele 2 zile pare sã fie cea mai bunã cale: Proiectul a intenţionat de la început sã sprijine extinderea PdP în întreaga ţarã. Acest lucru face ca pregãtirea în cele 8 regiuni ale României sã fie obligatorie.
Experienţa în acest proiect aratã cã existã mulţi factori care împiedicã diseminarea noutãţilor. Fãrã prezenţã şi sprijin personal, rezultatele unui astfel de atelier de lucru pentru pregãtire pot fi îngreunate, întrucât iniţiativa individualã a persoanelor poate fi insuficientã sau nesusţinutã. Deoarece alţi donatori se concentreazã asupra unor cursuri destul de lungi de management al schimbãrii pentru aproape aceeaşi participanţi, aceste cursuri privind managementul modern de bazã sunt bine promovate.
Deoarece situaţia financiarã a proiectului nu permite prelungirea duratei atelierelor de lucru şi invitarea mai multor experţi elveţieni, 3-5 instructori români de poliţie de proximitate şi reprezentanţi ai managementului superior vor sprijini consultantul la fiecare curs. Aceşti 16 instructori români au fost pregãtiţi cu ocazia cursurilor anterioare, astfel încât sã fie capabili sã susţinã cursuri interactive.
Schimbarea mentalitãţii managementului şi schimbarea stilului managementului zilnic este, desigur, sarcina managerilor înşişi. Pregãtirile - indiferent dacã sunt scurte sau lungi 'ad pot doar sã aibã rol de iniţiere.
Activitãţile selectate sã conducã la obiectivul 2 se concentreazã pe:
● Prepararea cursurilor de pregãtire a managementului referitor la cerinţele managementului la nivel mediu şi superior al poliţiei şi referitor la noii indicatori ai calitãţii muncii,
● Pregãtirea a 16 şefi de poliţie şi instructori selecţionaţi ca formatori,
● Organizarea atelierelor de lucru pentru managementul la nivel mediu şi superior din diferite regiuni ale ţãrii,
● Organizarea de pregãtire similarã pentru managementul superior şi mediu al poliţiei de frontierã, combinate partial cu pregãtire de AT pentru aceeaşi participanţi,
● Pregãtirea rãspândirii (extinderii) noilor caracteristici de management.
Munca trebuie sã fie coordonatã cu cea a altor eventuali donatori internaţionali din acelaşi domenii ale managementului poliţienesc. Un exemplu bun în acest sens este proiectul "Managementul Schimbãrii în Poliţia Românã", care va fi integrat în noul Program Matra-flex al Ministerului Afacerilor Externe al Olandei.

4.3. 50% din toţi poliţiştii pregãtiţi în Analizã Tranzacţionalã (AT)
Baza oricãrei echipe de lucru de succes este un bun management al comunicãrii şi al conflictului. De aceea, aproape toţi instructorii PdP şi specialiştii PdP sunt deja pregãtiţi în AT, frecventând cursul AT1.
Pentru a îmbunãtãţi managementul conflictelor şi al comunicãrii în cadrul poliţiei şi comunicãrii cu populaţia, conducerea superioarã a Poliţiei Române doreşte extinderea pregãtirii în AT pentru toţi poliţiştii. În prezent, sunt numai 6 formatori de AT la şcolile româneşti de poliţie. De aceea, managementul de proiect a solicitat sã pregãteascã 47 instructori PdP, 3 profesori din cadrul noii şcoli de poliţie din Cluj şi 12 profesori pentru şcolile de poliţie existente, ca formatori.
Aceşti formatori nou formaţi, împãrţiţi în 25 echipe duble, vor pregãti pas cu pas grupuri constituite din colegii lor. Dacã fiecare echipã realizeazã aproximativ 12 cursuri de AT1 pe an cu 16 participanţi fiecare, scopul de a pregãti fiecare poliţist român al poliţiei de ordine publicã va fi atins în 3 sau 4 ani. Poliţia Românã se va îngriji de costurile şi organizarea acestor cursuri de pregãtire AT1, iar proiectul va oferi tuturor şcolilor judeţene şi de poliţie echipament de pregãtire specific.
Este important pentru aplicarea experienţei privind cele mai bune practici sã aibã loc întâlniri periodice a tuturor formatorilor şi contactul lor direct periodic cu reprezentanţii respectivi ai IGPR şi IGPF.
Când formatorii AT sunt promovaţi în funcţiile lor ierarhice, ei trebuie înlocuiţi de cãtre noi formatori instruiţi. Pentru a permite o bunã pregãtire a acestor noi formatori AT, 12-20 formatori AT 2 trebuie sã fie pregãtiţi într-un curs special "AT 3" ţinut de un specialist elveţian.
Activitãţile referitoare la obiectivul 3 vizeazã:
● Realizarea cursurilor AT2 pentru toţi instructorii PdP,
● Elaborarea şi stabilirea programelor de pregãtire pentru fiecare judeţ,
● Realizarea cursurilor de pregãtire AT1 în judeţe,
● Supervizarea primelor cursuri AT1,
● Controlarea pregãtirii de AT a întregii Poliţii române,
● Sprijinirea şi organizarea unor întâlniri profesionale periodice,
● Sprijin prin echipament de pregãtire,
● Organizarea şi sprijinirea de mãsuri similare la Poliţia de Frontierã,
● Desfãşurarea unui curs special "AT3" pentru viitorii formatori AT2

4.4 Pregãtirea de bazã a PdP consolidatã în toate cele 5 instituţii de pregãtire ale Politiei
Este necesar sã se verifice dacã instruirea de bazã a PdP se foloseşte dupã cum ar trebui în toate şcolile de poliţie şi în Academia de Poliţie. Programa şi lecţiile prezentate trebuie sã se refere la manualul PdP, care va fi elaborat. Modificãrile programei trebuie fãcute, dacã este necesar.
Pentru a asigura lecţiile de bazã ale PdP la noua şcoalã de poliţie de la Cluj, trebuie sã se organizeze pregãtirea unui suficient numãr de profesori responsabili cu lecţiile PdP şi cursurile AT1. În celelalte şcoli de poliţie, deficitul actual de profesori AT şi PdP trebuie eliminat.
Activitãţile care conduc la obiectivul 4 se concentreazã pe:
● Pregãtirea profesorilor noii şcoli de poliţie de la Cluj şi a unor profesori suplimentari din alte şcoli de poliţie ca formatori de bazã ai PdP şi ca formatori de AT,
● Asigurarea unei programe clare a PdP şi AT în toate cele 5 instituţii de pregãtire a Poliţiei,
● Crearea unui material didactic consistent pentru toate şcolile de poliţie,
● Furnizarea, pentru şcolile de poliţie, a unor materiale de pregãtire specifice, cum ar fi camere video digitale,
● Sprijinirea şi organizarea de mãsuri similare la unitãţile de pregãtire ale poliţiei de frontierã.

4.5. Relaţii publice (RP) consolidate, (cu referire la publicul general şi în cadrul poliţiei)
Mulţi cetãţeni şi aproape tot personalul din poliţie a auzit de PdP, dar mulţi dintre ei nu sunt capabili sã explice ce înseamnã aceasta. De aceea, RP rãmân o problemã foarte importantã pentru publicul general, precum şi pentru poliţie.
RP sunt, de asemenea, o chestiune de transparenţã, fiind unul dintre cele mai importante elemente ale PdP. "Transparenţa în serviciile Poliţiei Române pare sã fie împiedicatã oarecum de percepţia difuzatã pe larg, conform cãreia, acolo unde existã informaţie, acesta trebuie sã fie pãstratã ca un "secret", iar rãspândirea acesteia sã fie strict controlatã (nu numai în exterior, dar şi în interior)*8). Într-o manierã transparentã, performanţa muncii de poliţie ar trebui sã fie clarã şi în referire la unele îndatoriri importante comparabile cu planurile publice ale activitãţii de poliţie.
---------
*8) Nick Phillips, Ghidul celor mai bune practici (Proiect), aprilie 2004, pagina 27.
Activitãţile care conduc la obiectivul 5 vizeazã:
● Întãrirea mãsurilor RP a perioadei primului proiect,
● Elaborarea unor mãsuri suplimentare pentru RP,
● Informarea poliţiei şi a publicului despre scopurile şi planurile concrete ale muncii de poliţie,
● Noi metode de RP în cadrul Poliţiei,
● Colectarea şi analizarea reacţiilor viitoare ale publicului.
Vor fi realizate douã sondaje de opinie la nivel naţional, şi altele mai mici la nivelul judeţelor unde se vor executa proiectele practice şi în ceea ce priveşte activitatea poliţiei de frontierã.

4.6. Cooperarea cu comunitãţile şi instituţiile de la nivel local, iniţiatã şi desfãşuratã
Cooperarea cu instituţiile societãţii civile este una dintre cele mai importante sarcini ale PdP, capabilã sã rezolve problemele comunitãţii locale. Cooperarea poate fi pregãtitã în cadrul unor proiecte pilot de siguranţã practicã.
Managementul proiectului de bazã pentru a şti cum sã se rezolve problemele de securitate ale comunitãţilor va fi predat în cadrul unor seminarii cu o duratã de douã zile în cadrul cursurilor de "Security Marketing". Dupã începere, atelierele de lucru privind proiectele pilot de siguranţã practicã vor dura 3 zile, fiecare. Vor fi organizate 8 pânã la 10 seminarii în 8 regiuni din România, fiecare pentru 50 persoane. Aceştia se vor ocupa de atelierele de lucru referitoare la management (vezi mai sus 4.2.).
Implementarea fiecãrui proiect de securitate va fi evaluatã şi adaptatã dupã câteva luni (4 sau 5 zile pentru fiecare proiect). Dupã fiecare implementare cu succes a proiectului, cunoştinţele dobândite pot fi difuzate în cadrul regiunii respective prin intermediul "unor mãsuri privind cele mai bune practici": distribuirea în scris a experienţei acumulate, vizite de proiect, ateliere de lucru oferite de responsabilii de proiect, pregãtiri sau consultanţe oferite de specialişti.
Se va acorda o atenţie specialã pentru douã proiecte: o campanie pilot regionalã împotriva violenţei domestice şi un proiect privind copiii strãzii, în strânsã cooperare cu şi sprijinite de primarul sectorului 3 din Bucureşti.
Activitãţile care conduc la obiectivul 6 vizeazã:
● Organizarea cursurilor de Security Marketing pentru managementul la nivel mediu,
● Analizarea problemelor de securitate şi definirea proiectelor de securitate practicã la nivel local,
● Implementarea practicã a proiectelor - pilot de securitate,
● Sprijinirea implementãrii unei campanii pilot de prevenire,
● Evaluarea acestor proiecte,
● Pregãtirea extinderii noilor aptitudini şi metode.
Aceastã muncã trebuie sã fie coordonatã cu eventuala muncã a altor donatori internaţionali în domeniul similar al pregãtirilor managementului poliţienesc (vezi mai sus 4.2.).

4.7. PdP consolidatã în munca zilnicã şi "la nivelul strãzii"
Cetãţenii vãd şi simt prezenţa PdP în cartierul sau judeţul în care trãiesc. PdP la nivelul strãzii, cu toate aspectele sale, este baza creşterii încrederii dintre poliţie şi populaţie.*9) "Poliţia de Proximitate solicitã o abordare total diferitã şi, la momentul livrãrii serviciului, aceastã nouã abordare este bine detaliatã prin pregãtirea curentã şi programul de dezvoltare furnizat de elveţieni"*10). Ceea ce este evident.... este cã existã bazele pentru o interfaţã îmbunãtãţitã Poliţie/Comunitate"*11).
-----------
*9) Vezi, de asemenea: Nick Phillips, Ghidul celor mai bune practici (Proiect), aprilie 2004, pagina 5
*10) Nick Phillips, Ghidul celor mai bune practici (Proiect), aprilie 2004, pagina 10
*11) Nick Phillips, Raportul de Audit, martie 2004, pagina 26
Este foarte important ca ceea ce s-a realizat în etapa anterioarã sã continue, sã fie consolidat şi modificat.
Activitãţile care conduc la obiectivul 7 se concentreazã pe:
● Evaluarea (din nou) şi sprijinirea activitãţii PdP în toate oraşele importante din fiecare judeţ,
● Feed-back pentru comitetul executiv al proiectului, prezentarea mãsurilor spre discuţie cãtre acest comitet,
● Diseminarea lecţiilor învãţate, înţelegerea schimbului privind cele mai bune practici
Deşi supervizarea la nivel local necesitã mult timp, ea se dovedeşte a fi necesarã: managemetul local are nevoie de sprijin, instructorii şi specialiştii PdP trebuie sã aibã o apreciere realistã privind situaţia localã.

4.8. Infrastructura fizicã şi echipamentul îmbunãtãţite în continuare
PdP se bazeazã pe mentalitatea de serviciu în favoarea cetãţeanului. Cetãţeanul ar trebui sã aibã sentimentul cã este clientul poliţiei. Aceasta este o chestiune de comportament al poliţiştilor, dar, ţine şi de împrejurãrile fizice, de asemenea. Spaţiul de primire în secţiile de poliţie influenţeazã direct acest sentiment şi provoacã un sentiment de siguranţã. Aceasta cere un standard minim de avantaje tehnice şi instituţionale.
Fondurile mici ale proiectului permit numai câteva intervenţii. Cele mai bune efecte sunt realizate printr-o nouã infrastructurã şi echipament ca recompensã pentru munca eficientã a PdP.
Activitãţile care conduc la obiectivul 8 vizeazã:
● Stabilirea prioritãţilor în funcţie de cererile existente,
● Evaluarea muncii PdP şi recompensarea exemplelor bune prin îmbunãtãţirea infrastructurii şi echipamentului,
● Facilitarea muncii de pregãtire a formatorilor români.

4.9. Formatorii AT şi PdP instruiţi de la poliţia de frontierã încep sã îi pregãteascã pe colegii lor
Împreunã cu poliţia naţionalã, poliţia de frontierã a fost de asemenea demilitarizatã şi este tot mai descentralizatã. Dar vechiul sistem de organizare, mentalitatea şi managementul par sã reziste cel puţin la fel de mult ca şi în poliţia naţionalã. Noul inspector general al poliţiei de frontierã doreşte un contact mai deschis şi angajant cu cetãţeanul şi o imagine amelioratã a poliţiei de frontierã în percepţia populaţiei. Fiind unul dintre principalii promotori ai PdP în România, doreşte sã atingã acest scop prin introducerea principiilor şi mãsurilor adaptate ale PdP la poliţia de frontierã. Implementarea conceptului la poliţia de frontierã înseamnã o potenţialã extindere a mentalitãţii de lucru a PdP cãtre alţi 20.000 de ofiţeri de poliţie români şi o creştere în ceea ce priveşte susţinerea.
Scopul va fi atins printr-o acţiune comunã a activitãţilor de implementare descendente şi ascendente desfaşurate de o serie de formatori români ai poliţiei de frontierã care se ocupã de AT şi de chestiuni de management, precum şi printr-o programã modernizatã pentru pregãtire de bazã şi specializare şi prin specificaţii funcţionale.
Activitãţile care conduc la obiectivul 9 vizeazã:
● Pregãtirea programului de activitãţi detaliat în timpul unei etape scurte de început,
● Pregãtirea formatorilor AT2 pentru diferite nivele profesionale: un numãr mai mare pentru poliţişti de frontierã de nivel mediu, cu subiectul AT1 adaptat la cerinţele poliţiei de frontierã solicitate, un numãr mai mic pentru managementul de mijloc şi superior, cu subiectul AT1 şi cerinţele de management,
● Pregãtirea managementului superior al poliţiei de frontierã în AT şi management,
● Sprijinirea organizãrii pregãtirilor ţinute de formatorii români şi supervizarea unora dintre aceştia,
● Sprijinirea pregãtirii prin materiale de pregãtire specifice,
● Douã sondaje de opinie de micã întindere cu privire la satisfacţia cetãţenilor referitor la activitatea poliţiei de frontierã,
● Adaptarea bazei juridice şi a programei de pregãtire la noile cerinţe.
Dacã este posibil, se vor numi formatori instruiţi (instructori) ai poliţiei naţionale pentru pregãtirea AT1 a viitorilor formatori ai poliţiei de frontierã.

5. Durata şi locul intervenţiei
Planul detaliat de operaţii ce include o planificare a timpului (vezi proiectul din anexa 4) va fi elaboratã la începutul acestei noi perioade, O concepţie sumarã prevede urmãtoarele perioade:
● Perioada 1.1.: Ianuarie / Februarie 2005
'ad Clarificarea situaţiei dupã recenta schimbare a Guvernului
- Pregãtirea atelierelor de lucru cu privire la management şi proiectele practice,
- Evaluarea în Bucureşti şi fostul judeţ-pilot Argeş
● Perioada 1.2.: martie - august 2005
- Ateliere de lucru privind managementul schimbãrii şi proiectele practice
- Pregãtire AT2
- Modificarea bazei juridice privind PdP
- Modificarea situaţiei realizate în ceea ce priveşte PdP
● Perioada 1.3.: septembrie/decembrie 2005
- Evaluãri, întâlniri şi decizii privind continuarea în 2006/2007
- AT pentru managementul superior
- Pregãtire pentru alţi profesori AT
- Cursuri de marketing al securitãţii, proiecte pilot practice
- Pregãtiri privind manualul de predare
- Iniţierea unui proiect "poliţia de frontierã"
● Perioada 2.: ianuarie/decembrie 2005
In aceastã perioadã, susţinerea rezultatelor proiectului va fi realizatã:
- Continuarea pregãtirii în AT, management şi proiect
- Implementarea proiectului referitor la "poliţia de frontierã"
- Continuarea sprijinirii şi monitorizãrii implementãrii locale a PdP şi a proiectelor locale
- Modificarea programelor şi pregãtirii practice la şcolile de poliţie
- Obţinerea de dovezi privind deţinerea proiectului de cãtre partenerii români ai proiectului
- Clarificãri privind viitorul PdP în România
- Evaluarea externã a proiectului (septembrie/octombrie 2006)
● Perioada 3.: ianuarie - martie 2007
- Finalizarea perioadelor
- Ultimele modificãri
- Stabilirea diferitelor pãrţi ale proiectului pentru viitor
- Ceremoniile de final
Aria de intervenţie este o adevãratã provocare pentru proiect: ţara este întinsã, ambiţia este de a acoperi întreaga ţarã, iar resursele umane şi financiare aflate la dispoziţia proiectului sunt destul de limitate. Este pus la dispoziţie un interval de timp de doi ani.
Dacã ţara va fi cuprinsã în totalitate în aceşti doi ani, evident cã intervenţiile în fiecare din cele 8 regiuni vor fi mai puţin intensive şi de o duratã mai scurtã, ca şi cum numai anumite pãrţi din ţarã vor fi supuse acestui program sau ca şi cum durata de timp este prelungitã.

6. Organizarea înstituţionalã, responsabilitãţi, organizarea proiectului

6.1. Partenerii de proiect
Partenerii legali ai proiectului vor fi:
● Ministerul Administraţiei şi Internelor din România
● Inspectoratul General al Poliţiei Române, Bucureşti, (IGPR)
● Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã, Bucureşti, (IGPF)
● Ministerul Afacerilor Externe Elveţian, Berna
● Agenţia Elveţianã pentru Dezvoltare şi Cooperare, AEDC, Berna
● Biroul Elveţian pentru Cooperare în Bucureşti.
Parteneri pentru implementare vor fi:
● Responsabilul român pentru proiect, desemnat de Inspectoratul General al Poliţiei Române, domnul comisar-şef dr. Popa Gheorghe, adjunct al Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
● Inspectorul general al Poliţiei de Frontierã, chestor Nelu Pop este partenerul român în ceea ce priveşte partea de proiect ce se ocupã de implementarea PdP la poliţia de frontierã românã
● Responsabilul elveţian pentru proiect şi consultant mandatat de cãtre Agenţia Elveţianã pentru Dezvoltare şi Cooperare, AEDC, Berna, Peter Schorer, St. Gallen.

6.2. Responsabilitãţi ale managerilor proiectului
● Responsabilul român pentru proiect (managerul de proiect). Este competent şi responsabil faţã de superiorii sãi pentru implementarea proiectului. Are urmãtoarele îndatoriri principale:
- sã asigure condiţiile de bazã, în special cerinţele de organizare şi de personal în cadrul Poliţiei şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, în conformitate cu acordul proiectului
- sã serveascã drept persoanã de contact a managerului elveţian de proiect, precum şi a reprezentanţilor Poliţiei judeţene
- de a asigura comunicarea între partenerii pentru implementare, precum şi alţi participanţi la proiect
- sã organizeze monitorizarea activitãţilor.
● Responsabilul elveţian pentru proiect (managerul de proiect). Este agentul AEDC-ului şi însãrcinat cu implementarea proiectului. Are urmãtoarele sarcini principale:
- sã asigure planificarea şi dezvoltarea proiectului
- sã pregãteascã şi parţial sã implementeze pregãtiri şi alte activitãţi pe care le presupune proiectul
- sã îndrume experţii elveţieni şi reprezentanţii locali
- sã serveascã drept persoanã de contact pentru managerul român de proiect, pentru AEDC COOF, pentru reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru managementul Poliţiei
- sã raporteze.
Responsabilul elveţian de proiect a angajat un reprezentant local. Aceasta este persoana de contact, atunci când responsabilul elveţian de proiect nu este în ţarã. Este însãrcinat cu urmãrirea activitãţii de rutinã zilnice:
- sã supervizeze paşii implementaţi stabiliţi
- sã monitorizeze îndeplinirea scopurilor şi realizãrilor
- sã urmãreascã variaţiile indicatorilor în timp
- sã supervizeze munca de îmbunãtãţire
- sã furnizeze echipament
- sã administreze contul bancar local

6.3. Consiliul Director
Principalele sarcini ale Consiliului Director vor fi supervizarea şi coordonarea. Consiliul Director este un forum, în care pãrţile interesate obişnuiesc sã facã schimb de opinii cu privire la implementarea şi coordonarea proiectului. Are un caracter de coordonare şi consultanţã.
Principalele îndatoriri ale Consiliului Director:
● sã revizuiascã rapoartele periodice ale proiectului
● sã decidã cu privire la programele de activitate anualã în limita resurselor financiare stabilite
● sã discute şi sã recomande mãsuri în limita resurselor financiare stabilite
● sã asigure consultanţã asupra direcţiei strategice a proiectului şi asupra deciziilor cheie
● sã furnizeze resurse logistice adecvate în sprijinul proiectului
● sã stabileascã mecanisme viitoare pentru a monitoriza şi evalua proiectul
● sã se asigure cã proiectul se desfãşoarã în cadrul orarului hotãrât
● sã dezvolte un model pentru diseminarea rezultatelor bune şi a învãţãmintelor desprinse în raport cu competenţa sa
● sã coordoneze proiectul cu orice alte proiecte referitoare la siguranţa comunitãţii şi poliţia de proximitate ale altor donatori, din punct de vedere al competenţei sale
● sã asigure legãtura cu instituţiile politice responsabile.
Întâlniri:
Consiliul Director ar trebui sã se întâlneascã cel puţin de 3 ori pe an, iar procesele verbale trebuie pãstrate. Douã dintre întâlniri ar trebui sã aibã loc dupã cum urmeazã:
● la sfârşitul toamnei, pentru a aproba programul pentru urmãtorul an,
● la începutul verii pentru a evalua activitãţile şi, eventual, a aduce ajustãri pentru cea de-a doua parte a anului.
Componenţa Comitetului Director:
● reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor
● adjunctul Inspectorului General al Poliţiei Române
● inspectorul general al Poliţiei de Frontierã române
● şeful Poliţiei de Ordine Publicã, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române
● şeful Poliţiei de Proximitate din cadrul Poliţiei de Ordine Publicã
● reprezentant al AEDC COOF, Bucureşti
● managerul elveţian de proiect
● adjunctul managerului elveţian de proiect (Conducãtorul Proiectului Tehnic)
● reprezentantul local
Anexa 3 prezintã organigrama proiectului.

7. Resurse financiare

Bugetul total pentru întreaga perioadã 01.01.2005 - 31.03.2007 se ridicã la 1.250.000 franci elveţieni. Bugetul pentru prima perioadã a activitãţilor se ridicã la 400.000 de franci elveţieni. Costurile adiţionale se ridicã la 850.000 de franci elveţieni. În a doua perioadã numãrul atelierelor de lucru va fi mãrit în mod special deoarece eforturile de implementare la poliţia de frontierã şi supervizarea activitãţii PdP în oraşe va rãmâne la nivelul primei perioade şi se vor face eforturi suplimentare în beneficiul pregãtirii viitoare a PdP şi al pregãtirii viitoare a ofiţerilor de poliţie. În plus, pe timpul celei de-a doua perioade, se va desfãşura o evaluare externã şi fondurile pentru materiale şi mobilare vor fi crescute.

8. Raportare şi evaluare

Pentru a facilita atât evaluãrile interne, cât şi cele externe, ar trebui reactualizat în permanenţã un sistem al indicatorilor. Un astfel de sistem furnizeazã cel puţin un indicator pentru scopul proiectului şi un indicator pentru fiecare dintre realizãri (vezi Cadrul evolutiv al proiectului în anexa 1). Este evident cã aceşti indicatori trebuie sã fie stabiliţi în principal în perioada de derulare a proiectului şi testaţi ulterior. Acest sistem de indicatori are ca scop principal o monitorizare de impact.
Partenerii de implementare vor prezenta spre aprobare consiliului director, rapoarte anuale de progres. Planurile anuale de operaţii sunt pregãtite la sfârşitul anului calendaristic, pentru anul urmãtor.
Cãtre sfârşitul perioadei de implementare este aşteptatã o evaluare externã, adicã în septembrie 2006, fie pentru a pregãti urmarea, fie pentru a realiza evaluarea finalã asupra proiectului.

9. Risc şi potenţial

9.1. Riscuri
Structurile publice nu sunt încã stabile în acest stat. Una dintre cele mai izbitoare experienţe este lipsa continuitaţii în administraţia publicã şi situaţia juridicã. In afarã de aceastã instabilitate generalã, trebuie observate urmãtoarele riscuri pe parcursul proiectului:
● numai cu câteva sãptãmâni în urmã, chiar înainte de recenta schimbare a guvernului, au fost modificate noua lege a Jandarmeriei şi cea a poliţiei comunitare (poliţia municipalã). Rezultatul este confuzia cu privire la competenţele în domeniul poliţiei de ordine publicã şi, ca o consecinţa, confuzia privind principala responsabilitate a PdP.
● din pãcate, mulţi specialişti ai poliţiei de proximitate - cel puţin pânã acum - nu sunt pe deplin degrevaţi de alte sarcini, deoarece activitatea zilnicã, de rutinã şi acţiunile represive cer atenţie totalã a poliţiei asupra nivelului comunitãţii şi pentru cã potenţialul PdP nu este încã recunoscut peste tot.
● eventuala supraveghere a reprezentanţilor MAI sã nu fie încã în compatibilitate cu PdP şi noii indicatori stabiliţi. Aceştia furnizeazã o bazã pentru evaluarea calitativã a activitãţii şi a realizãrii obiectivelor. O astfel de supervizare incoerentã şi "greşitã" poate descuraja participanţii la management, instructorii şi specialiştii şi poate periclita serios implementarea PdP.
● existã o micã eventualitate ca baza legalã a PdP sã nu poatã fi îmbunãtãţitã aşa cum ar trebui sau sã nu fie respectatã de cãtre colaboratorii responsabili din poliţie.
● un argument incorect, dar frecvent invocat, împotriva implementãrii PdP este acela conform cãruia, capacitatea de personal nu permite selecţionarea unui numãr suficient de specialişti.
● obstacolele mai sus menţionate împotriva implementãrii PdP - în special din cadrul managementului de nivel mediu - pot fi foarte serioase.
● mãsurile preventive cer adesea o sumã destul de mare de bani. Având în vedere restricţiile bugetului, aceasta ar putea însemna cã o parte substanţialã a mãsurilor preventive avute în vedere din punct de vedere practic, nu pot fi implementate.

9.2. Potenţial
● La mijlocul lunii ianuarie 2005, unul dintre promotorii cei mai entuziaşti promotori ai PdP în România a fost numit Inspector General al Poliţiei Române. El a fost responsabil de implementarea PdP în primul proiect-pilot în Argeş şi chiar a editat o carte despre PdP. Dupã numirea sa, a declarat public decizia de a implementa PdP în toatã România. De asemenea, a contactat personal conducãtorul elveţian de proiect şi i-a cerut sã continue sã sprijine acest proiect.
● Noul inspector general al poliţiei de frontierã române este un important promotor al PdP şi doreşte sã extindã PdP şi la nivelul poliţiei de frontierã.
● Noul guvern al României pare sã fie determinat sã reorganizeze forţele de poliţie şi sã descentralizeze efectiv poliţia de ordine publicã.
● Raportul de audit al UE şi ghidul celor mai bune practici demonstreazã clar cât de important este acest tip de activitate de poliţie în Vestul Europei. Acest lucru ar trebui sã determine un sprijin puternic din partea autoritãţilor române, ca ţarã care doreşte sã se alãture Uniunii Europene.
● Viziunile oficiale ale guvernului pledeazã în favoarea unui management modern.
● Dorinţa explicitã a unuia dintre primarii din Bucureşti de a coopera în domeniul marketingului securitãţii într-un proiect important privind securitatea personalã şi socialã şi chiar de a sprijini proiectul prin oferirea pentru personalul acestui proiect de cazare pentru o perioadã de 6 luni, reprezintã un progres important.
● Motivaţia şi satisfacţia managementului mediu în privinţa muncii vor creşte, folosind noile caracteristici ale managementului.
● Managementul poliţiei va înţelege cã reorganizarea şi restructurarea poliţiei sunt necesare, pentru a susţine PdP.
● Cursurile de Analizã Tranzacţionalã vor îmbunãtãţi înţelegerea şi comunicarea reciprocã din cadrul poliţiei şi pot reduce tensiunile.
● PdP poate fi un element important al reţelei de poliţie în Sud-Estul Europei şi în Vestul Europei.
● Început de IGPR, în 2006, poate demara cooperarea între acest proiect şi proiectul "Siguranţã integralã/marile oraşe" al poliţiei olandeze.

10. Urmãtorii paşi


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────┐
│Subiect                         │Termen limitã            │Responsabil        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Începutul activitãţii           │10.01.2005               │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Consultarea privind             │Sept. 2005               │AEDC Sediul Central│
│proiectul documentului          │                         │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Aprobarea proiectului           │Octombrie 2005           │AEDC Sediul Central│
│documentului                    │                         │şi COOF împreunã cu│
│                                │                         │partenerii români  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Acordul bilateral               │Noiembrie 2005           │COFF, AEDC Sediul  │
│(BiH - CH)                      │                         │Central şi         │
│                                │                         │Ministerul         │
│                                │                         │Administraţiei şi  │
│                                │                         │Internelor         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Contract cu partenerul          │Noiembrie 2005           │AEDC Sediul Central│
│de implementare                 │                         │                   │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────┘




ANEXA 1

Poliţia de Proximitate (PdP) în România perioada 01.01.2005-31.03.2007



┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────┐
│                                │Indicatori               │                   │
│Obiective şi                    │verificabili în mod      │     Asumãri       │
│activitãţi                      │obiectiv                 │    importante     │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Obiectiv general                │Aspecte'adcheie: contactul │ -                 │
│PdP sã fie introdusã            │cu alţii; cooperarea;    │                   │
│susţinut în structurile         │prevenirea; prezenţa;    │                   │
│Politiei Române.                │sentimentul de securitate│                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Scopul proiectului              │1.Evaluarea ofiţerilor de│ -                 │
│Structurile de poliţie, la      │poliţie în conformitate  │                   │
│toate nivelurile, sã fie        │cu sarcini şi obiective  │                   │
│adaptate mai bine pentru        │clar stabilite           │                   │
│obţinerea unei PdP eficiente.   │2. Cooperarea între      │                   │
│                                │poliţie şi alte          │                   │
│                                │instituţii cu privire la │                   │
│                                │proiectele de prevenire  │                   │
│                                │3. O schimbare a         │                   │
│                                │atitudinii managementului│                   │
│                                │din rândul forţelor      │                   │
│                                │de poliţie               │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Rezultate                       │1. A intrat în vigoare   │1. Eforturile de   │
│1. Baza legalã pentru PdP       │dispoziţia S/124         │descentralizare şi │
│(Dispoziţia  S/124) va fi       │completatã               │demilitarizare vor │
│completatã                      │2.500 membri din cadrul  │continua cu succes │
│2. Şefii poliţiei din 8         │managementului           │2. Managementul de │
│regiuni româneşti vor fi        │poliţienesc mediu şi     │vârf continuã sã   │
│instruiţi în tehnici            │superior au participat la│susţinã activ PdP  │
│moderne de management           │atelierele de lucru cu   │ca una dintre cele │
│3. 50% din ofiţerii de          │tema - management        │mai importante     │
│poliţie vor fi pregãtiţi în     │3. 50 instructori PdP    │principii direc-   │
│Analizã Tranzacţionalã (AT)     │pregãtiţi ca formatori AT│toare ale muncii de│
│4. Pregãtirea de bazã a         │şi au pregãtit 8.000 de  │poliţie.           │
│PdP va fi consolidatã în        │poliţişti în domeniul AT │3. Baza legalã pen-│
│toate cele 5 instituţii         │4. Programa PdP se       │tru PdP este clarã,│
│române de pregãtire             │foloseşte în toate cele 5│logicã şi coerentã.│
│5. Relaţiile publice (RP)       │instituţii de pregãtire  │4. Buna coordonare │
│consolidate (în raport cu       │5. Cel puţin 40% din     │este asigurata în  │
│comunitatea şi în cadrul        │populaţie a auzit de PdP │corelare cu alte   │
│poliţiei)                       │(sursa de verificare:    │instituţii ce spri-│
│6. Cooperarea cu comunitãţile   │sondaj de opinie)        │jinã poliţia.      │
│şi instituţiile la nivel local  │6. În cele 8 regiuni     │5. Disponibilitatea│
│va fi iniţiatã şi practicatã    │româneşti, regulile de   │a suficienţi ofi-  │
│7. Practica PdP în munca zilnicã│cooperare dintre Poliţie │ţeri de poliţie    │
│şi operativã va fi consolidatã  │şi ATOP funcţioneazã     │dedicaţi care sã   │
│8. Infrastructura fizicã şi     │7. Ofiţerii PdP sunt     │reprezinte viitori │
│echipamentul vor fi, în         │degrevaţi efectiv de     │instructori este   │
│continuare, îmbunãtãţite        │sarcini reactive de      │asiguratã de condu-│
│9. Ofiţeri de poliţie pregãtiţi │poliţie                  │cerea poliţiei de  │
│în domeniul Analizei            │8. 10 spaţii de primire  │frontierã.         │
│Tranzacţionale(AT) şi           │au fost renovate şi/sau  │                   │
│instructori PdP din cadrul      │echipate                 │                   │
│poliţiei de frontierã vor începe│9. Pregãtirea a fost pla-│                   │
│instruirea propriilor lor colegi│nificatã şi deja începutã│                   │
│                                │de cãtre instructorii    │                   │
│                                │români.                  │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Activitãţi                      │Contribuţii necesare:    │1. Ministerul      │
│1.1. Solicitarea Inspectoratului│                         │Administraţiei şi  │
│General al Poliţiei Române a    │Remunerare pentru sediul │Internelor oferã   │
│a unui mandat scris pentru      │central        65 000.-  │posibilitatea trans│
│analizarea, în amãnunţitã a     │Remunerarea consultan-   │formarii modelului │
│Dispoziţiei S/124 existente     │ţilor         500 000.-  │managementului     │
│1.2. Discutarea rezultatelor    │Costuri directe totale   │tradiţional, în    │
│în cadrul unui grup de lucru al │              160 000.-  │management bazat pe│
│IGPR                            │Remunerare totalã şi     │obiective.         │
│1.3. Elaborarea unui nou capitol│costuri locale directe   │                   │
│Dispoziţia S/124 cu privire     │               25 000.-  │                   │
│la PdP                          │Totalul altor fonduri    │                   │
│1.4. Convenire asupra propunerii│fiduciare (materiale,    │                   │
│(revizuite) a grupului de lucru │renovãri, sondaje de     │                   │
│al IGPR                         │opinie etc.)  500 000.'ad  │                   │
│1.5. Aprobarea propunerii       │Total       1 250 000.-  │                   │
│de cãtre Inspectorul General şi │                         │                   │
│Ministerul Administraţiei şi    │                         │                   │
│Internelor                      │                         │                   │
│1.6. Formularea liniilor        │                         │                   │
│directoare de implementare      │                         │                   │
│1.7. Organizarea unei întâlniri │                         │                   │
│introductive cu inspectorii şefi│                         │                   │
│şi şefii poliţiei de ordine     │                         │                   │
│publicã                         │                         │                   │
│1.8. Organizarea unei întâlniri │                         │                   │
│cu instructorii PdP  referitoare│                         │                   │
│la o nouã S/124                 │                         │                   │
│1.9. Ilustrarea noii S/124 cu   │                         │                   │
│accent pe transparenţa          │                         │                   │
│cheltuielilor de regie          │                         │                   │
│1.10. Adaptarea domeniilor de   │                         │                   │
│responsabilitate ale ofiţerilor │                         │                   │
│PdP                             │                         │                   │
│1.11. Consultarea şefilor       │                         │                   │
│poliţiei în crearea bazelor     │                         │                   │
│legale privind PdP              │                         │                   │
│Pentru mai multe activitãţi     │                         │                   │
│vezi suplimentul 1 al acestei   │                         │                   │
│Matrici de Planificare          │                         │                   │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────┘



Suplimentul 1 la cadrul evolutiv al proiectului: activitãţi suplimentare

2.1. De clarificat ce presupune pregãtirea în domeniul managementului
2.2. De structurat programele şi tehnicile de pregãtire
2.3. De a oferi o pregãtire introductivã (2 zile) pentru 12 instructori şi 4 şefi de politie selecţionaţi
2.4. De a se asigura cã la fiecare din cele 10 ateliere de lucru participã 50 manageri de nivel mediu selecţionaţi
2.5. Organizarea, cu ajutorul a 12 instructori şi a 4 şefi de poliţie, a 10 ateliere de lucru pentru pregãtire
2.6. Sprijinirea implementãrii pe arii extinse a noilor aptitudini
2.7. Organizarea a trei ateliere de lucru adaptate în vederea pregãtirii în domeniul managementului/AT cu participarea, la fiecare dintre acestea, a 20 de manageri cheie din cadrul poliţiei de frontierã;
3.1. Organizarea şi desfãşurarea a 3 cursuri AT2 pentru 47 instructori PdP şi 3 profesori de la Cluj
3.2. Organizarea şi desfãşurarea a încã douã cursuri AT2 pentru cca 20 profesori şi 20 instructori
3.3. Desfãşurarea unor cursuri de 2 zile pentru şefi ai poliţiei de la cel mai înalt nivel, cu privire la importanţa AT
3.4. Elaborarea unor programe de pregãtire pentru fiecare regiune
3.5. Obţinerea aprobãrii inspectorilor şefi regionali cu privire la programele de pregãtire
3.6. Supervizarea aducerii la cunoştinţa cursanţilor a programelor de pregãtire
3.7. Supervizarea desfãşurãrii pregãtirilor
3.8. Sprijinirea pregãtirii cu matoriale didactice
3.9. Evaluarea de cãtre un specialist CH, pe un eşantion, a cursurilor de pregãtire AT1 predate de instructori şi profesori
3.10. Redactarea unei liste cu cursanţii care au fost deja pregãtiţi
3.11. Sprijinirea organizãrii şi desfaşurãrii unor întâlniri periodice privind cele mai bune practici cu participarea instructorilor AT şi PdP
3.12. Sprijinirea organizãrii şi desfãşurãrii unei întâlniri anuale a instructorilor PdP cu şefii IGPR implicaţi
3.13. Organizarea şi desfãşurarea a 2 cursuri AT1, predate de formatori români pentru 36 de instructori şi profesori ai poliţiei de frontierã
3.14. Organizarea şi desfãşurarea unui curs AT1 predat de formatori români pentru 16 instructori cu grad înalt (pentru management mediu)
3.15. Organizarea şi desfãşurarea a 2 cursuri AT2 pentru 36 viitori instructori AT din cadrul poliţiei de frontierã
3.16. Organizarea şi desfãşurarea unui curs de management/AT2 pentru 16 instructori cu grad înalt (pentru management mediu)
3.17. Organizarea şi desfãşurarea a 2 cursuri de management/AT2 destinate conducerii la nivel înalt şi superior
3.18. Supervizarea diseminãrii programelor de pregãtire cãtre cursanţii poliţiei de frontierã
3.19. Supervizarea desfãşurãrii unei pãrţi din pregãtirea poliţiei de frontierã
3.20. Organizarea şi desfãşurarea unui curs AT3 pentru aproximativ 20 viitori instructori români AT2
4.1. Introducerea CP/PdP în noua şcoalã de la Cluj
4.2. Sã existe profesori de la Cluj pregãtiţi în PdP
4.3. Pregãtirea a 3 profesori de la Cluj în CP/PdP şi ca formatori CP/PdP
4.4. Organizarea şi sprijinirea pregãtirii şi pregãtirii viitoare a formatorilor existenţi şi a noilor formatori în domeniul CP/PdP
4.5. Asigurarea faptului cã CP/PdP reprezintã o parte stabilã în programa tuturor şcolilor de poliţie
4.6. Sprijinirea şcolilor de poliţie cu material didactic specific
4.7. Crearea pentru toate şcolile de poliţie, împreunã cu parteneri români, a unui centru de sprijin în ceea ce priveşte activitatea de predare în domeniul CP/PdP
4.8. Sprijinirea şi desfãşurarea unor întâlniri periodice privind cele mai bune practici, cu participarea instructorilor AT şi CP/PdP
4.9. Introducerea în programã şi în pregãtirea unitãţilor de instrucţie ale poliţiei de frontierã a unei CP/PdP adaptate
5.1. Producerea şi diseminarea altor 30.000 afişe şi 10 000 broşuri
5.2. Organizarea unei conferinţe mass-media cu principalii şefi ai poliţiei, conferinţã care sã fie transmisã la nivel naţional
5.2. Producerea şi difuzarea de spoturi publicitare la postul TV local
5.3. Sã se ofere judeţelor o paginã WEB pentru propriile publicaţii
5.4. Sã se solicite fiecãrui instructor sã stabileascã un program referitor la modul în care sã informeze ofiţerii de poliţie cu privire la PdP
5.5. Crearea unui manual PdP în baza sprijinului oferit în activitatea de predare menţionatã mai sus (4.7)
5.6. Pregãtirea instructorilor în tehnicile moderne de relaţii publice (RP)
5.7. Sã se solicite instructorilor sã facã în aşa fel ca, uneori, specialiştii PdP sã fie însoţiţi de cãtre colegii ofiţeri de poliţie din cadrul departamentului de ordine publicã
5.8. Sã se adopte metoda uşilor deschise, concentratã pe crearea unei transparenţe mai mari
5.9. Organizarea a încã 2 sondaje de opinie
6.1. Sã se solicite ofiţerilor de poliţie responsabili din cele 8 regiuni sã identifice potenţialele instituţii partenere pentru rezolvarea problemelor de securitate
6.2. Organizarea a 8-10 cursuri de pregãtire a 2 zile referitoare la marketing-ul de securitate
6.3. Organizarea a 8-10 cursuri de pregãtire cu durata de 3 zile referitoare la managementul practic proiectului
6.4. Supervizarea ofiţerilor de poliţie responsabili cu rezolvarea problemelor conform marketing-ului de securitate, pe parcursul primei perioade de implementare/creare a proiectului
6.5. Evaluarea şi optimizarea, dupã 3-6 luni, a modului de rezolvare a proiectelor
6.6. Informare asupra succesului proiectelor
6.7. Sprijinul în ceea ce priveşte extinderea noilor abilitãţi
6.8. Organizarea şi sprijinirea organizãrii şi desfãşurãrii unei campanii pilot de prevenire într-o regiune pilot, campanie pregãtitã şi condusã de diferiţi parteneri români
6.9. Sprijinirea implementãrii unui anumit proiect pilot practic într-un sector din Bucureşti.
7.1. Evaluarea practicii PdP în oraşele mari ale tuturor judeţelor
7.2. Informarea periodicã a consiliului director
7.3. Convingerea consiliul director în ceea ce priveşte adoptarea de mãsuri de îmbunãtãţire a muncii PdP locale
7.4. Sprijinirea diseminãrii experienţei acumulate
7.5. Sprijinirea organizãrii şi desfãşurãrii unor reuniuni periodice privind cele mai bune practici cu participarea instructorilor CP/PdP şi AT
8.1. Stabilirea de prioritãţi cu privire la cererile existente de îmbunãtãţire a infrastructurii şi echipamentului
8.2. Sprijinirea pregãtirii cu echipament modern
8.3. Încheierea de contracte cu judeţele implicate
8.4. Supervizarea furnizãrii corespunzãtoare a bunurilor pentru activitãţilor aferente.
9.1. Discutarea îmbunãtãţirilor dorite la IGPF
9.2. Clarificarea concreta a felului în care şi în ce mãsurã CP poate sprijini atingerea scopurilor într-o scurtã fazã de întemeiere
9.3. Crearea unui concept simplu strategic şi operaţional de implementare
9.4. Alegerea a trei sau patru domenii de pregãtire
9.5. Definirea grupurilor de pregãtire
9.6. Selecţionarea membrilor acestor grupuri de pregãtire
9.7. Programarea pregãtirilor
9.8. Pregãtirea pe grupuri a viitorilor formatori
9.9. Planificarea pregãtirilor ce urmeazã a fi ţinute de cãtre formatorii români
9.10. Monitorizarea pregãtirii instructorilor români
9.11. Organizarea şi desfãşurarea a cinci cursuri de recapitulare pentru instructorii români, a câte 2 zile fiecare
9.12. Realizarea a douã mici sondaje de opinie
9.12. În cazul în care este necesar, crearea unui proiect pentru baza legalã în vederea susţinerii pregãtirii CP şi muncii pentru IGPF
9.13. Sprijinirea pregãtirii cu materiale didactice specifice
9.14. Sprijinirea organizãrii şi desfãşurãrii unor întruniri periodice privind cele mai bune practici pentru instructorii CP/PdP şi AT.


ANEXA 2

Prezentarea de ansamblu a realizãrilor perioadei anterioare


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────┐
│Rezultate                       │Realizãri                │Mãsuri viitoare    │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Regulile privind implementarea  │Regulile, legiferate în  │Regulile trebuie   │
│PdP în România sunt  stabilite  │2003, numite "Dispoziţie │completate.        │
│în mod oficial de cãtre         │S/124" privind poliţia de│                   │
│Inspectoratul General al        │ordine publicã încheie   │                   │
│Poliţiei şi aprobate de         │un lung capitol referitor│                   │
│cãtre Ministerul                │la PdP. Acestea nu sunt  │                   │
│Administraţiei şi Internelor    │încã destul de clare şi  │                   │
│                                │pot duce la neînţelegeri.│                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Principalele instituţii         │Cunoaşterea pe scarã     │Continuarea, cu    │
│politice şi reprezentanţii      │largã a PdP este atinsã. │prioritate, a      │
│de vârf ai poliţiei,            │                         │activitãţilor de   │
│precum şi membrii               │Încã nu toţi au înţeles  │management local şi│
│poliţiei au luat la             │importanţa acestei       │poliţienesc.       │
│cunoştinţã despre               │schimbãri de             │                   │
│conceptul PdP şi                │mentalitate şi de        │                   │
│implementarea acestuia          │atitudine faţã de munca  │                   │
│în România                      │poliţieneascã.           │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│S-a realizat atât un            │Realizarea a trei        │Sã se continue în  │
│sondaj de opinie publicã        │sondaje de opinie la     │2005 şi 2006 cu mai│
│cât şi evaluarea                │nivel naţional cu câteva │puţine întrebãri.  │
│rezultatelor cu privire la      │specificaţii la nivel    │                   │
│imaginea Poliţiei şi la         │regional.                │                   │
│aşteptãrile populaţiei în       │Rezultatele au fost      │                   │
│ceea ce priveşte                │interesante, dar încã nu │                   │
│structura poliţiei.             │foarte semnificative,    │                   │
│                                │din cauza timpului scurt.│                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Implementarea PdP a             │Campania a cuprins un    │Continuarea acelo- │
│fost însoţitã de o campanie     │numãr foarte mare de     │raşi mãsuri, dar cu│
│de publicitate programatã.      │conferinţe de presã,     │accent pe TV,      │
│                                │interviuri, prospecte,   │deoarece sondajele │
│                                │postere, difuzarea de    │de opinie au arãtat│
│                                │logo-uri, evenimente,    │cã acesta este cea │
│                                │conferinţe etc.          │mai importantã     │
│                                │                         │sursã de diseminare│
│                                │                         │de informaţii      │
│                                │                         │referitoare la PdP.│
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Au fost pregãtiţi un  numãr     │Pregãtirea a 16 profesori│Deschiderea unei   │
│suficient de profesori şi       │reprezentanţi ai corpului│noi şcoli de       │
│reprezentanţi ai corpului       │didactic şi ofiţeri de   │poliţie la Cluj.   │
│didactic din cadrul Academiei   │poliţie din toate cele 4 │Sunt necesari mai  │
│de Poliţie, Şcolii de Poliţie şi│instituţii de pregãtire. │mulţi formatori în │
│a Centrelor de Pregãtire a      │Nu toţi dintre aceştia se│domeniul AT pentru │
│Poliţiei, care vor preda        │mai aflã încã în aceeaşi │a pregãti toţi     │
│noţiunile de bazã ale PdP şi AT.│poziţie şi mai predau.   │poliţiştii de      │
│                                │                         │ordine publicã.    │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Profesorii instruiţi şi         │Toţi cu excepţia a 5     │Este necesarã      │
│reprezentanţii corpului         │instructori PdP,         │pregãtirea mai     │
│didactic încep predarea         │aproximativ 800          │multor formatori de│
│noţiunilor de bazã ale PdP şi   │specialişti PdP şi a     │AT, pentru a pregã-│
│Analizã Tranzacţionalã (AT)     │câtorva sute de studenţi │ti la rândul lor,  │
│viitorilor poliţişti şi celor   │din cadrul Academiei de  │pas cu pas, toţi   │
│activi.                         │Poliţie sunt pregãtiţi în│ofiţerii de poliţie│
│                                │domeniul AT.             │                   │
│                                │Câteva sute de studenţi  │                   │
│                                │din cadrul Academiei     │                   │
│                                │de Poliţie sunt pregãtiţi│                   │
│                                │în noţiunile de bazã ale │                   │
│                                │PdP.                     │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Au fost pregãtiţi 47 instructori│În aproape toate oraşele │Numãrul specialiş- │
│PdP şi s-a început implementarea│din România specialisti  │tilor PdP trebuie  │
│treptatã a PdP în metodele de   │PdP instruiţi desfãşoarã │sã creascã.        │
│lucru ale Poliţiei din toate    │activitãţi specifice.    │Direcţia Poliţiei  │
│oraşele României. Acest lucru   │Uneori, activitatea      │de Ordine Publicã a│
│s-a realizat prin pregãtirea    │specialiştilor PdP este  │solicitat deja     │
│unui numãr suficient de         │încã, împiedicatã de     │creşterea numãrului│
│specialişti PdP în fiecare oraş.│membri ai conducerii     │acestora.          │
│                                │Poliţiei                 │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Un specialist elveţian în AT a  │Au fost evaluate douã    │Trebuie crescut nu-│
│evaluat un curs în acest domeniu│cursuri. Formatorii au   │mãrul formatorilor │
│(AT) la Academia de Poliţie şi  │fost sprijiniţi de cãtre │din Poliţia Românã.│
│Şcoala de Poliţie               │specialistul elveţian,   │                   │
│                                │care a fost foarte       │                   │
│                                │mulţumit.                │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Implementareea PdP de cãtre     │Mai mult de 100 oraşe au │Fixarea PdP în     │
│formatorii români este evaluatã │fost evaluate pe baza    │structurile de     │
│de specialişti elveţieni în PdP │aceluiaşi model şi au    │poliţie şi manage- │
│în cel puţin 100 de oraşe       │fost întocmite rapoarte  │tul PdP trebuie    │
│româneşti                       │în numele conducerii     │îmbunãtãţite, ceea │
│                                │poliţiei, pentru fiecare │ce impune mãsuri de│
│                                │judeţ în parte.          │pregãtire          │
│                                │                         │corespunzãtoare.   │
│                                │Rezultatele privind      │                   │
│                                │munca efectivã a PdP     │                   │
│                                │la nivel operativ sunt,  │                   │
│                                │în general,              │                   │
│                                │satisfãcãtoare.          │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Pregãtirea de bazã a            │Acest lucru s-a realizat │Programa existentã │
│PdP şi cursul de AT1            │la Şcoala de Poliţie de  │trebuie verificatã │
│sunt standardizate în           │la Câmpina, dar situaţia │şi eventual,       │
│programele tuturor              │nu este la fel de clarã  │completatã.        │
│instituţiilor de pregãtire      │în ceea ce priveşte alte │                   │
│ale Poliţiei din România.       │instituţii de pregãtire  │                   │
│                                │ale Poliţiei.            │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│100 membri din cadrul           │Au participat la         │Ar fi necesarã     │
│celui mai înalt nivel al        │atelierele de lucru ale  │aprofundarea       │
│managementului                  │PdP toţi cei 47          │cunoştinţelor în   │
│poliţienesc au fost             │inspectori şefi de       │domeniul           │
│iniţiaţi în noţiunile de        │judeţe/sectoare şi şefii │managementului     │
│de bazã ale PdP                 │poliţiei de ordine       │bazã şi cel al     │
│                                │publicã, precum şi 12    │schimbãrii.        │
│                                │şefi din cadrul IGPR.    │                   │
│                                │Cei mai mulţi, dar nu    │                   │
│                                │toţi şi-ai însuşit       │                   │
│                                │problematica.            │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Instructorii şi specialiştii    │Au fost realizaţi şi vor │Aplicarea noilor   │
│PdP sunt evaluaţi pe baza unor  │fi utilizaţi începând cu │indicatori necesitã│
│indicatori calitativi stabiliţi │anul 2005, noi indicatori│o anumitã pregãtire│
│împreunã  cu conducãtorol de    │calitativi în scopul     │iar mulţi termeni  │
│proiect, indicatori ce au       │evaluãrii activitãţii PdP│de referinţã mai   │
│termeni de referinţã specifici. │la diferite nivele       │trebuie ajustaţi.  │
│                                │ierarhice.               │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Existã conceptul de schimb de   │Au fost stabilite primele│O mai largã coope- │
│bune practici privind cooperarea│contacte privind "Dies   │rare cu alţi donori│
│şi transferul de know-how cu    │Academicus a Academiei   │care îşi desfãşoarã│
│privire la proiectele poliţiei  │de Poliţie" din Banja    │activitatea în     │
│de proximitate în alte ţãri.    │Luka, Bosnia şi          │acelaşi domeniu.   │
│                                │Herţegovina. Dar nu      │                   │
│                                │existã un concept pânã   │                   │
│                                │în momentul de fata.     │                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Au fost renovate cel puţin 20   │Au fost renovate 20      │Sunt ncesare       │
│spaţii de primire pentru        │spaţii de primire din    │îmbunãtãţiri       │
│cetãţeni în cadrul secţiilor de │cadrul secţiilor de      │viitoare, în scopul│
│poliţie, au fost aduse în       │poliţie şi/sau dotate cu │consolidãrii       │
│România aproximativ 150 PC      │echipament.              │spiritului PdP în  │
│folosite, în vederea utilizãrii │Aproximativ 100 computere│cadrul poliţiei şi │
│acestora de cãtre poliţiştii    │şi mobilier au fost      │pentru a face      │
│români.                         │transportate şi          │aceastã structurã  │
│                                │distribuite în România.  │mai vizibilã       │
│                                │                         │cetãţenilor.       │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────┘




ANEXA 3

Schema de organizare a proiectului




     ┌────┐                ┌───────────┐             ┌─────────────────────────┐
     │FDFA│                │ Ambasada  │             │Ministerul Administratiei│
     ├────┤                ├───────────┤      ┌──────┤      si Internelor      │
     │DDC │                │Biroul de  │      │      ├─────────────────────────┤
     └─┬──┘                │cooperare  │      │      │                         │
       │                   │Anton Hagen│      │      │    IGPR/IGPR            │
       │                   └─────────┬─┘      │      └─────────────────────────┘
       │                        ↑    │        │                ↑
       │                        │    │  ┌─────┘                │
       │ Comisia           ┌────┘    │  │                      │
       │                   │         │  │                      ↓
       ↓                   ↓         │  │       ┌──────────────────────────────┐
 ┌─────────────────────────────┐     │  │       │Sef de Proiect din partea RO  │
 │ EA                          │←────┼──┼──────→│Comisar sef Gh. Popa (pt.IGPR)│
 │ Sef de Proiect + Coordonator│     │  │  ┌────┤Chestor N. Pop (pt. IGPF)     │
 │ ────────────────────────────┤     │  │  │    └──────────────────────────────┘
 │   Dr. Peter Schrorer        │     │  │  │                     ↑
 │ Ajunct: Georges Chariatte   │←────┼──┼──┼───────┐             │
 └──────────────────────────┬──┘     │  │  │       │             │
      ↑        ↑            │        │  │  │       │             ↓
      │        │            ↓        ↓  ↓  ↓       │    ┌──────────────────┐
      │        │         ┌──────────────────────┐  └───→│ Coordonator:     │
      │        │         │Comitetul de conducere│←──────┤Sef serviciu Marin│


│ │ ↑ | │Comisar Viorel │


      │        └──────────────────┐    │          |     │Tudose (IGPR)     │
      │                           │    │          |     │IGPF              │
      │                           │    │          |     └──────────────────┘
      │                           │    │          |              ▼
      ↓                           │    │          |              ▲




|──────┐                     |    │    │   |           |──────┐                |
|Altele│                     |    ↓    │   ↓           |Altele│                |
|─┬────┴────────────┐        |  ┌──────┴─────────┐     |─┬────┴───────┐        |
| │Oficiul Federal  │        |  │Reprezentant    │     | │Orase Pilot │        |
| │ de Politie      │        |  │local:          │     | └─┬──────────┴┐       |




|   │Insarcinati cu  │       |  │Ramniceanu      │     |   └─┬─────────┴┐      |
|   │afaceri         │       |  │                │     |     │Bucuresti │      |
|   └─┬──────────────┴───┐   |  └───────┬────────┘     |     └─┬────────┴──┐   |
|     │Politia Cantonului│   |          │              |       │Instructori│   |
|     │    Geneva        │   |          │              |       └─┬─────────┴─┐ |
|     └─┬────────────────┴─┐ |          │              |         │Academia de│ |
|       │Politia Cantonului│ |          │              |         │Politie    │ |
|       │    Zurich        │ |          │              |         │Scoala de  │ |
|       └──────────────────┘ |          │              |         │Politie    │ |
|                            |          │              |         │Centre de  │ |
|                            |          │              |         │Instruire  │ |
| Instructori                |          ↓              |         └───────────┘ |
| ───────────                |                         |                       |
|                            |                         | Actori PdP            |
|                            |    Monitorizare         |────────────           |
|                            |←───────────────────────→|                       |
|                            |                         |                       |


| |
└-----------------------┘




ANEXA 4

Programul activitãţilor prevãzute pentru anul 2005 (stadiu: 20 martie 2005)






┌──────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────┐
│Perioada      │   Activitatea             │    Observaţii         │ Participanţi         │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│11-12 ianuarie│Atelier de lucru în domeniu│Aprofundarea           │6 şefi de sectoare    │
│              │PdP la nivelul             │cunoştinţelor despre   │6 şefi de poliţie de  │
│              │managementului la nivel    │PdP - mentalitate şi   │ordine publicã        │
│              │superior din Bucureşti     │clarificarea           │Adjunctul             │
│              │                           │problemelor            │inspectorului general │
│              │                           │referitoare la         │- coordonator al PS şi│
│              │                           │implementarea PdP în   │GC din Bucureşti      │
│              │                           │Bucureşti              │Instructori ai        │
│              │                           │                       │sectoarelor           │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│13-14 ianuarie│Atelier de lucru pentru    │Conţinutul şi          │2 inspectori şefi     │
│              │asistenţii atelierelor de  │organizarea atelierelor│1 şef al poliţiei     │
│              │lucru privind managementul │de lucru, îndatoririle │municipale            │
│              │(referitoare la: schimbare,│asistenţilor, Bucureşti│1 şef al poliţiei de  │
│              │managementul de bazã, de   │                       │ordine publicã        │
│              │personal)                  │                       │12 instructori ai PdP │
│              │                           │                       │PS                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│13-14 ianuarie│Activitate de monitorizare │Controlul tuturor      │1 şef de sector       │
│              │a sectorului 3             │secţiilor din sectorul │1 instructor          │
│              │                           │3, Bucureşti           │1 coordonator GC      │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│17-21 ianuarie│Întâlniri, aspecte care    │Reprezentant local     │PS                    │
│              │vizeazã logistica, pregãti-│ATOP din Bucureşti.    │Partenerii de întâl-  │
│              │rea atelierelor de lucru   │2 primari din          │nire.                 │
│              │privind activitatea de     │Bucureşti.             │                      │
│              │management                 │Fostul ministru de     │                      │
│              │                           │interne.               │                      │
│              │                           │Managerii de proiect   │                      │
│              │                           │ai Delegaţiei UE în    │                      │
│              │                           │România.               │                      │
│              │                           │Asistentul d-lui Nick  │                      │
│              │                           │Phillips.              │                      │
│              │                           │Şeful COOF.            │                      │
│              │                           │Societatea de audit.   │                      │
│              │                           │Societatea de realizare│                      │
│              │                           │a sondajelor.          │                      │
│              │                           │Adjunctul şefului      │                      │
│              │                           │IGPR                   │                      │
│              │                           │Adjunctul directorului │                      │
│              │                           │Poliţiei de ordine     │                      │
│              │                           │publicã                │                      │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│17-19 ianuarie│Activitate de monitorizare │Controlul tuturor      │1 şef de sector       │
│              │a sectorului 5             │secţiilor de poliţie   │1 instructor          │
│              │                           │din sectorul 5,        │1 coordonator         │
│              │                           │Bucureşti              │GC, DJ                │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│19-21 ianuarie│Activitatea de monitorizare│Controlul tuturor      │1 inspector şef       │
│              │a judeţului Argeş          │secţiilor de poliţie   │Adjuncţii acestuia    │
│              │                           │din oraşele judeţului  │1 instructor          │
│              │                           │Argeş, cu excepţia     │Toţi şefii de secţii  │
│              │                           │oraşului Câmpulung     │GC, DJ                │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│07-11 martie  │Activitatea de monitorizare│Controlul celor mai    │1 inspector şef       │
│              │a judeţelor Giurgiu şi     │importante locaţii ale │Adjuncţii acestuia    │
│              │Teleorman                  │acestor judeţe,        │1 instructor          │
│              │                           │conform noului model   │Toţi şefii de secţii  │
│              │                           │de evaluare            │MT                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│14-18 martie  │Activitatea de monitorizare│Controlul celor mai    │1 inspector şef pentru│
│              │a judeţelor Gorj şi Vâlcea │importante locaţii ale │fiecare judeţ         │
│              │                           │acestor judeţe,        │Adjuncţii acestuia    │
│              │                           │conform noului model   │2 instructori         │
│              │                           │de evaluare            │Toţi şefii de secţii  │
│              │                           │                       │MT                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│14-15 martie  │Atelier de lucru privind   │Bucureşti, pentru      │50 manageri de nivel  │
│              │managementul (referitor la:│sectoarele 3,4,5       │mediu                 │
│              │schimbare, managementul    │                       │5 asistenţi           │
│              │de baza, de personal)      │                       │PS, GC                │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│16 martie     │Întâlnirea Consiliului     │Bucureşti              │Consiliul Director    │
│              │Director                   │                       │PS                    │
│              │Deplasare la Galaţi        │Galaţi                 │                      │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│17-18 martie  │Atelier de lucru privind   │Galati, Brãila, Tulcea,│50 manageri de nivel  │
│              │managementul (referitor la:│Vrancea, Buzãu         │mediu                 │
│              │schimbare, managementul    │                       │5 asistenţi           │
│              │de bazã, de personal)      │                       │PS                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│16-18 martie  │Activitatea de monitorizare│Bucureşti              │1 şef pentru fiecare  │
│              │a sectorului 4, pregãtirea │                       │sector                │
│              │atelierului de lucru pentru│                       │2 instructori         │
│              │proiectul practic din      │                       │1 coordonator         │
│              │sectorul 3                 │                       │GC                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│04-08 aprilie │Cursul AT2 pentru          │Pregãtirea noilor      │15 instructori        │
│              │instructori                │formatori AT           │specializaţi în PdP   │
│              │                           │                       │3 profesori de la Cluj│
│              │                           │                       │CW                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│11-15 aprilie │Activitatea de monitorizare│Controlul celor mai    │1 inspector şef pentru│
│              │a judeţelor Hunedoara şi   │importante locaţii ale │fiecare judeţ         │
│              │Caras Severin              │acestor judeţe,        │Adjuncţii acestora    │
│              │                           │conform noului model de│2 instructori         │
│              │                           │evaluare               │Toţi şefii de secţii  │
│              │                           │                       │SC                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│11-15 aprilie │Activitatea de monitorizare│Controlul celor mai    │1 inspector şef pentru│
│              │a judeţelor Botoşani şi    │importante locaţii ale │fiecare judeţ         │
│              │Vaslui                     │acestor judeţe,        │Adjuncţii acestora    │
│              │                           │conform noului model   │2 instructori         │
│              │                           │de evaluare            │Toţi şefii de secţii  │
│              │                           │                       │MT                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│18-19 aprilie │Atelier de lucru cu tema   │Elaborarea unei        │5-8 reprezentanţi     │
│              │"Metodologia noilor        │metodologii scrise cu  │desemnaţi de IGPR,    │
│              │indicatori pentru          │privire la             │1-3 reprezentanţi     │
│              │specialiştii PdP"          │implementarea noilor   │desemnaţi de MAI,     │
│              │                           │indicatori pentru      │PS                    │
│              │                           │"îlotiers"; atelier de │                      │
│              │                           │lucru desfãşurat la    │                      │
│              │                           │sediul IGPR,           │                      │
│              │                           │Bucureşti              │                      │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│20 aprilie    │Vizitã la Piatra Neamţ     │Cu maşina              │PS.                   │
│              │                           │                       │2 interpreţi          │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│18-19 aprilie │Atelier de lucru privind   │Cluj Napoca, Satu      │50 manageri de nivel  │
│              │marketingul de securitate  │Mare, Maramureş,       │mediu,                │
│              │                           │Sãlaj, Bistriţa, Bihor │GC, SV,               │
│              │                           │                       │Vezi addenda 6        │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│20-22 aprilie │Atelier de lucru pentru    │Cluj Napoca, Satu      │16-20 manageri de     │
│              │proiectul practic          │Mare, Maramureş,       │nivel mediu           │
│              │                           │Sãlaj, Bistriţa, Bihor │GC, SV,               │
│              │                           │                       │Vezi addenda 6        │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│21-22 aprilie │Atelier de lucru privind   │Piatra Neamţ,          │50 manageri de nivel  │
│              │managementul (referitor la:│Suceava, Bacãu,        │mediu (ca şi la       │
│              │schimbare, managementul    │Harghita               │Galaţi)*)             │
│              │de bazã, de personal)      │                       │4 asistenţi           │
│              │                           │                       │PS                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│18-22 aprilie │Cursul AT2 pentru          │Pregãtirea noilor      │17 instructori ai PdP │
│              │instructori                │formatori de AT        │CW                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│18-22 aprilie │Activitatea de monitorizare│Controlul celor mai    │1 inspector şef pentru│
│              │a judeţelor Vrancea şi     │importante locaţii ale │fiecare judeţ         │
│              │Harghita                   │acestor judeţe,        │Adjuncţii acestora    │
│              │                           │conform noului model   │2 instructori         │
│              │                           │de evaluare            │Toţi şefii de secţii  │
│              │                           │                       │MT                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│18-22 aprilie │Activitatea de monitorizare│Controlul celor mai    │1 inspector şef pentru│
│              │a judeţelor Covasna şi     │importante locaţii ale │fiecare judeţ         │
│              │Ilfov                      │acestor judeţe,        │Adjuncţii acestora    │
│              │                           │conform noului model   │2 instructori         │
│              │                           │de evaluare            │Toţi şefii de secţii  │
│              │                           │                       │SC                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│25-26 aprilie │Atelier de lucru privind   │Arad, Timiş, Caras     │50 manageri de nivel  │
│              │managementul (referitor la:│Severin, Hunedoara     │mediu (ca şi la       │
│              │schimbare, managementul    │                       │Galaţi)*)             │
│              │de bazã, de personal)      │                       │4 asistenţi           │
│              │                           │                       │PS                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│27-28 aprilie │Implementarea programei    │Cluj Napoca            │Directorul şcolii     │
│              │PdP la şcoala de poliţie de│                       │8 profesori           │
│              │la Cluj                    │                       │PS                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│25'ad28 aprilie │Atelier de lucru privind   │Bucureşti, sector 3,   │50 manageri de nivel  │
│              │marketingul de securitate  │sector 4, sector 5     │mediu/16-20           │
│              │proiectul practic          │                       │manageri de nivel     │
│              │                           │                       │mediu                 │
│              │                           │                       │GC, SV                │
│              │                           │                       │Vezi addenda 6        │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│25-28 aprilie │Cursul AT2 pentru          │Pregatirea noilor      │17 instractori PdP    │
│              │instructori                │formatori AT           │CW                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│09-11 mai     │Atelier de lucru cu noii   │Nu este stabilit       │12 noi şefi inspectori│
│              │inspectori şefi şi cu      │definitiv: depinde de  │sau noi adjuncţi;     │
│              │persoane responsabile cu   │progresele înregistrate│5 persoane care se    │
│              │activitatea  de control în │în ceea ce priveşte    │ocupã cu activitatea  │
│              │cadrul MAI                 │restructurarea         │de control din cadrul │
│              │                           │forţelor de poliţie şi │MAI;                  │
│              │                           │a altor progrese       │PS                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│23-27 mai     │Activitate de monitorizare │                       │3x2 formatori cu      │
│              │a cursurilor AT1 desfãşu-  │                       │echipe formate din 16 │
│              │rate de cãtre formatori    │                       │cursanţi fiecare;     │
│              │români                     │                       │CW                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│30 mai'ad03     │Activitate de monitorizare │                       │3x2 formatori cu      │
│iunie         │a cursurilor AT1 desfãşura-│                       │echipe formate din 16 │
│              │te de cãtre formatori      │                       │cursanţi fiecare;     │
│              │români                     │                       │CW                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│27-28 iunie   │Atelier de lucru privind   │Cluj Napoca, Satu      │50 manageri de nivel  │
│              │managementul (referitor la:│Mare, Maramureş,       │mediu (ca şi la       │
│              │schimbare, managementul    │Sãlaj, Bistriţa, Bihor │Galaţi)*)             │
│              │de bazã, de personal)      │                       │4 asistenţi           │
│              │                           │                       │PS                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│30 iunie-01   │Atelier de lucru privind   │Braşov, Covasna,       │50 manageri de nivel  │
│iulie         │managementul (referitor la:│Mureş, Alba, Sibiu     │mediu (ca şi la       │
│              │schimbare, managementul    │Atelier de lucru în    │Galaţi)*)             │
│              │de bazã, de personal)      │Braşov sau Sibiu       │4 asistenţi           │
│              │                           │                       │PS                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│29 august - 02│Atelier de lucru privind   │Bucureşti              │Poliţiştii implicaţi  │
│septembrie    │noua bazã legalã pentru PdP│                       │PS                    │
│              │Verificarea programei PdP  │                       │                      │
│              │la Academia de Poliţie şi  │                       │                      │
│              │la Centrul Olteniţa        │                       │                      │
│              │Întâlnirea Consiliului     │                       │                      │
│              │Director                   │                       │                      │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│29 august - 02│Atelier de lucru privind   │Arad, Timiş, Caras     │50 manageri de nivel  │
│septembrie    │marketingul de securitate  │Severin, Hunedoara     │mediu / 16-20         │
│              │proiectul practic          │                       │manageri de nivel     │
│              │                           │                       │mediu                 │
│              │                           │                       │GC, SV,               │
│              │                           │                       │Vezi addenda 6        │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│29 august - 02│Activitate de monitorizare │Controlul celor mai    │1 inspector şef pentru│
│septembrie    │a judeţelor Sãlaj şi       │importante locaţii ale │fiecare judeţ         │
│              │Bistriţa Nãsãud            │acestor judeţe,        │Adjuncţii acestora    │
│              │                           │conform noului model   │2 instructori         │
│              │                           │de evaluare            │Toţi şefii de secţii  │
│              │                           │                       │SC                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│05 - 09       │Activitate de monitorizare │Controlul celor mai    │1 inspector şef pentru│
│septembrie    │a judeţelor Bihor şi       │importante locaţii ale │fiecare judeţ         │
│              │Maramureş                  │acestor judeţe,        │Adjuncţii acestora    │
│              │                           │conform noului model   │2 instructori         │
│              │                           │de evaluare            │Toţi şefii de secţii  │
│              │                           │                       │SC                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│05 - 09       │Atelier de lucru privind   │Galaţi, Brãila, Tulcea,│50 manageri de nivel  │
│septembrie    │marketingul de securitate  │Vrancea, Buzãu         │mediu / 16- 20        │
│              │proiectul practic          │                       │manageri de nivel     │
│              │                           │                       │mediu                 │
│              │                           │                       │GC, SV,               │
│              │                           │                       │Vezi addenda 6        │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│26 - 30       │Atelier de lucru PdP cu    │Atelier de lucru a     │18 noi inspectori şefi│
│septembrie    │noii inspectori şefi;      │cãrui desfãşurare nu   │sau adjuncţii acestora│
│              │Verificarea programei PdP  │este stabilitã defini- │Ofiţerii de poliţie   │
│              │la centrele implicate      │tiv: depinde de progre-│implicaţi,            │
│              │pentru pregãtirea, pe mai  │sul înregistrat în ceea│PS                    │
│              │departe, în acest domeniu  │ce priveşte restructu- │                      │
│              │                           │rarea forţelor de      │                      │
│              │                           │poliţie şi a altor     │                      │
│              │                           │progrese               │                      │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│26 - 30       │Activitatea de monitorizare│Cluj Napoca            │Ofiţerii de poliţie   │
│septembrie    │a proiectului practic la   │                       │implicaţi,            │
│              │Cluj                       │                       │GC                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│03 - 07       │Activitate de monitorizare │Arad                   │Ofiţerii de poliţie   │
│octombrie     │a proiectului practic la   │                       │implicaţi,            │
│              │Arad                       │                       │GC                    │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│31 octombrie -│Ateliere de lucru,         │                       │PS                    │
│04 noiembrie  │verificãri, evaluãri, dupã │                       │                      │
│              │cum se dovedeşte a fi      │                       │                      │
│              │necesar                    │                       │                      │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│31 octombrie -│Activitatea de monitorizare│Galaţi                 │GC                    │
│04 noiembrie  │a proiectului practic la   │                       │                      │
│              │Galaţi                     │                       │                      │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│07 - 11       │Pregãtirea pentru 2006,    │                       │PS                    │
│noiembrie     │Activitate administrativã, │                       │                      │
│              │Întâlnirea Consiliului     │                       │                      │
│              │Director                   │                       │                      │
├──────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│07 - 11       │Activitatea de monitorizare│Bucureşti              │GC                    │
│noiembrie     │a proiectului practic al   │                       │                      │
│              │sectorului 3               │                       │                      │
│              │Întâlnirea Consiliului     │                       │                      │
│              │Director                   │                       │                      │
└──────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────┘

    PS - Peter Schorer                  SC - Serge Chatelain
    GC - Georges Chariatte              MT - Michel Tharin
    SV - Stephane Vaney                 CW - Christian Weidkuhn



Addenda 6
----------

a) Participanţii la atelierul de lucru cu tema "Marketingul de securitate", partea teoretica (2 zile):
- şefii poliţiei de ordine publicã (OP) de la toate judeţele implicate în prezentul atelier de lucru.
- instructorii PdP din toate judeţele implicate în prezentul atelier de lucru.
- şefii poliţiei de ordine publicã (OP) ai celor mai importante 3 oraşe din judeţul Cluj şi ai secţiilor de poliţie din municipiul Cluj Napoca
- şefii celor mai importante 3 oraşe din judeţul Cluj şi ai secţiilor de poliţie din municipiul Cluj Napoca
- 2 - 3 şefi, reprezentanţi ai Poliţiei Judiciare
- toţi preşedinţii ATOP de la toate judeţele implicate în prezentul atelier de lucru
- membrii ATOP din Cluj.
În total ar trebui sã fie aproximativ 50 - 60 participanţi la atelierul de lucru.

b) Participanţii la atelierul de lucru cu tema "Proiect practic" (3 zile):
- şefii poliţiei de ordine publicã (OP) ai celor mai importante 3 oraşe din judeţul Cluj şi ai secţiilor de poliţie din oraşul Cluj Napoca
- instructorii PdP din toate judeţele implicate în prezentul atelier de lucru
- 2 - 3 şefi reprezentanţi ai Poliţiei Judiciare
- membrii ATOP implicaţi în subiectul proiectului practic.
În total, ar trebui sã fie aproximativ 20 participanţi la atelierul de lucru.

c) Participanţii la atelierul de lucru cu tema "Managementul schimbãrii" (2 zile):
Participanţii la atelierul de lucru cu tema "Managementul schimbãrii" se vor alinia modelului participanţilor la atelierul de lucru desfãşurat la Galaţi, în perioada 17-18 martie 2005.

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Acord, Act International, ACORD din 9 noiembrie 2005

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016