Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ACORD din 3 iulie 1996 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Indonezia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 6 martie 1998
Guvernul României şi Guvernul Republicii Indonezia,
din dorinta de a promova şi întãri relaţiile economice dintre cele doua tari pe baza respectãrii suveranitãţii şi independentei naţionale, deplinei egalitati în drepturi, a avantajului reciproc şi neamestecului în treburile interne şi de a încheia un acord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit,
au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1
Persoane vizate
Prezentul acord se aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezentul acord se aplica impozitelor pe venit, percepute în contul fiecãruia dintre statele contractante, al unitãţilor lor administrativ-teritoriale sau al autoritãţilor locale ale acestora, indiferent de sistemul de percepere.
2. Sunt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total sau pe elemente de venit, inclusiv impozitele pe câştigurile provenind din înstrãinarea proprietãţilor mobiliare sau imobiliare.
3. Impozitele actuale care cad sub incidenta prezentului acord sunt, în special, urmãtoarele:
a) în cazul României:
- impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
- impozitul pe salarii şi pe alte remuneraţii similare;
- impozitul pe profiturile persoanelor juridice;
- impozitul pe veniturile realizate din activitãţi agricole,
(denumite în continuare impozit roman);
b) în cazul Indoneziei:
- impozitul pe venit, perceput conform Undang-undang Pajak Penghasilan 1984 (Legea nr. 7/1983)
(denumit în continuare impozit indonezian).
4. Acordul se va aplica, de asemenea, oricãror impozite pe venit, identice sau similare, care se vor adauga sau vor înlocui impozitele menţionate la paragraful 3, dupã data semnãrii prezentului acord. Autoritãţile competente ale statelor contractante îşi vor comunica reciproc orice modificãri importante aduse legislaţiei lor fiscale.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentului acord, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) expresiile un stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã, dupã context, România sau Indonezia;
b) (i) termenul România înseamnã România şi, folosit în sens geografic, desemneazã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiva şi platoul continental, asupra cãrora România exercita, în conformitate cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional, drepturi suverane privind explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale existente în apele marii, pe fundul şi în subsolul acesteia;
(ii) termenul Indonezia include teritoriul Republicii Indonezia, astfel cum este definit de propria legislaţie, şi zonele adiacente, asupra cãrora Republica Indonezia exercita drepturi suverane sau jurisdicţie, în conformitate cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite din 1982 asupra Drepturilor Marii;
c) termenul persoana înseamnã o persoana fizica, o societate şi orice alt grup de persoane;
d) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice entitate consideratã persoana juridicã, în vederea impozitãrii;
e) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, orice întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi orice întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
f) expresia trafic internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava sau aeronava exploatatã de o întreprindere a unui stat contractant, cu excepţia cazului când nava sau aeronava este exploatatã numai între locuri situate în celãlalt stat contractant;
g) expresia autoritate competenta înseamnã:
(i) în România: ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat;
(ii) în Indonezia: ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat;
h) termenul nationali înseamnã:
(i) orice persoana fizica care are cetãţenia unui stat contractant;
(ii) orice persoana juridicã sau alta entitate având statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare a unui stat contractant.
2. În ceea ce priveşte aplicarea acordului de cãtre un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit va avea, dacã contextul nu cere o interpretare diferita, înţelesul pe care îl are în cadrul legislaţiei acelui stat cu privire la impozitele la care prezentul acord se aplica.
ART. 4
Domiciliul fiscal
1. În sensul prezentului acord, expresia rezident al unui stat contractant indica orice persoana care, în virtutea legislaţiei acelui stat, este subiect de impunere în acel stat datoritã domiciliului sau, rezidentei sale, locului de conducere sau oricãrui alt criteriu de natura similarã.
2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoana fizica este rezidenţã a ambelor state contractante, atunci statutul sau se determina dupã cum urmeazã:
a) persoana va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care dispune de o locuinta permanenta; dacã dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în ambele state contractante, ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sunt cele mai strânse (centrul intereselor sale vitale);
b) dacã statul contractant în care aceasta persoana îşi are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, atunci ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau dacã nu locuieşte în mod obişnuit în nici unul dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decât o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, autoritãţile competente ale ambelor state contractante vor rezolva problema de comun acord.
ART. 5
Sediul permanent
1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi exercita, în totalitate sau în parte, activitatea.
2. Expresia sediu permanent cuprinde, îndeosebi:
a) un loc de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:
a) un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, de montaj sau o instalatie, ori activitãţile de supraveghere în legatura cu acestea, dar numai dacã durata unui asemenea şantier, proiect sau activitãţi este mai mare de 6 luni;
b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţa, de cãtre o întreprindere, prin salariaţii sãi ori prin alt personal angajat de întreprindere în acest scop, dar numai dacã activitãţile de aceasta natura dureazã în acea ţara (pentru acelaşi proiect sau proiect conex) o perioada sau perioade care depãşesc în total 4 luni în cadrul oricãrei perioade de 12 luni, calculate din prima zi în care sunt furnizate serviciile.
4. Independent de prevederile precedente ale acestui articol se considera ca expresia sediu permanent nu include:
a) folosirea de instalaţii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrãrii ocazionale de produse sau de mãrfuri aparţinând întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri aparţinând întreprinderii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrãrii ocazionale;
c) menţinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri aparţinând întreprinderii în scopul exclusiv de a fi prelucrate de o alta întreprindere;
d) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a cumpara produse sau mãrfuri ori de a strânge informaţii pentru întreprindere;
e) vânzarea produselor sau mãrfurilor aparţinând întreprinderii, expuse în cadrul unui târg sau al unei expoziţii temporare ocazionale, dupã închiderea targului sau a expoziţiei menţionate;
f) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informaţii, pentru cercetãri ştiinţifice sau activitãţi similare, care au un caracter pregatitor sau auxiliar pentru întreprindere.
5. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, când o persoana - alta decât un agent cu statut independent, în sensul paragrafului 7 -, activeazã într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, se va considera ca acea întreprindere are un sediu permanent în primul stat contractant menţionat, în legatura cu orice activitãţi pe care acea persoana le exercita pentru întreprindere, dacã aceasta persoana:
a) are şi exercita, în mod obişnuit, în acel stat contractant, împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, în afarã de cazul când activitãţile acestei persoane sunt limitate la cele menţionate în paragraful 4, care, dacã ar fi exercitate prin intermediul unui loc fix de afaceri, nu ar face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent, potrivit prevederilor acelui paragraf; sau
b) nu are o astfel de împuternicire, dar menţine, în mod obişnuit, în primul stat contractant menţionat, un stoc de produse sau de mãrfuri din care livreaza, în mod regulat, produse sau mãrfuri în numele întreprinderii.
6. Se va considera ca o întreprindere de asigurãri a unui stat contractant, cu excepţia activitãţilor de reasigurare, are un sediu permanent în celãlalt stat contractant, dacã încaseazã prime de asigurare în acel celãlalt stat contractant sau dacã acorda acolo asigurãri de risc prin intermediul unui salariat sau reprezentant care nu este un agent cu statut independent, în sensul paragrafului 7.
7. Nu se va considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celãlalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta îşi exercita activitatea de afaceri în acel celãlalt stat contractant prin intermediul unui broker, al unui agent comisionar general sau al oricãrui alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite. Totuşi, când activitãţile unui astfel de agent sunt exercitate, în totalitate sau în parte, în numele acelei întreprinderi, el nu va fi considerat un agent cu statut independent, în sensul acestui paragraf.
8. Faptul ca o societate rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate rezidenţã a celuilalt stat contractant sau care îşi exercita activitatea de afaceri în acel celãlalt stat (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuşi suficient pentru a considera vreuna dintre aceste societãţi sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Venituri din proprietãţi imobiliare
1. Veniturile provenind din proprietãţi imobiliare, inclusiv veniturile din exploatãri agricole şi forestiere, sunt impozabile în statul contractant în care aceste proprietãţi sunt situate.
2. Expresia proprietãţi imobiliare va avea înţelesul pe care îl are în legislaţia statului contractant în care sunt situate proprietãţile în cauza. Expresia cuprinde, în orice caz, accesoriile proprietãţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultura şi în exploatãrile forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul proprietãţii imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele, vapoarele şi aeronavele nu sunt considerate proprietãţi imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica, de asemenea, veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea, în orice alta forma, a proprietãţii imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietãţi imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietãţi imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.
ART. 7
Profiturile întreprinderilor
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul în care întreprinderea îşi exercita activitatea de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea îşi exercita activitatea de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai acea parte din profituri care este atribuibila: a) acelui sediu permanent; b) vânzãrilor în acel celãlalt stat contractant de produse sau de mãrfuri de natura identicã sau similarã cu cele vândute prin intermediul acelui sediu permanent; sau c) altor activitãţi de afaceri desfãşurate în acel celãlalt stat contractant, de natura identicã sau similarã cu cele efectuate prin intermediul acelui sediu permanent. Prevederile lit. b) şi c) de mai sus nu se vor aplica, dacã întreprinderea dovedeşte ca astfel de vânzãri sau activitãţi sunt atribuibile unei persoane sau entitãţi, alta decât sediul permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant îşi desfãşoarã activitatea de afaceri în celãlalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat acolo, se atribuie, în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitând activitãţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratand în mod independent cu întreprinderea al carei sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise, la scãdere, cheltuielile efectuate pentru scopurile urmãrite de activitatea de afaceri a sediului permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent dacã acestea s-au efectuat în statul în care se afla sediul permanent sau în alta parte. Totuşi nici o astfel de deducere nu se va acorda în legatura cu sumele plãtite, dacã este cazul, de sediul permanent (pentru alte motive decât pentru rambursarea cheltuielilor efective) sediului central al întreprinderii sau oricãror alte sedii ale acesteia, sub forma de redevenţe, onorarii sau alte pãrţi similare pentru folosirea patentelor sau a altor drepturi ori cu titlu de comision pentru anumite servicii efectuate sau pentru o activitate de conducere sau, cu excepţia cazului unei întreprinderi bancare, sub forma de dobânzi la sume împrumutate sediului permanent. De asemenea, la determinarea profiturilor unui sediu permanent nu se va tine seama de sumele puse în sarcina (pentru alte motive decât pentru rambursarea cheltuielilor efective) de sediul permanent sediului central al întreprinderii sau oricãror alte sedii ale acesteia, sub forma de redevenţe, onorarii sau alte plati similare pentru folosirea patentelor sau a altor drepturi ori cu titlu de comision pentru anumite servicii efectuate sau pentru o activitate de conducere sau, cu excepţia cazului unei întreprinderi bancare, sub forma de dobânzi la sume împrumutate sediului central al întreprinderii sau oricãror alte sedii ale acesteia.
4. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, profiturile atribuibile unui sediu permanent se determina în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul când exista motive suficiente şi valabile de a se proceda altfel.
5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acesta cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
6. Când profiturile cuprind elemente de venit, tratate separat în alte articole ale prezentului acord, prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.
ART. 8
Transporturi navale şi aeriene
1. Profiturile provenind din surse aflate într-un stat contractant, realizate de o întreprindere a celuilalt stat contractant din exploatarea navelor în trafic internaţional, pot fi impuse în primul stat contractant menţionat, dar impozitul stabilit va fi redus cu o suma egala cu 50% din acesta, iar impozitul astfel calculat nu va depãşi 2% din suma bruta a navlului.
2. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a aeronavelor vor fi impozabile numai în statul contractant în care întreprinderea care exploateazã aeronava este rezidenţã.
3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 se aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi.
4. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2 al prezentului articol sau ale art. 7, profiturile obţinute din exploatarea navelor sau aeronavelor, exclusiv între locuri situate într-un stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
ART. 9
Întreprinderi asociate
Când:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant;
sau
b) aceleaşi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant
şi când, şi în unul şi în celãlalt caz, cele doua întreprinderi sunt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare prin condiţii acceptate sau impuse, care diferã de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice profituri, care, fãrã aceste condiţii, ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impuse în consecinta.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate rezidenţã a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi:
a) 12,5% din suma bruta a dividendelor, dacã primitorul este o societate care deţine direct cel puţin 25% din capitalul societãţii plãtitoare de dividende;
b) 15% din suma bruta a dividendelor, în toate celelalte cazuri.
Prevederile acestui paragraf nu vor afecta impunerea societãţii pentru profiturile din care se plãtesc dividendele.
3. Termenul dividende, folosit în prezentul articol, indica veniturile provenind din acţiuni, din acţiuni sau drepturi de folosinta, din pãrţi miniere, din pãrţi de fondator sau din alte drepturi, care nu sunt titluri de creanta, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale asimilate veniturilor din acţiuni de legislaţia fiscalã a statului contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica în cazul în care beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant, în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã, un sediu permanent sau o baza fixa şi când deţinerea drepturilor generatoare de dividende, în legatura cu care dividendele sunt plãtite, este legatã efectiv de un sediu permanent sau de o baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
5. Când o societate rezidenţã a unui stat contractant obţine profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, acel celãlalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate, cu excepţia cazului când aceste dividende sunt plãtite unui rezident al acelui celãlalt stat contractant sau în mãsura în care deţinerea drepturilor generatoare de dividende, în legatura cu care dividendele sunt plãtite, este efectiv legatã de un sediu permanent sau de o baza fixa situata în acel celãlalt stat contractant, nici sa supunã profiturile nedistribuite ale societãţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite reprezintã, în totalitate sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celãlalt stat contractant.
6. Independent de alte prevederi ale prezentului acord, când o societate rezidenţã a unui stat contractant are un sediu permanent în celãlalt stat contractant, profiturile sediului permanent pot fi supuse unui impozit adiţional în acel celãlalt stat contractant, potrivit legislaţiei sale, dar impozitul adiţional astfel stabilit nu va depãşi 12,5% din suma acestor profituri rãmase dupã scãderea impozitului pe venit şi a altor impozite pe venit percepute asupra acestora în acel celãlalt stat contractant.
ART. 11
Dobânzi
1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dobânzii, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 12,5% din suma bruta a dobânzii.
3. Independent de prevederile paragrafului 2 al prezentului articol, dobânzile provenind dintr-un stat contractant vor fi scutite de impozit în acel stat contractant, dacã:
a) plãtitorul dobânzilor este acel stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã sau o autoritate localã a acestuia; sau
b) dobânzile sunt plãtite celuilalt stat contractant, unei unitãţi administrativ-teritoriale sau unei autoritãţi locale a acestuia sau oricãrei instituţii financiare aparţinând în totalitate acelui celãlalt stat contractant sau unitãţii administrativ-teritoriale ori autoritãţii locale a acestuia; sau
c) dobânzile sunt plãtite: în cazul României, Bãncii Naţionale a României şi Bãncii Romane de Comerţ Exterior, iar în cazul Indoneziei, Bãncii Indonezia (Banca Centrala a Indoneziei); sau
d) dobânzile sunt plãtite oricãror alte instituţii financiare aparţinând în totalitate guvernelor statelor contractante, în legatura cu împrumuturile fãcute în aplicarea unui acord încheiat între guvernele statelor contractante.
4. Termenul dobânzi, folosit în prezentul articol, indica veniturile din creanţe de orice fel, însoţite sau neinsotite de garanţii ipotecare sau de clauza participãrii la profiturile debitorului şi, în special, veniturile din efecte publice, din obligaţiuni sau titluri de creanta, inclusiv primele şi premiile legate de aceste efecte, titluri sau obligaţiuni, precum şi orice alte venituri asimilate veniturilor din sume împrumutate de legislaţia fiscalã a statului contractant din care provin veniturile, inclusiv dobânzile pentru plata cu întârziere a livrãrilor. Penalitãţile pentru plata cu întârziere a împrumuturilor nu vor fi considerate dobânzi în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica, dacã beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin dobânzile, prin intermediul unui sediu permanent situat acolo, sau presteazã în acel celãlalt stat contractant profesii independente, printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legatura cu care se plãtesc dobânzile este efectiv legatã de acel sediu permanent sau de acea baza fixa ori de alte activitãţi de afaceri legate de un asemenea sediu permanent sau de acea baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
6. Dobânzile sunt considerate ca provin dintr-un stat contractant atunci când plãtitorul este însuşi acel stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã, o autoritate localã sau un rezident al acelui stat contractant. Totuşi când plãtitorul dobânzilor, fie ca este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care a fost contractatã creanta generatoare de dobânzi şi aceste dobânzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste dobânzi se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7. Când, ca urmare a relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma dobânzilor, ţinând seama de creanta pentru care sunt plãtite, depãşeşte suma asupra cãreia ar fi convenit plãtitorul şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmâne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
ART. 12
Comisioane
1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste comisioane pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al comisioanelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10% din suma bruta a comisioanelor.
3. Termenul comisioane, folosit în prezentul articol, înseamnã plãţile fãcute cãtre un broker, agent comisionar general sau cãtre orice alta persoana asimilatã unui broker sau agent de cãtre legislaţia fiscalã a statului contractant din care provin asemenea plati.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica, dacã beneficiarul efectiv al comisioanelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant din care provin comisioanele un sediu permanent de care este legatã efectiv activitatea generatoare de comisioane. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7.
5. Comisioanele sunt considerate ca provin dintr-un stat contractant când plãtitorul este însuşi acel stat, o unitate administrativ-teritorialã, o autoritate localã sau un rezident al acelui stat. Totuşi, când plãtitorul comisioanelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care sunt legate activitãţile care genereazã plata, iar aceste comisioane se suporta de acel sediu permanent, aceste comisioane se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent.
6. Când, ca urmare a relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma comisioanelor, ţinând seama de activitãţile pentru care sunt plãtite, depãşeşte suma asupra cãreia ar fi convenit plãtitorul şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmâne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
ART. 13
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi:
a) 12,5% din suma bruta a redevenţelor, dacã acestea reprezintã plati de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricãrui (oricãrei) patent, marca de comerţ, desen sau model, plan, formula sau procedeu secret ori pentru informaţiile referitoare la experienta câştigatã în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific ori pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific, a filmelor de cinematograf sau a benzilor destinate televiziunii sau radiodifuziunii;
b) 15% din suma bruta a redevenţelor, dacã acestea reprezintã plati de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice.
3. Termenul redevenţe, folosit în prezentul articol, înseamnã plati de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf, filmelor sau benzilor destinate emisiunilor de radio sau de televiziune, orice patent, marca de comerţ, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu secret sau pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific ori pentru informaţiile referitoare la experienta câştigatã în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica, dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, prin intermediul unui sediu permanent situat acolo, sau presteazã în acel celãlalt stat contractant profesii independente, printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea în legatura cu care se plãtesc redevenţele este efectiv legatã de acel sediu permanent sau de acea baza fixa ori de alte activitãţi de afaceri legate de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
5. Redevenţele sunt considerate ca provin dintr-un stat contractant când plãtitorul este însuşi acel stat, o unitate administrativ-teritorialã, o autoritate localã sau un rezident al acelui stat. Totuşi, când plãtitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legatã obligaţia de a plati redevenţele şi aceste redevenţe se suporta de acel sediu permanent sau de acea baza fixa, aceste redevenţe se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Atunci când, ca urmare a relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor, ţinând seama de folosirea, dreptul sau informaţia pentru care sunt plãtite, depãşeşte suma asupra cãreia ar fi convenit plãtitorul şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmâne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
ART. 14
Câştiguri din capital
1. Câştigurile provenind din înstrãinarea proprietãţilor imobiliare, astfel cum sunt definite la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse în statul contractant în care sunt situate aceste proprietãţi.
2. Câştigurile provenind din înstrãinarea proprietãţilor mobiliare fãcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a proprietãţilor mobiliare aparţinând unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru desfãşurarea unei profesii independente, inclusiv câştigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) ori a unei asemenea baze fixe pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
3. Câştigurile provenind din înstrãinarea oricãror proprietãţi, altele decât cele menţionate la paragrafele 1 şi 2, vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã.
4. Câştigurile provenind din înstrãinarea navelor sau a aeronavelor exploatate în trafic internaţional şi a proprietãţilor mobiliare necesare exploatãrii acestor mijloace de transport sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã.
ART. 15
Profesii independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activitãţi cu caracter independent sunt impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul în care acesta dispune în mod obişnuit în celãlalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activitãţilor sale sau este prezent în acel celãlalt stat contractant o perioada sau perioade care depãşesc în total 120 de zile în orice interval de 12 luni, calculate din prima zi a sosirii într-unul dintre statele contractante. Dacã dispune de o asemenea baza fixa sau dacã este prezent în acel celãlalt stat contractant pentru perioada sau perioadele menţionate, venitul poate fi impus în acel celãlalt stat contractant, dar numai în mãsura în care acesta este atribuibil acelei baze fixe sau este obţinut în acel celãlalt stat contractant în timpul perioadei sau perioadelor menţionate.
2. Expresia profesii independente cuprinde în special activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiei de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 16
Profesii dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 şi 22, salariile şi alte remuneraţii similare, obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata, sunt impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul când activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea salariata este astfel exercitatã, remuneraţiile primite cu acest titlu pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat contractant menţionat, dacã:
a) primitorul este prezent în acel celãlalt stat contractant o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în orice interval de 12 luni, calculate din prima zi a sosirii sale într-unul dintre statele contractante; şi
b) remuneraţiile sunt plãtite de o persoana sau în numele acesteia, care angajeazã şi care nu este rezident al celuilalt stat contractant; şi
c) remuneraţiile nu sunt suportate de cãtre un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat contractant.
3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata exercitatã la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internaţional de o întreprindere rezidenţã a unui stat contractant sunt impozabile numai în acest stat contractant.
ART. 17
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie
Tantiemele şi alte remuneraţii similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitate de membru al consiliului de administraţie sau al oricãrui alt organ similar al unei societãţi, stabilit potrivit legii interne a acelui stat, societatea fiind rezidenţã a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
ART. 18
Artişti şi atleti
1. Independent de prevederile art. 15 şi 16, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant din activitãţi personale desfãşurate în celãlalt stat contractant, în calitate de artist de spectacol, cum ar fi: artiştii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune ori de interpret muzical sau în calitate de atlet pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Când veniturile provenind din activitãţile personale ale artistului de spectacol sau ale atletului nu revin artistului de spectacol sau atletului însuşi, ci unei alte persoane, independent de prevederile art. 7, 15 şi 16, aceste venituri pot fi impuse în statul contractant în care îşi desfãşoarã activitatea artistul de spectacol sau atletul.
3. Veniturile realizate din activitãţi desfãşurate în cadrul schimburilor culturale, stabilite prin acorduri culturale încheiate între cele doua state contractante, sunt scutite de impozit.
ART. 19
Pensii
1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 20, orice pensie sau alta remuneraţie similarã plãtitã unui rezident al unui stat contractant dintr-o sursa aflatã în celãlalt stat contractant, pentru munca salariata desfasurata în trecut sau pentru serviciile prestate în acel celãlalt stat contractant, şi orice anuitate plãtitã unui astfel de rezident dintr-o asemenea sursa pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Termenul anuitate înseamnã o suma determinata, plãtitã periodic, la date stabilite, în timpul vieţii sau în timpul unei perioade de timp specificate sau determinabile, în virtutea unui angajament de efectuare a plãţilor, în schimbul unor contraprestatii depline şi corespunzãtoare, fãcute în bani sau evaluabile în bani.
ART. 20
Funcţii publice
1. a) Remuneraţiile, altele decât pensiile, plãtite de un stat contractant, de o unitate administrativ-teritorialã sau de o autoritate localã a acestuia unei persoane fizice, pentru serviciile prestate acelui stat contractant, acelei unitãţi sau autoritãţi, sunt impozabile numai în acel stat contractant.
b) Totuşi aceste remuneraţii sunt impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sunt prestate în acel celãlalt stat contractant şi dacã persoana fizica este rezidenţã a acelui stat contractant şi:
(i) este un cetãţean al acelui stat contractant; sau
(ii) nu a devenit rezident al acelui stat contractant numai în scopul prestãrii serviciilor.
2. a) Orice pensie plãtitã de sau din fonduri create de un stat contractant, de o unitate administrativ-teritorialã ori de o autoritate localã a acestuia unei persoane fizice, pentru serviciile prestate acelui stat contractant, acelei unitãţi sau autoritãţi, este impozabilã numai în acel stat contractant.
b) Totuşi aceste pensii sunt impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã persoana fizica este rezident şi cetãţean al acelui celãlalt stat contractant.
3. Prevederile art. 16, 17 şi 19 se aplica remuneraţiilor şi pensiilor plãtite pentru servicii prestate în legatura cu o activitate de afaceri desfasurata de un stat contractant, de o unitate administrativ-teritorialã sau de o autoritate localã a acestuia.
ART. 21
Profesori şi cercetãtori
Profesorii sau alţi membri ai corpului de învãţãmânt sau de cercetare, care se afla în mod temporar într-un stat contractant numai în scopul de a preda sau de a efectua cercetãri la o universitate, un colegiu, o şcoala sau la o alta instituţie de învãţãmânt recunoscuta de guvernul unui stat contractant şi care sunt sau au fost, imediat înainte de sosirea lor, rezidenţi ai celuilalt stat contractant, vor fi scutiţi de impozit în primul stat contractant menţionat, pe o perioada care nu depãşeşte 2 ani, pentru remuneraţiile primite pentru aceasta activitate de predare sau de cercetare.
ART. 22
Studenţi
Sumele pe care un student, un practicant sau un stagiar, care este sau a fost, imediat anterior venirii sale într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat numai în scopul educãrii sau instruirii sale, le primeşte pentru întreţinere, educare sau instruire nu vor fi impuse în acel prim stat contractant menţionat, cu condiţia ca aceste sume sa provinã din surse situate în afarã acelui stat contractant.
ART. 23
Alte venituri
Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu au fost menţionate în mod expres în articolele precedente ale prezentului acord, sunt impozabile în statul contractant din care provin.
ART. 24
Eliminarea dublei impuneri
1. S-a convenit ca dubla impunere sa fie evitata în conformitate cu paragrafele urmãtoare ale acestui articol.
2. În cazul României, impozitul plãtit de un rezident al României pentru veniturile impozabile în Indonezia, în conformitate cu prevederile acestui acord, va fi scãzut din impozitul roman datorat conform legislaţiei fiscale romane.
Aceasta deducere nu poate totuşi depãşi acea parte a impozitului pe venit, calculatã înaintea acordãrii deducerii, care este atribuibila venitului ce poate fi impus în acel celãlalt stat contractant.
3. În cazul Indoneziei, când un rezident al Indoneziei realizeazã venituri din România şi aceste venituri pot fi impuse potrivit prevederilor acestui acord, suma impozitului roman plãtibil asupra venitului va fi luatã în considerare ca un credit fata de impozitul indonezian stabilit acelui rezident. Totuşi suma creditului nu va depãşi acea parte a impozitului indonezian care este corespunzãtoare venitului respectiv.
ART. 25
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant la nici o impunere sau obligaţie legatã de aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decât impunerea şi obligaţiile legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuşi nationalii acelui celãlalt stat contractant aflaţi în aceeaşi situaţie.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile în acel celãlalt stat contractant decât impunerea stabilitã întreprinderilor acelui celãlalt stat contractant, care desfãşoarã aceleaşi activitãţi. Aceasta prevedere nu va fi interpretatã ca obligând un stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant orice înlesniri personale, facilitãţi şi reduceri din punct de vedere fiscal, ţinând seama de statutul civil sau de responsabilitãţile familiale ale acestora, pe care le acorda propriilor lor rezidenţi.
3. Un stat contractant nu va modifica baza impozabilã a unui rezident al celuilalt stat contractant, incluzând în aceasta elemente de venit care au fost deja impuse în celãlalt stat contractant, dupã expirarea perioadei de prescripţie prevãzute în legislaţia sa interna şi, în orice caz, dupã expirarea a 5 ani de la sfârşitul anului fiscal în cursul cãruia veniturile în cauza au fost realizate.
4. Întreprinderile unui stat contractant al cãror capital este, în totalitate sau în parte, deţinut sau controlat, direct sau indirect, de cãtre unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat la nici o impunere sau obligaţie legatã de aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decât impunerea şi obligaţiile legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse întreprinderile similare ale primului stat menţionat.
5. În prezentul articol, termenul impunere indica impozitele care fac obiectul prezentului acord.
ART. 26
Procedura amiabila
1. Când un rezident al unui stat contractant apreciazã ca mãsurile luate de unul sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impunere care nu este în conformitate cu prevederile prezentului acord, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia interna a acelor state contractante, sa supunã cazul sau autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este sau, când cazul sau intra sub incidenta paragrafului 1 al art. 25, aceleia a statului contractant al cãrui naţional este. Cazul trebuie prezentat într-o perioada de 2 ani de la prima notificare a mãsurii din care rezulta o impunere care nu este în conformitate cu prevederile prezentului acord.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia îi pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa dea o soluţie satisfãcãtoare, sa rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impuneri care nu este în conformitate cu prezentul acord.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve, pe calea înţelegerii amiabile, orice dificultãţi sau dubii cu privire la interpretarea sau la aplicarea prezentului acord. Ele pot, de asemenea, sa se consulte în vederea eliminãrii dublei impuneri în cazurile neprevãzute de prezentul acord.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizãrii unei înţelegeri, astfel cum se prevede în paragrafele precedente. Când, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb oral de opinii, un asemenea schimb poate avea loc între reprezentanţii autoritãţilor competente ale statelor contractante.
ART. 27
Schimbul de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului acord sau ale legilor interne ale statelor contractante privitoare la impozitele vizate de prezentul acord, în mãsura în care impunerea pe care ele o stabilesc nu este contrarã prevederilor prezentului acord. Orice informaţie astfel obţinutã va fi ţinuta secret şi va fi divulgatã numai persoanelor sau autoritãţilor însãrcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea sau urmãrirea impozitelor care fac obiectul prezentului acord. Aceste persoane sau autoritãţi vor folosi informaţiile numai în aceste scopuri, dar le pot divulga în procedurile judecãtoreşti sau în deciziile judiciare.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate în nici un caz ca impunând unuia dintre statele contractante obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative ale fiecãrui stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu ar putea fi obţinute pe baza legislaţiei sau în cadrul practicii administrative a fiecãrui stat contractant;
c) de a transmite informaţii care ar divulga orice secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional ori un procedeu comercial sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice.
ART. 28
Prevederi diverse
Prevederile prezentului acord nu vor fi considerate ca limiteazã în vreun fel excluderea, scutirea, deducerea, creditarea sau alte înlesniri acordate în prezent sau în viitor:
a) prin legislaţia unui stat contractant, în vederea stabilirii impozitelor percepute de acel stat contractant; sau
b) prin orice alt acord între statele contractante.
ART. 29
Agenţi diplomatici şi funcţionari consulari
Nici o prevedere a prezentului acord nu va afecta privilegiile fiscale acordate agenţilor diplomatici sau funcţionarilor consulari în conformitate cu normele dreptului internaţional sau cu prevederile unor acorduri speciale.
ART. 30
Intrarea în vigoare
1. Prezentul acord va fi ratificat în conformitate cu prevederile constituţionale în vigoare în fiecare stat contractant şi va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare.
2. Prevederile prezentului acord îşi vor produce efectul:
a) în România: cu privire la veniturile obţinute la sau dupã data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care prezentul acord a intrat în vigoare;
b) în Indonezia: cu privire la veniturile obţinute la sau dupã data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care prezentul acord a intrat în vigoare.
ART. 31
Denunţarea
Prezentul acord va rãmâne în vigoare o perioada nedeterminatã. Fiecare stat contractant poate denunta acordul, pe canale diplomatice, pana la data de 30 iunie a fiecãrui an calendaristic, începând din al 5-lea an urmãtor celui în care prezentul acord a intrat în vigoare.
În aceasta situaţie, prezentul acord va inceta sa se aplice:
a) în România: cu privire la veniturile obţinute la sau dupã data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care a fost transmisã nota de denunţare;
b) în Indonezia: cu privire la veniturile obţinute la sau dupã data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care fost transmisã nota de denunţare.
Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat prezentul acord.
Întocmit la Jakarta la 3 iulie 1996, în trei exemplare originale, redactate fiecare în limbile romana, indoneziana şi engleza, toate cele trei texte fiind egal autentice. În cazul în care exista vreo divergenta în interpretarea prevederilor prezentului acord, textul în limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul României,
Dumitru Tancu,
ambasador
Pentru Guvernul Republicii Indonezia,
Soemadi D.M. Brotodiningrat,
director general pentru relaţii
economice externe
-------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
