Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ACORD din 27 decembrie 2006 Social Sectorial pentru Constructii 2007-2009

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ACORD din 27 decembrie 2006 Social Sectorial pentru Constructii 2007-2009

EMITENT: MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI EGALITATII DE SANSE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL V nr. 9 din 20 mai 2008

Comenteaza legea

ACORD din 27 decembrie 2006
Social Sectorial pentru Construcţii 2007-2009
EMITENT: MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI EGALITÃŢII DE ŞANSE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL V nr. 9 din 20 mai 2008

CAP. 1
Parteneriatul Social în Construcţii

1.1. Consideraţii preliminare
Într-un stat de drept, acţioneazã trei forţe, independente ca putere una de alta şi teoretic egale ca putere:
1) Puterea executivã (Guvernul central şi autoritãţile locale),
2) Puterea legislativã (Parlamentul şi Consiliul Municipal),
3) Puterea judecãtoreascã (magistraţi, procurori şi avocaţi).
Faţã de aceste puteri, societatea civilã are interesul sã se organizeze astfel încât sã:
a) aibã forţa de a determina atitudini constant prietenoase faţã de cetãţean, din partea celor trei puteri,
b) provoace corecţii de atitudine şi acţiune, în cazul în care acestea nu sunt concordante cu interesele societãţii civile organizate,
c) poate provoca, la momentul dorit, concertarea socialã, având ca rezultat obţinerea de corecţii în favoarea societãţii civile, de la una sau de la toate cele trei puteri în stat.
Astãzi, în mod eronat şi cu totul neconstructiv, Parteneriatul social în România nu este pus pe cele mai bune baze.
Dialogul social, care trebuie sã fie apanajul strict patronat - sindicate, a fost confiscat de Guvern, care cheamã (la propriu), cele douã pãrţi, practic, la obedienţã faţã de actul guvernamental. În acest proces distorsionat, sindicatele şi patronatele se lipsesc singure de un aliat important, reprezentat de restul societãţii civile organizate (pe care l-am numit mai jos, societatea). Concret, impunerea salariului minim de cãtre Guvern este o eroare care submineazã negocierile colective dintre Confederaţiile Patronale şi Sindicale la Contractul Colectiv de Muncã Naţional, pentru stabilirea unui salariu minim naţional. Pe de altã parte, de regulã şi în mod cu totul neconstructiv, partenerii sociali tradiţionali ignorã în mare mãsurã concertarea socialã cu Parlamentul şi, mai grav, uitã întru totul relaţia cu cea de-a treia putere în stat, Justiţia.
1.2. Definirea parteneriatului social
Parteneriatul social este definit de noi ca ansamblul relaţiilor industriale şi de cogestiune dintre grupurile organizate ale societãţii civile.
Societatea civilã organizatã are în accepţiunea noastrã trei componente majore:
1) Patronatul, reprezentându-i pe deţinãtorii de capital, angajatorii,
2) Sindicatele, reprezentând angajaţii şi
3) Societatea (alte ONG-uri), reprezentând interesele diverse ale societãţii civile (altele decât cele definite la punctele 1 şi 2, precum: profesii liberale, fermieri, ONG-uri pentru protecţia consumatorilor, pentru protecţie a mediului etc.)
Parteneriatul social este definit prin relaţiile de:
● consultare - prin care are loc un schimb de idei, pãreri şi probleme;
● dialog - prin care cele trei pãrţi cautã sã ajungã la un consens în probleme nearmonizate;
● mediere şi arbitraj - prin care pãrţile înţeleg sã ajungã la o soluţie acceptabilã;
● concertare socialã - prin care partenerii sociali (patronat, sindicat, societate) încearcã sã ajungã la o soluţie cu reprezentanţii celor trei puteri din stat, împreunã sau separat.
1.3. Instrumentele dialogului social:
- Acordurile sociale;
- Contracte colective de muncã;
- Protocoale bi şi trilaterale;
- Reglementãri sectoriale prin ONG-uri (asociaţii, fundaţii, comitete), constituite în comun;
- Consultarea, dialogul, medierea şi arbitrajul, concertarea socialã;
1.4. Instrumentele concertãrii sociale:
- Consultarea, dialogul, medierea şi arbitrajul (intern şi internaţional);
- Acţiunea şi transpunerea legislativã;
- Lobby-ul (intern şi internaţional) pe lângã cele trei puteri ale statului de drept.
1.5. Recunoaşterea partenerilor sociali
Principiile de recunoaştere reciprocã au la bazã un ansamblu de criterii care au ca scop aducerea şi menţinerea la masa tratativelor, precum şi în întreg sistemul de autoreglementare sectorialã şi de lobby, pe lângã toate instituţiile naţionale, europene şi internaţionale a unor parteneri sociali credibili, cu posibilitãţi proprii dovedite în resurse umane şi materiale şi capacitate recunoscutã de influenţã.
1.5.1. Confirmarea reciprocã a actelor necesare în conformitate cu legislaţia actualã
- Hotãrâre judecãtoreascã de înfiinţare;
- Hotãrâre judecãtoreascã de reprezentativitate;
- Înregistrarea şi evidenţa la zi a membrilor fiecãrei organizaţii semnatare.
1.5.2. Confirmarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli şi a Bilanţului Anual
Din necesitatea de a proba şi verifica cu înscrisuri potenţialul de resurse materiale al organizaţiei partenere, semnatarii prezentului Acord Social sunt de acord cu verificarea reciprocã, precedatã de depunerea la secretariatul Comisiei de Negociere a Acordului a urmãtoarelor documente:
- Bugetul de Venituri şi Cheltuieli (anual şi/sau multianual) semnat şi parafat pentru conformitate, aprobat de instanţa care decide conform statutului organizaţiei deponente, precum şi procesul-verbal olograf al şedinţei care a aprobat bugetul:
- Execuţia bugetarã depusã anual la Finanţe.
1.5.3. Structuri teritoriale proprii
Potenţialul de influenţã al unei organizaţii constã şi în lobby-ul pe care ea poate sã îl facã la nivel naţional şi local, prin structuri proprii, finanţate şi coordonate de organizaţie. În cazul inexistenţei unor astfel de structuri la data semnãrii Acordului Social, organizaţiile care nu au astfel de structuri teritoriale se obligã ca, în decurs de un an de zile, sã punã în funcţiune minim trei, contribuind astfel la întãrirea sistemului de autoreglementare sectorialã.
1.5.4. Afilieri naţionale, europene şi internaţionale
Pãrţile semnatare recunosc cã, în condiţiile globalizãrii economiei, nevoia sporirii influenţei partenerilor sociali în organizaţii naţionale, europene şi internaţionale este vitalã. În toate aceste organisme naţionale şi internaţionale, partenerii sociali semnatari hotãrãsc sã depunã eforturi comune în ce priveşte protejarea sistemului de autoreglementãri sectoriale, precum şi a altor interese care derivã din prezentul Acord Social.
1.5.5. Declararea şi verificarea numãrului de membri
Pãrţile semnatare recunosc reciproc cã, în condiţiile instituirii unui sistem naţional de autoreglementãri sectoriale, precum şi ale integrãrii acestuia în sistemul european omolog, este strict necesarã o exactã cunoaştere a numãrului de membri proprii.
Astfel, pentru partea patronalã, relevantã în analizã va fi cifra de afaceri rulatã anual de membrii ARACO, raportatã la cifra totalã a investiţiilor în construcţii.
Pentru partea sindicalã, numãrul de membri înregistraţi pe documente standardizate individuale, centralizaţi pe documente specifice la sediul central al organizaţiei şi care au primit legitimaţii doveditoare, verificabile în teren, ale apartenenţei lor la organizaţie.
În cazul în care pãrţile semnatare nu dispun, la data încheierii prezentului Acord Social, de sisteme de înregistrare a membrilor lor, aşa cum au fost ele descrise anterior, acestea îşi iau angajamentul implicit de punere la punct a acestora în decurs de un an.
1.5.6. Verificarea şi confirmarea mijloacelor proprii de comunicare şi informare
Pãrţile semnatare, recunoscând importanţa vitalã a informaţiei în cadrul societãţii informaţionale şi a economiei de piaţã funcţionale în care acţioneazã, au hotãrât sã-şi evalueze capacitãţile proprii în ceea ce priveşte potenţialul comunicãrii cu membrii, cu partenerii sociali, cu societatea civilã şi guvernele locale şi centrale, minim, dupã cum urmeazã:
a) telefoane fixe proprii;
b) telefoane mobile proprii;
c) comunicare baze de date, audio-video pe cablu sau eter;
d) domeniu WEB;
e) conturi e-mail;
f) publicaţii, reviste şi broşuri proprii,
În cazul în care pãrţile semnatare nu dispun, la data încheierii prezentului Acord Social, de sisteme proprii de comunicare cu membrii lor, cu terţii, precum şi de influenţare a societãţii în general, acestea îşi iau angajamentul implicit de punere la punct a acestora în decurs de un an.
1.6. Acceptarea reciprocã
Pãrţile recunosc cã, în afara criteriilor minimale stabilite la punctele a)-f), acceptarea reciprocã derivatã din cunoaştere şi acceptare umanã este un atribut de care trebuie sã se ţinã seama, în finalul evaluãrilor mãsurabile, descrise anterior. În contextul celor de mai sus, pãrţile în negociere se recunosc reciproc drept parteneri sociali reprezentativi pentru Ramura Construcţii, dupã cum urmeazã:
● Asociaţia Românã a Antreprenorilor din Construcţii - ARACO - cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 202A, sectorul 6, având codul de înregistrare fiscalã 5249631, reprezentatã prin dl Laurenţiu Plosceanu, cu funcţia de preşedinte interimar;
● Federaţia Generalã a Sindicatelor FAMILIA - cu sediul în Bucureşti, str. Biserica Doamnei nr. 3, sectorul 3, având codul de înregistrare fiscalã 3376655, reprezentatã prin dl Dan Cristescu, cu funcţia de preşedinte;
● Federaţia Naţionalã a Sindicatelor din Construcţii-Montaj - "Anghel Saligny" cu sediul în Bucureşti, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, având codul de înregistrare fiscalã 9464462, reprezentatã prin dl Eugen Colceriu, cu funcţia de preşedinte;
şi sunt de acord sã încheie prezentul Acord Social, pentru o perioadã de 3 (trei) ani.
Ca un corolar al acestui prim capitol, partenerii sociali, semnatari ai prezentului Acord Social Sectorial în Construcţii, statueazã Contractul Colectiv de Muncã în Ramura Construcţii, obligatoriu dupã publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea a V-a, indiferent dacã un angajator sau un angajat este sau nu membru al unei federaţii sau confederaţii organizate de partenerii sociali semnatari ai prezentului Acord Social. Acest principiu va fi clar şi întotdeauna definit în preambulul viitoarelor contracte colective de muncã în ramura construcţii.

CAP. 2
Integrarea europeanã

2.1. Alinierea şi stabilitatea legislativã (acţiuni comune)
În perioada actualã, România se aflã într-un proces accelerat de integrare deplinã în Uniunea Europeanã, proces ce se desfãşoarã în multiple planuri şi domenii, dar al cãrui numitor comun îl reprezintã armonizarea reglementãrilor româneşti cu acquis-ul comunitar, cu practicile şi obiceiurile locale.
Plecând de la aceste considerente, susţinem necesitatea modificãrii şi/sau completãrii pachetului legislativ care reglementeazã activitatea în domeniul industriei construcţiilor, inclusiv a modificãrii <>Legii nr. 215/1997 a Casei Sociale.
În context, partenerii sociali semnatari sprijinã constituirea unei Federaţii Europene în deplinul sens al cuvântului şi în acest sens înţeleg sã-şi conjuge eforturile în cadrul Federaţiei Europene a Sindicatelor din Construcţii şi Lemn respectiv al Federaţiei Industriei Europene a Construcţiilor.
Pentru promovarea proiectelor parteneriatului social din construcţii şi în special a construcţiei şi consolidãrii SASEC, pãrţile convin constituirea în regim de urgenţã a unui Birou pentru Absorbţia Fondurilor Structurale Europene, în cadrul Casei Sociale a Constructorilor, finanţat de aceasta.
Ne propunem o concertare a acţiunilor partenerilor sociali în sensul îmbunãtãţirii şi menţinerii stabilitãţii legislaţiei în construcţii, plecând de la faptul cã nu existã la aceastã datã un "SISTEM INTEGRAT" din punct de vedere legislativ care sã protejeze firmele de construcţii în faţa abuzurilor de tot felul.
Lipsa unui sistem legislativ integrat şi coerent face posibilã punerea în dificultate a firmelor de construcţii inclusiv de cãtre organisme de control, care de multe ori interpreteazã diferit aceleaşi norme.
Legislaţia privind achiziţiile publice de lucrãri creeazã cele mai multe probleme în rândul partenerilor sociali; deşi la prima vedere pare o problemã tehnicã (accesul la lucrãri) ea are importante repercusiuni în plan social (societãţi care din diferite considerente nu mai ajung la contractarea de lucrãri sau realizeazã contractarea acestora în condiţii înrobitoare).
Ne propunem la acest capitol adoptarea unor norme unitare care şi-au dovedit consistenţa în ţãrile Uniunii Europene cu economie de piaţã funcţionalã, coroborat cu înfiinţarea unor instanţe (în care partenerii sociali sã fie incluşi) care sã-şi exercite atribuţiile în regim de urgenţã în condiţiile în care au fost sesizate cu privire la acurateţea unor licitaţii.
Totodatã se impune trecerea la un sistem punitiv comparabil cu cele mai severe din ţãrile Uniunii Europene aplicat celor care vor fi gãsiţi în culpã.
Partenerii sociali convin sã acţioneze împreunã pe urmãtoarele direcţii, pentru promovarea unor soluţii utilizate pe piaţa europeanã:
- Modelul de contract de antreprizã prevãzut în norme - elaborator şi metodolog MTCT (MLPTL) - se constituie într-o sumã de drepturi pentru autoritatea contractantã şi o sumã de obligaţi pentru antreprenor.
Exemple: 1) Antreprenorul trebuie sã prezinte la contract grafic de eşalonare a execuţiei lucrãrilor, pentru nerespectarea cãruia se prevãd sancţiuni, penalizãri etc., în dreptul antreprenorului. Considerãm cã se impune mãcar pentru reciprocitatea obligaţiilor ca beneficiarului sã i se solicite la semnarea contractului grafic privind eşalonarea resurselor financiare pentru execuţia lucrãrilor.
2) În condiţiile în care se întrerupe o lucrare, deoarece beneficiarul este insolvabil, logic ar fi ca nu societatea de construcţii sã cheltuiascã pentru conservarea lucrãrii, ci beneficiarul ar trebui sã conserve obiectivul, sã plãteascã lucrãrile executate pânã la acel stadiu şi sã solicite reluarea lucrãrilor în momentul în care dispune de finanţarea necesarã.
- Promovarea unei legi noi privind achiziţiile publice în România, în conformitate cu prevederile europene.
- Societãţile plãtesc TVA la valoarea totalã a producţiei facturate, deci implicit şi aferent valorii garanţiilor de bunã execuţie, pe care le va încasa peste intervale de timp, de regulã la 1-2 ani, ceea ce contribuie tot la decapitalizarea firmei.
- Legat de garanţiile de participare în licitaţii, cu privire la cuantumul şi durata lor de valabilitate, este de dorit crearea unei scãri ierarhice de valori şi importanţã a lucrãrilor, deoarece pentru toate tipurile de lucrãri se solicitã garanţii de minimum 60 de zile calendaristice, ajungându-se pânã la semnarea contractelor ca aceste sume de bani sã fie blocate câte 90 zile calendaristice.
- Stabilirea unui tarif orar minim obligatoriu la întocmirea ofertei, al cãrui nivel sã fie prevãzut în caietul de sarcini, verificat la avizarea acestuia. Nerespectarea tarifului menţionat de cãtre ofertant sã conducã la excluderea acestuia din licitaţie.
- Precizãri mai clare şi mai ferme cu privire la subcontractarea lucrãrilor având în vedere cã cele mai multe ilegalitãţi înregistrate sunt în legãturã cu activitatea de subcontractare;
- Emiterea unor certificãri de capabilitate pentru societãţile de construcţii de cãtre entitatea patronalã reprezentativã la nivelul ramurii de construcţii;
- Armonizarea prevederilor legislative incidente la nivelul ramurii de construcţii într-un Cod al Construcţiilor, cu concursul autoritãţilor competente;
- Verificarea "calitãţii de antreprenor" a executantului în raport cu cea a ofertantului câştigãtor, la recepţia de la terminarea lucrãrilor prevãzutã de <>Legea nr. 10/1995 a calitãţii construcţiilor. Aplicarea de mãsuri punitive în caz de neconcordanţã.
- Înfiinţarea unui cazier al societãţilor în care sã se regãseascã toţi competitorii care încalcã prevederile legii în procesul de licitaţie.
- Concertarea acţiunilor partenerilor sociali privind corecţiile la legislaţia privind încadrarea în condiţii speciale. Negocieri cu Ministerul Muncii. Negocierea propunerilor de modificare a Codului Muncii face obiectul anexei la prezenta.
- Armonizarea prevederilor legislative cu privire la C.S.C., autorizaţie de construcţie, structurã deviz general lucrãri (face obiectul anexei la prezenta).
- Negocieri cu Ministerul Muncii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Ministerul Industriilor, alte ministere în care constructorii îşi regãsesc interesele.
2.2. Principiile relative la dezvoltarea durabilã
Partenerii sociali se angajeazã sã susţinã şi sã respecte promovarea principiilor dezvoltãrii durabile în sectorul de construcţii, dupã cum urmeazã:
1. Promovarea unor relaţii îmbunãtãţite cu constituenţii organizaţionali prin aderarea la principiile etice ale respectului reciproc, onestitãţii, integritãţii şi transparenţei în relaţiile de afaceri, urmãrind în acelaşi timp dezvoltarea şi menţinerea unor practici de afaceri sãnãtoase din punct de vedere economic şi prospere.
2. Promovarea unui management al calitãţii produselor şi serviciilor de nivel superior, conform standardelor europene.
3. Promovarea unei baze economice solide în scopul creşterii productivitãţii şi îmbunãtãţirii performanţelor economice, sociale şi de mediu, utilizând tehnici îmbunãtãţite de management şi luând în considerare, ori de câte ori este posibil, costurile totale ale ciclului de viaţã al proiectelor de construcţii - inclusiv ale întreţinerii şi funcţionãrii lor.
4. Promovarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi în diseminarea inovaţiei.
5. Promovarea libertãţii de asociere, a dreptului la negociere colectivã şi a egalitãţii de tratament şi de şansã a persoanelor, indiferent de sex, naţionalitate, religie sau apartenenţã etnicã.
6. Promovarea şi îmbunãtãţirea continuã a procedurilor privind sãnãtatea şi securitatea în muncã, urmãrind în acelaşi timp rata "0" a accidentelor şi reducerea la maxim a efectelor acestora, în cazul incidenţei lor.
7. Promovarea formãrii profesionale şi a dezvoltãrii profesionale continue a salariaţilor din construcţii.
8. Promovarea de relaţii responsabile la nivel de comunitate oriunde se desfãşoarã activitãţile de construcţii.
9. Promovarea de noi strategii de management al mediului, cu deosebire prin eco-design şi reducerea impactului asupra mediului al activitãţilor de construcţii, şi în acelaşi timp promovarea de tehnici inovative de mediu şi de consum eficient al energiei, reducerea consumului de apã şi energie, asigurându-se de câte ori este cazul cã materialele folosite provin din surse durabile, refolosind şi reciclând surplusul de material sau materialele reziduale, eliminând progresiv substanţele cu grad de risc ridicat, ca şi conservând deopotrivã biodiversitatea şi patrimoniul cultural european.
10. Promovarea progresivã, ori de câte ori e posibil, a mecanismelor de raportare, în vederea mãsurãrii şi a comunicãrii performanţelor care conduc la durabilitate în raport cu repere stabilite de benchmarketing şi cu noi obiective-ţintã şi elaborarea politicilor de îmbunãtãţire continuã.
11. Asumarea şi diseminarea conceptului de Responsabilitate Socialã Corporativã pentru piaţa construcţiilor din România.
12. Partenerii sociali decid sã acorde o atenţie deosebitã creşterii accelerate a salariilor (min./max.), condiţiilor de muncã şi viaţã, siguranţei în mediul de muncã, combaterii muncii neînregistrate prin contract/convenţie, precum şi migraţiei şi imigraţiei din/în România.
2.3. Impactul integrãrii europene din 2007 asupra sectorului de construcţii din România
Partenerii sociali, semnatari ai prezentului Acord Social, decid sã contribuie la realizarea unui studiu fãcut de o firmã specializatã sau de un consorţiu de firme, şi care sã releve impactul asupra firmelor de construcţii şi a mâinii de lucru din acest sector dupã aderarea la Uniunea Europeanã. Cofinanţarea acestui studiu urmeazã sã fie fãcutã de cãtre partenerii sociali semnatari, CSC şi fonduri specifice ale Uniunii.
CCMR este obligatoriu în întreaga ramurã, indiferent dacã un angajator sau un angajat este sau nu membru al unei federaţii sau confederaţii organizate de partenerii sociali semnatari ai prezentului Acord Social. Acest principiu va fi clar şi întotdeauna definit în preambulul CCMR-urilor viitoare.

CAP. 3
Piaţa construcţiilor şi facilitarea relaţiilor comerciale

3.1. Sistemul de taxe şi impozite
Pãrţile semnatare, luând în discuţie ansamblul taxelor şi impozitelor plãtite în România, îşi propun sã facã toate demersurile necesare determinãrii modificãrilor legislative astfel:
3.1.1. Plata TVA la încasarea facturii şi nu la facturarea producţiei, pentru toate lucrãrile de construcţii şi producerea materialelor de construcţii;
3.1.2. TVA redus la 5% pentru proiectele sociale.
Pãrţile semnatare convin sã solicite neîntârziat Guvernului, prin concertare socialã, reducerea TVA pentru locuinţele sociale la 5%.
Pãrţile semnatare, conştiente de rolul pe care îl joacã Sistemul de Reglementare Sectorialã, dat de Sistemul de Case Sociale, Comitete Paritare Permanente, de necesitatea finanţãrii acestui sistem din surse variate, altele decât cele de la bugetul statului, îşi propun urmãtoarele:
3.1.3. Colectarea fondurilor din cota de 1% de la salariaţii membri ai Casei Sociale se va face de cãtre CSC, iar partenerii sociali vor decide distribuirea fondurilor pe celelalte construcţii instituţionale din sistemul de autoreglementãri sectoriale.
3.1.4. Corelarea contribuţiei la fondul de şomaj cu cele la CSC, în sensul cã cei care contribuie la CSC vor avea diminuate contribuţiile la fondul de şomaj.
3.1.5. Pãrţile semnatare se obligã sã depunã diligenţele necesare obţinerii unei modificãri de legislaţie în sensul obligativitãţii consumãrii unui procent de 1,5% din fondul de salarii pentru formare profesionalã.
3.1.6. TVA redus la 5% pentru produsele alimentare de bazã.
3.2. Blocajul financiar şi metode de relaxare
Pãrţile semnatare recunosc cã unul din factorii importanţi ai blocajului financiar este statul, prin întârzierea nepermisã a plãţilor pentru contractele comerciale pe care le deruleazã direct ca ordonator de credite şi indirect prin regiile, societãţile de interes naţional şi local, precum şi prin alte instituţii specifice statului şi la care statul este unic acţionar sau acţionar majoritar.
În acest context, partenerii sociali semnatari ai prezentului Acord Social vor face demersurile necesare, inclusiv prin solicitarea de completãri legislative specifice, pentru:
- compensarea între datoriile antreprenorilor cãtre bugetul de stat cu creanţele pe care statul le datoreazã antreprenorilor pentru lucrãrile executate, cu beneficiari ce au capital total sau majoritar de stat;
- introducerea în contractele comerciale de execuţie de lucrãri de construcţii sau de furnizare de materiale de construcţii a unei clauze de penalizare conform directivelor comunitare pentru întârziere în efectuarea plãţilor;
3.3. Investiţii private şi de stat în construcţii
Pãrţile semnatare, recunoscând importanţa cunoaşterii anticipate a nivelului investiţiilor anuale în construcţii, îşi propun sã iniţieze, în sistem paritar, un Comitet de Studii şi Prognoze, care sã furnizeze date referitoare la:
- investiţiile de stat în construcţii (din documentele oficiale şi statisticã);
- investiţiile private în construcţii (info de la primãrii, prefecturi etc. privind investiţiile în construcţii).
Pãrţile semnatare, conştiente de rolul pe care trebuie sã îl joace statul, ca factor de concertare socialã şi furnizor competent de informaţii, vor milita împreunã pentru ca organismele guvernamentale sã punã la dispoziţie datele necesare lansãrii şi dezvoltãrii proiectului.
Pãrţile semnatare, conştiente de necesitatea permanentã de informare, îşi propun crearea unui mecanism de monitorizare a presei pe teme de interes comun.
Pãrţile semnatare îşi propun, de asemenea, dezvoltarea unei televiziuni prin internet pentru promovarea temelor de interes comun şi formare profesionalã.
Pãrţile solicitã Guvernului României şi autoritãţilor locale sã intensifice investiţiile în construcţii în general şi în special în lucrãri de infrastructurã şi refacere a fondului locativ, având ca ţintã eliminarea cazurilor în care lucrãrile executate nu respectã proiectul prezentat la obţinerea autorizaţiei de construcţie, reducerea numãrului de clãdiri construite din paiantã, netencuite, executate fãrã fundaţii, ori cu fundaţii care nu ţin cont de caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare. Patronatul din construcţii şi producãtorii de materiale de construcţii vor comunica anual, partenerilor din cadrul Acordului Social, cifra totalã a investiţiilor proprii în lucrãri de construcţii de toate tipurile, inclusiv cele de amenajãri ambientale.
În mod particular, partenerii sociali vor propune Guvernului României (Ministerului Culturii) şi Primãriei Bucureştiului în special un plan concret de implicare directã a industriaşilor (în mod particular a Industriei Construcţiilor şi Producerii Materialelor de Construcţii) în refacerea Centrului Istoric al Capitalei, prin declanşarea unei concertãri sociale pe aceastã temã.
Ideea care stã la baza acestei solicitãri de concertare socialã vizeazã consolidarea, renovarea şi întreţinerea pe termen lung a câte unei clãdiri concesionate cãtre o "breaslã" corespunzãtoare, într-o oarecare mãsurã, unei ramuri industriale azi. În mod concret, partenerii sociali semnatari ai prezentului Acord Social propun preluarea a douã clãdiri, una pentru breasla "zidarilor" (ramura Construcţiilor) şi una pentru breasla "cãrãmidarilor" (ramura Materialelor de Construcţii), pe care sã le transforme apoi dupã consolidare şi restaurare, pe cheltuiala organizaţiilor semnatare ale prezentului Acord Sectorial.
3.4. Politicile salariale şi relaţia dintre productivitatea muncii, salarii şi costul vieţii
Pãrţile semnatare ale prezentului Acord Social îşi propun poziţionarea salariului mediu în ramura construcţii, cu minimum 15% peste salariul mediu naţional, aşa cum reiese acesta din analizele statistice oficiale.
Pãrţile recunosc totodatã strânsa legãturã dintre productivitatea muncii, salarii şi preţuri şi vor cãuta constant şi cu bunã credinţã o relaţie matematicã prin care sã se dea mãsura cea mai exactã a acesteia.
Pãrţile recunosc cã productivitatea muncii este influenţatã de un complex de factori dat de tehnologiile folosite, productivitatea utilajelor şi sculelor, ritmicitatea aprovizionãrii, stocurile şi calitatea manoperei (din care organizarea managerialã a proceselor de producţie şi nivelul calificãrilor la muncitorii manuali sunt determinante). În cadrul negocierilor pentru încheierea contractelor colective şi individuale, vor fi luaţi în discuţie toţi aceşti factori în ansamblul lor.
Pãrţile iau act de migrarea permanentã a forţei de muncã din construcţii cãtre ţãrile puternic industrializate, în special cãtre cele latine din sudul Europei, cu consecinţe nefaste asupra calitãţii pieţei muncii din România şi, pe cale de consecinţã, a nevoii de a stabiliza aceastã forţã de muncã, printr-un sistem de salarizare şi prin niveluri de salarizare mai bune.
Pãrţile convin instituirea unui Grup Permanent de Lucru care sã elaboreze, în termen de trei luni de la semnarea prezentului Acord Social, un studiu privind un nou sistem de salarizare. Grupul urmeazã sã fie format din experţi angajaţi pe bazã de contract. Fiecare din cei trei parteneri sociali semnatari va pune la dispoziţie cel puţin o persoanã competentã, care sã acţioneze ca un organ consultativ şi sã supervizeze lucrãrile în perioada de trei ani. La terminarea studiului, Comisia paritarã de negociere a Contractului Colectiv de Muncã în Ramura Construcţii va lua în dezbatere şi va lucra pe baza recomandãrii fãcute de comisia de experţi şi de reprezentanţii politici ai organizaţiilor semnatare.
Pãrţile recunosc, totodatã, dupã aderarea la Uniunea Europeanã, cã nivelurile de salarizare din România trebuie corelate cu cele din UE, astfel încât, pe un orizont de trei ani, sã se înregistreze o dinamicã mai accentuatã de creştere a salariului minim în construcţii, cu efect direct şi asupra celorlalte niveluri de calificare.
În întreaga perioadã de preaderare a României la Uniunea Europeanã, partenerii sociali au putut constata din partea organismelor financiare (Banca Mondialã, FMI etc.) o solicitare constantã, şi anume acordarea de cãtre factorii de decizie din România a unei atenţii speciale privind modul în care piaţa muncii este susţinutã de politicile din domeniul salarizãrii.
Partenerii sociali recunosc explicit acest lucru, având în vedere cã salariul reprezintã remunerarea celui mai activ factor de producţie, şi anume forţa de muncã, la toate nivelurile sale, de la muncitorii necalificaţi pânã la directorii generali, inclusiv.
Pãrţile recunosc totodatã dreptul deţinãtorilor de capital de a face profit şi de a dispune liber de acesta, în concordanţã cu legislaţia naţionalã şi europeanã în vigoare.
Pentru caracterizarea vieţii normale a oamenilor, în literatura şi practica economicã partenerii sociali convin sã se foloseascã de conceptele:
- nivel de trai;
- bunãstare;
- calitatea vieţii.
Sursa cheltuielilor pentru întreţinerea vieţii normale a lucrãtorilor o constituie salariul.
Pãrţile recunosc cã mãrimea salariului este o problemã ce-i intereseazã în mod direct pe toţi lucrãtorii şi angajatorii, dar şi întreaga societate.
Pãrţile recunosc cã nivelul salariului este stabilit între douã limite (minim şi maxim), în funcţie de cererea şi oferta de forţã de muncã, nivelul preţurilor, raportul dintre interesele personale, de grup şi generale generate de economie.
Pentru a evita aplatizarea între nivelurile minim şi maxim, partenerii sociali iau în considerare o grilã de ierarhizare, pe deplin racordatã la cerinţele CCM Naţional în vigoare.
Politica salarialã ca instrument concret de ajustare a cererii şi ofertei de muncã, de îmbinare a ocupãrii cu folosirea eficientã a forţei de muncã trebuie sã rãspundã concomitent mai multor cerinţe:
- salariul sã stimuleze creşterea productivitãţii muncii, acţionând ca mijloc de reglare a echilibrului între constituenţii organizaţionali;
- salariul sã susţinã prin nivelul, structura şi dinamica sa calitatea, competitivitatea şi performanţa economicã;
- salariul sã se constituie în pârghie activã şi flexibilã alocãrii şi reocupãrii forţei de muncã, pe sectoare de activitate, profesii, în plan teritorial etc.;
- salariul sã fie rezultatul şi, totodatã, sã asigure concertarea intereselor partenerilor sociali, atât sub aspectul recompensãrii participãrii la muncã, dar şi pentru stimularea rentabilizãrii şi sporirii producţiei, inclusiv a surselor necesare pentru reinvestire şi dezvoltare.
Pentru a putea rãspunde tuturor acestor considerente atât tehnice, cât şi sociale şi pentru a pregãti impactul pe piaţa muncii dupã momentul aderãrii României la Uniunea Europeanã, propunem o dinamicã orientativã a creşterii salariului minim brut lunar în ramura de construcţii, care va fi negociat prin contractele colective de muncã la nivelul ramurii, dupã cum urmeazã:


 ┌────────────────────────────────────────────────────┬────────┬────────┬───────┐
 │                  An calendaristic                  │  2007  │  2008  │ 2009  │
 ├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼───────┤
 │Nivel prognozat al salariului minim brut lunar      │        │        │       │
 │negociabil în fiecare an, în cursul trimestrului IV,│  500   │  700   │  900  │
 │în cadrul CCM Construcţii (RON)                     │        │        │       │
 └────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴───────┘

Partenerii sociali semnatari apreciazã ca necesarã creşterea salariului mediu în construcţii în urmãtorii doi ani pânã la concurenţa nivelurilor medii din ţãri din Europa Centralã precum Ungaria şi Polonia.
Partenerii sociali semnatari considerã cã cea mai eficientã şi în acelaşi timp stimulativã formã de salarizare în construcţii este cea legatã de realizarea unor stadii fizice de lucrãri, pe baza unor programe încheiate între angajator şi angajaţi, raportate la tehnologiile, utilajele, sculele, aprovizionarea şi materialele ce urmeazã a fi puse în operã, care sã se înscrie în graficele generale de execuţie care stau la baza contractului comercial încheiat între contractor şi beneficiar.
Pentru a evita coborârea forţatã a salariului minim, în vederea câştigãrii cu orice preţ a licitaţiilor, lucru ce afecteazã de regulã calitatea lucrãrilor şi respectarea termenelor de realizare a acestora, solicitãm începerea negocierilor care sã conducã la o soluţie rapidã de modificare a Legii achiziţiilor publice, prin introducerea unui "prag minim obligatoriu" al tarifului orar, corelat cu salariul minim stabilit de partenerii sociali prin CCMR raportat la grila minimã.

CAP. 4
Relaţii de muncã şi autoreglementãri sectoriale

4.1. Casa Socialã a Constructorilor (CSC), placa turnantã a întregului Sistem de Autoreglementãri Sectoriale
4.1.1. Descrierea Casei Sociale a Constructorilor (CSC)
Asociaţia Casa Socialã a Constructorilor, organizaţie bipartitã, înfiinţatã în anul 1997, este singurul operator privat de protecţie socialã din România, având ca obiect de activitate acordarea protecţiei sociale a salariaţilor din construcţii pe perioada timpului nefavorabil (1 noiembrie-30 martie). Detalii privind organizarea şi activitatea CSC sunt disponibile pe site-ul www.casoc.ro.

Dinamica protecţiei sociale conform <>Legii nr. 215/1997 , acordatã anual în perioada 1999-2006

Figura 1
Dinamica fondurilor de protecţie socialã plãtite membrilor CSC

______________
NOTÃ(CTCE)
Figura 1 - Dinamica fondurilor de protecţie socialã plãtite membrilor CSC, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea V, Nr. 9 din 20 mai 2008.

Figura 2
Evoluţia numãrului de salariaţi protejaţi prin CSC

_______________
NOTÃ(CTCE)
Figura 2 - Evoluţia numãrului de salariaţi protejaţi prin CSC, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea V, Nr. 9 din 20 mai 2008.

4.1.2. Dezvoltarea CSC
Pãrţile semnatare ale prezentului Acord Social se înţeleg şi decid sã dezvolte întregul sistem de autoreglementãri sectoriale, ca un sistem care graviteazã în jurul CSC şi este legat implicit de aceasta.
Pe cale de consecinţã, CSC se va dezvolta ca un secretariat al întregului Sistem de Autoreglementãri Sectoriale în Construcţii (SASEC).
În acest context, pãrţile decid cã numai membrii CSC vor putea beneficia fãrã nicio restricţie şi în condiţii avantajoase de serviciile celorlalte case bipartite şi ale Comitetelor Paritare constituite de pãrţi în sistemul de autoreglementare sectorialã.
SASEC se bazeazã pe principiul bilateralitãţii parteneriatului social patronate/sindicate, pe autodeterminare şi autogestiune.
Din SASEC fac parte:
● Casa Socialã a Constructorilor (CSC),
● Casa de Meserii a Constructorilor (CMC) şi Comitetul Sectorial pentru Formare Profesionalã,
● Casa pentru Siguranţã în Mediul de Muncã (CASIMMCO),
● Casa de Concedii a Constructorilor (3C),
● Comitetul Paritar pentru Muncitori Migranţi,
● Comitetul Paritar pentru Combaterea Muncii Neînregistrate,
● Comitetul Paritar pentru Transnaţionale,
● Casa de Pensii a Constructorilor.
Toate casele şi comitetele se constituie de cãtre partenerii sociali ca fundaţii sau asociaţii ori ca participaţii la sisteme comparabile (în special pentru cazul Casei de Pensii).
4.2. Comitetul Sectorial de Formare Profesionalã a Adulţilor şi Casa de Meserii a Constructorilor
4.2.1. Descrierea principiilor care au condus la constituire
Principiul educaţiei profesionale continue a adulţilor dezvoltat preponderent în parteneriat patronat-sindicate, ca formã de educaţie profesionalã alternativã la sistemul formal, este definitoriu pentru politica de calificare a salariaţilor conform cerinţelor pieţei muncii.
Acelaşi principiu a fost adoptat şi de România, prin Acordul de Aderare la UE, materializat în <>Ordonanţa nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adulţilor.
Sarcina de a materializa cadrul legislativ revine partenerilor sociali, în cadrul Comitetelor Sectoriale privind Formarea Profesionalã şi în Casa de Meserii.
Comitetul sectorial va elabora politica de formare profesionalã în concordanţã cu:
- nevoile de calificãri ale angajatorului,
- competenţele din standarde ocupaţionale similare celor din UE,
- noile tehnologii în ramurã,
- noi materiale etc.
Prioritãţile Comitetului Sectorial sunt:
1) Dezvoltarea şi implementarea unui sistem naţional de standarde ocupaţionale privind formarea continuã a adulţilor din construcţii;
2) Formarea profesionalã a formatorilor din şcolile de meserii;
3) Reorganizarea treptelor de calificare profesionalã, luând ca bazã de referinţã ierarhizarea:
● necalificaţi;
● semicalificaţi;
● calificaţi.
4.2.2. Modul de organizare şi obiectivele Comitetului Sectorial
Pãrţile semnatare au decis înfiinţarea Comitetului Sectorial ca organism distinct în cadrul Casei de Meserii a Constructorilor, cu o conducere paritarã în care deciziile se iau prin consens.
Caracteristica definitorie a acestui sistem de educaţie nonformal este posibilitatea de modulare a competenţelor prin scurtarea perioadei de învãţare (sistemul asamblãri cãrãmizi) şi implicit a reducerii costurilor de formare, conform expertizei finanţate prin fonduri europene.
Comitetul Sectorial îşi propune sã reorganizeze şi sã reglementeze activitãţile de standardizare a profesiilor, sã reglementeze, standardizeze şi acrediteze şcolile de meserii, sã formeze formatorii pentru şcolile de meserii, sã racordeze sistemul românesc de formare profesionalã la sistemele similare, cele mai competitive din Europa şi din lume, sã informeze actorii din piaţa construcţiilor. Comitetul acţioneazã prin experţi şi în cooperare cu ANOFM şi CNFPA.
4.2.3. Modul de organizare şi obiectivele Casei de Meserii a Constructorilor (CMC)
CMC este organizatã ca o fundaţie, cu sediul central la Bucureşti, în spaţii de birouri puse la dispoziţie prin grija CSC. Casa de Meserii, în activitatea sa, va deschide birouri regionale, în care, la nivel local, partenerii sociali şi executivii locali ai fundaţiei vor putea lucra în concordanţã cu nevoile locale, în limita competenţelor date de statut şi regulamente. CMC va putea avea astfel 8 birouri regionale, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare a României, ce se vor deschide în funcţie de realitãţile sociale şi economice ale fiecãrei regiuni.
Domeniul Industriei Construcţiilor, prin numãrul mare de firme şi salariaţi care îşi desfãşoarã activitatea în România şi spaţiul UE, este un sector în care funcţionalitatea deplinã a Comitetului Sectorial pentru Construcţii este o prioritate.
4.2.4. Relaţionarea celor douã organisme
Partenerii sociali semnatari ai prezentului Acord Social hotãrãsc ca asociaţia Casa de Meserii sã fie infrastructura pe care se sprijinã întreaga activitate a Comitetului Sectorial pentru Formare Profesionalã a Adulţilor. CMC, în sine, va acţiona şi ca secretariat al Comitetului Sectorial, cu tot ce decurge din aceasta pentru buna derulare a activitãţilor comitetului.
Partenerii Sociali semnatari se angajeazã sã sprijine nemijlocit, prin toate mijloacele lor şi uzând de toatã influenţa lor, activitatea Comitetului Sectorial şi a Casei de Meserii a Constructorilor.
4.3. Modalitãţi de autoreglementare în domeniul Sãnãtãţii şi Securitãţii în Mediul de Muncã
4.3.1. Se constituie structura organizatoricã având ca bazã Acordul Social al pãrţilor, Directiva Cadru 89/391/CEE şi directivele speciale aferente ( Directiva 89/654/CEE , Directiva 89/655/CEE , Directiva 89/656/CEE etc.), sub forma juridicã de fundaţie/asociaţie, denumitã Casa de Siguranţã în Mediul de Muncã a Constructorilor, prescurtat CASIMMCO.
Activitatea CASIMMCO va fi bazatã pe urmãtoarele principii de bazã:
a. Fundaţia are ca scop prioritar crearea şi coordonarea sistemului de formare, consultanţã şi audit sectorial în domeniul Sãnãtãţii şi Securitãţii în Muncã.
b. Sectorul acoperit prin prestaţiile fundaţiei/asociaţiei este cel al construcţiilor şi producerii materialelor de construcţii, sector acoperit şi de activitatea celor doi parteneri sociali.
4.3.2. Activitatea combinatã a celor trei servicii majore (inspecţie-consultanţã-formare) ale fundaţiei se va concretiza fizic prin acordarea, dupã auditarea celor trei servicii, a certificatului "BULINA VERDE" acelor şantiere care se ridicã la standardele impuse de legislaţia în domeniu, ca un certificat de bunã practicã. În deplin acord între CASIMMCO şi Inspecţia de Stat în Construcţii, şantierele astfel inscripţionate îşi mãresc gradul de credibilitate la controalele de stat.
4.3.3. Activitatea fundaţiei/asociaţiei se va concretiza prin:
● campanii de conştientizare a muncitorilor din şantiere cu privire la riscurile potenţiale şi mãsurile de securitate şi sãnãtate aplicabile, prin inspecţii şi instructaje efectuate ad-hoc la faţa locului cu ajutorul unitãţilor mobile proprii;
● sistem de auditare şi certificare a şantierelor în sistemul "Bulina Verde" - certificat de bunã practicã;
● acordarea de consultanţã firmelor de construcţii în probleme legate de reducerea riscurilor, securitate şi sãnãtate;
● activitate de formare personal specializat şi instruire muncitori;
● elaborare materiale de informare şi publicaţii;
● organizarea de seminarii şi convenţii. Întreaga activitate a fundaţiei/asociaţiei se va desfãşura pe relaţia:

IMAGINE
______________
NOTÃ(CTCE)
Imaginea se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea V, Nr. 9 din 20 mai 2008.

4.3.4. Axa relaţionalã va fi completatã cu conexiuni parteneriale, toate având ca scop realizarea scopului principal şi a obiectivelor stabilite prin actul constitutiv, statut şi regulament de funcţionare.
4.3.5. Prin Acordul Social, pãrţile decid ca fundaţia/asociaţia sã-şi desfãşoare activitatea pe o perioadã nedeterminatã, în conformitate cu prevederile legale şi documentele proprii de funcţionare. Organizarea şi dezvoltarea CASIMMCO vor avea la bazã transferul de know-how de la sistemul CPT din Italia, conform unor instrumente specifice de transfer convenite între pãrţi.
4.4. Modalitãţi de autoreglementare prin plata concediilor de odihnã şi a altor servicii colaterale
4.4.1. Salariaţii din construcţii - resursã a întregului sector
Partenerii sociali, semnatari ai prezentului Acord Social, recunosc salariatul din construcţii ca resursã a întregului sector şi, pe cale de consecinţã, decid sã declanşeze procedurile necesare lãrgirii gamei de protecţie socialã sectorialã, de la indemnizaţia pe timp friguros, accesul la formare profesionalã şi creşterea gradului siguranţei în mediul de muncã, prin înfiinţarea Casei de Concedii a Constructorilor - 3C - conform modelelor din ţãrile europene: Italia, Belgia, Germania, Spania etc.
4.4.2. Premisele înfiinţãrii "CASEI DE CONCEDII A CONSTRUCTORILOR - 3C"
În vederea gãsirii celor mai bune modalitãţi de asigurare a plãţii concediilor de odihnã şi a altor servicii colaterale (primele zile ale concediului medical, bonificaţiile de Paşte, Crãciun şi de Ziua Constructorului etc.), în planul asigurãrii protecţiei sociale, partenerii sociali pornesc de la urmãtoarele premise:
● Angajaţii au dreptul/obligaţia ca pe parcursul unui an calendaristic sã efectueze concediul legal de odihnã în vederea refacerii capacitãţii biologice şi de muncã a acestora.
● Angajatorii au obligaţia sã asigure posibilitatea efectuãrii concediului de odihnã de cãtre angajaţi, conform duratei acestuia prevãzutã în contractul individual de muncã.
● Angajatorii au obligaţia de a asigura angajaţilor plata drepturilor salariale cuvenite pentru perioada de concediu de odihnã.
● Angajaţii din sectorul de construcţii beneficiazã de un sistem de protecţie socialã privat, derulat prin Casa Socialã a Constructorilor (CSC), statuat prin <>Legea nr. 215/1997 şi Contractul Colectiv de Muncã la Nivel de Ramurã - Construcţii (art. 52), sistem de protecţie socialã ce poate fi dezvoltat prin înfiinţarea "Casei de Concedii a Constructorilor (3C)" care sã aibã ca principal scop protejarea drepturilor salariale ale angajaţilor din sectorul de construcţii pe perioada concediului de odihnã.
4.4.3. Obiective-ţintã urmãrite de "CASA DE CONCEDII A CONSTRUCTORILOR"
Partenerii sociali considerã cã este cazul luãrii unor mãsuri care sã aibã ca efect atingerea urmãtoarelor obiective-ţintã:
● reducerea efortului financiar al angajatorilor şi evitarea unor eventuale dezechilibre ale sarcinii de platã a angajatorilor ca urmare a blocajului financiar din sectorul de construcţii şi a încasãrilor mai reduse în perioada de iarnã, când concediile de odihnã sunt preponderente;
● consolidarea drepturilor fundamentale şi ridicarea nivelului de trai al salariaţilor, astfel încât toţi cei care îşi câştigã existenţa valorificându-şi forţa de muncã sã-şi poatã asigura un trai decent în raport cu standardele de viaţã din Uniunea Europeanã.
Aceste obiective-ţintã pot fi duse la îndeplinire de un organism al partenerilor sociali, respectiv "3C", organism având ca membri fondatori partenerii sociali semnatari ai prezentului Acord Social.
4.4.4. Adresabilitate, principii de funcţionare a "CASEI DE CONCEDII A CONSTRUCTORILOR"
● 3C se adreseazã tuturor salariaţilor membri ai CSC şi care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul societãţilor de construcţii care sunt la rândul lor membre ale CSC urmând ca pentru societãţile neînregistrate în CSC oportunitatea asigurãrii serviciilor prestate de 3C sã fie hotãrâtã de cãtre partenerii sociali.
● La baza funcţionãrii 3C stã principiul plãţii drepturilor cuvenite concediilor de odihnã ale salariaţilor, direct acestora de cãtre Casa de Concedii. Calculul numãrului total de zile de concediu de odihnã cuvenite se face având ca bazã calculul orelor de muncã prestate de salariatul în construcţii într-un an, pentru care angajatorii au plãtit contribuţia aferentã. Plata CO se face de cãtre 3C, direct în contul de card al membrului sãu. Este obligaţia 3C sã organizeze distribuirea de carduri bancare cãtre membrii sãi.
● Punerea în practicã a principiului de funcţionare a 3C are la bazã colectarea lunarã a contribuţiei angajatorilor, precum şi sistemele de autoreglementare cu privire la administrarea fondurilor colectate şi plata drepturilor salariale cuvenite, direct cãtre angajaţi. Punerea în practicã a sistemului de plãţi a concediilor şi bonificaţiilor se va face în special prin transfer de know-how de la sistemul Casa Edile din Italia, conform unor instrumente specifice de transfer convenite între pãrţi.
4.4.5. Avantajele înfiinţãrii "CASEI DE CONCEDII A CONSTRUCTORILOR"
● Asigurarea plãţii indemnizaţiei cuvenite pentru perioada de concediu de odihnã de cãtre 3C direct salariaţilor atingându-se astfel douã deziderate esenţiale:
- Efectuarea de cãtre salariaţi a concediului de odihnã integral, chiar dacã în cursul anului au activat la mai mulţi angajatori cu certitudinea încasãrii indemnizaţiei de concediu şi a bonificaţiilor, indiferent de natura contractului de muncã;
- Eliberarea angajatorului de presiunea naturii contractelor individuale şi de plata directã a indemnizaţiei de concediu şi a bonificaţiilor, în sumã absolutã, indiferent dacã aceste contracte sunt pe duratã nedeterminatã sau determinatã.
Colateral, având în vedere existenţa în ţãrile Uniunii Europene a unor organizaţii similare celei propuse pentru înfiinţare prin prezentul "ACORD SOCIAL SECTORIAL" şi ţinând cont de prezenţa (detaşarea) temporarã a unor salariaţi români pe teritoriul acestor ţãri, 3C va putea asigura plata indemnizaţiilor de concediu şi pentru aceşti salariaţi, cu condiţia ca firmele care i-au detaşat sã fie membre CSC, urmând ca pentru societãţile neînregistrate în CSC asigurarea acestui serviciu sã fie hotãrâtã de cãtre partenerii sociali.
4.4.6. Concluzii
Prin înfiinţarea de cãtre CSC a Fundaţiei "3C" se vor îndeplini, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, o serie de deziderate ale partenerilor sociali, cum sunt:
● mai buna fluidizare a circuitului plãţilor angajatorilor cu evitarea unor eventuale dezechilibre ale sarcinii de platã a acestora;
● mai buna mobilitate a lucrãtorilor în sectorul de construcţii, evidenţiindu-se rolul acestora ca principalã resursã a sectorului;
● mai buna percepere a rolului organismelor bipartite înfiinţate de partenerii sociali, precum şi întãrirea respectului de care aceste organisme se bucurã în cadrul sectorului.
4.5. Munca neînregistratã prin contract/convenţie şi sisteme de autoreglementare în domeniu
Pãrţile semnatare, îngrijorate de dimensiunea luatã de munca fãrã contract/convenţie individual de muncã, decid sã constituie neîntârziat o Comisie Paritarã Permanentã pentru combaterea muncii neînregistrate, care sã dezbatã şi sã gãseascã soluţii pentru combaterea acestui fenomen. În acest sens, pãrţile semnatare decid ca funcţionarea acestui Comitet Paritar sã fie susţinutã astfel:
- din punct de vedere al resurselor umane, câte douã persoane de fiecare parte semnatarã a Acordului Social, care se întrunesc pe baze voluntare. Aceşti reprezentanţi trebuie sã aibã un regim de lucru, pe lângã organizaţiile care îi desemneazã, suficient de flexibil, pentru a nu obstrucţiona activitatea comitetului prin neparticipare. Comitetul funcţioneazã prin regulament propriu, avizat de semnatarii Acordului Social.
- din punct de vedere al resurselor financiare, acestea vor fi alocate dupã cum urmeazã:
● sala de întrunire comunã a Comitetelor Permanente pentru Muncitorii Migranţi şi pentru Trusturile Transnaţionale, pusã la dispoziţie prin curtoazia Casei Sociale;
● secretariat permanent, comun cu al Comitetelor Permanente pentru Muncitorii Migranţi şi Trusturi Transnaţionale, prin curtoazia Casei Sociale;
● birou pentru reuniuni, derulãri de programe, întâlniri şi discuţii informale, comun cu cel pentru Muncitorii Migranţi şi pentru Transnaţionale.
4.5.1. Definirea fenomenului şi întinderea lui
Partenerii sociali semnatari ai prezentului Acord Social recunosc cã economia subteranã, în condiţiile în care este de altfel greu de studiat statistic, a cãpãtat dimensiuni îngrijorãtoare, de naturã sã aducã prejudicii însemnate mediului economic din ramura construcţiilor şi producerii materialelor de construcţii. Pãrţile semnatare recunosc cã acesta este spaţiul în care se desfãşoarã în largul sãu "munca nedeclaratã", cunoscutã şi sub denumirea de "muncã la negru", şi îşi declarã hotãrârea de a contribui la combaterea acestui fenomen negativ.
4.5.2. Domeniul predilect de manifestare a muncii neînregistrate
Pãrţile semnatare recunosc cã domeniul de acţiune al economiei subterane se considerã în general limitat la douã activitãţi importante:
- fraudã şi evaziune fiscalã ori activitãţi ilicite acoperite ale firmele înregistrate (care se pot estima pe baza declaraţiilor de impozitare);
- munca sau valoarea adãugatã nedeclaratã prestatã de firme neautorizate sau neînregistrate (într-o mãsurã mai greu de apreciat).
4.5.3. Manifestarea fenomenului în industria de construcţii
Pãrţile semnatare, luând în dezbatere date furnizate de specialişti, estimezã cã în sectorul de construcţii din România munca nedeclaratã reprezintã o treime, raportat la numãrul total declarat de salariaţi activi în ramurã.
Pãrţile semnatare sunt de acord cã pieţele afectate cel mai mult de munca la negru sunt locuinţele în proprietate privatã şi renovarea celor existente.
Problema muncii la negru nu se reduce la simpla cãutare de câştiguri suplimentare din partea lucrãtorilor cu salarii foarte mici sau la încercarea angajatorilor de a reduce cheltuielile legate de cei angajaţi.
Mai existã dorinţa de a se sustrage plãţii impozitelor pe venit şi vãrsãrii contribuţiei împovãrãtoare la asigurãrile sociale.
Toate aceste motivaţii, pe lângã urmãrirea unui profit superior, au ca rezultat faptul cã ofertele de lucrãri sunt calculate pe baza cheltuielilor pentru manopera prestatã de muncitori nedeclaraţi.
Se pot sesiza urmãtoarele situaţii distincte:
a) angajatul nu este declarat de un patron care la rândul sãu este în ilegalitate.
b) angajatul nu este declarat de un patron cu o situaţie legalã, fie de comun acord cu angajatul, fie fãrã ştiinţa lui.
c) angajatul este declarat de un patron cu situaţia clarã, legalã, dar venitul pe baza cãruia se calculeazã impozitul şi contribuţia la asigurãrile sociale este deliberat redus, în general cu acordul ambelor pãrţi.
d) declarat sau nu de un patron cu activitate transparentã, angajatul nu are voie sã desfãşoare o activitate plãtitã, cum ar fi cazul unui cetãţean strãin fãrã permis de lucru sau al unui şomer care primeşte ajutor de şomaj.
4.5.4. Provenienţa forţei de muncã din economia subteranã
Pãrţile semnatare recunosc cã majoritatea lucrãtorilor care activeazã în sistemul de muncã fãrã contract individual provin din mediul rural, preorãşenesc şi din imigraţie.
4.5.5. Riscurile activitãţii
Trebuie evidenţiat primordial simţãmântul exprimat de majoritatea celor care lucreazã fãrã contracte de muncã cum cã ar fi imuni în faţa legilor. Aceastã ignorare a legilor şi a riscurilor la care se expun îmbinatã cu lipsa de teamã faţã de sesizarea unor terţe persoane adresatã instituţiilor abilitate în a lua mãsuri, dublatã şi de foarte slaba reacţie a organelor abilitate ale statului în a combate acest fenomen încurajeazã aceste activitãţi.
Pe de altã parte amatorii de muncã la negru nu au teamã de riscul ca lucrarea sã fie fãcutã cu defecte sau sã nu fie terminatã complet, angajatorii încrezându-se în referinţe obţinute pe cale verbalã.
Se poate spune cã, în ciuda evaluãrii riscului, în contextul existenţei mai multor motivaţii condiţionate reciproc, pãrţile intrã în legãturã directã sau indirectã cu acest fel de muncã.
4.5.6. Modalitãţi de reducere a muncii neînregistrate
Obiectivul de a reduce dimensiunile acestui fenomen, în acelaşi timp cu fraudele ori evaziunile, presupune atât mãsuri de ordin general, cât şi mãsuri specifice sectorului de construcţii.
Cooperarea între CSC/SASEC - Ministerul Finanţelor Publice şi Inspecţia Muncii, în vederea certificãrii comune a conduitei sociale depline a unui antreprenor de construcţii sau autoangajat.
Se impun adoptarea şi întãrirea mãsurilor în vigoare în ţãrile Uniunii Europene, inclusiv controale inopinate cu participarea trupelor de jandarmi care sã înconjoare eficient incintele şantierelor în vederea impermeabilizãrii zonei şi de mãrire a gradului de autoritate şi protecţie pentru inspectorii Inspecţiei de Stat.
4.5.7. Mãsuri complementare de combatere a muncii neînregistrate
Fãrã a nega importanţa şi utilitatea instrumentelor legale existente şi viitoare, pãrţile semnatare convin sã acţioneze împreunã, în sensul concertãrii sociale cu puterea executivã şi legislativã, pentru:
- intensificarea acţiunilor de combatere a muncii nedeclarate şi a muncii fãrã contract individual de muncã, aceasta constituindu-se într-un flagel al dezvoltãrii economice;
- în cadrul acestei acţiuni trebuie acordatã prioritate aspectului economic.
- reducerea TVA-ului în construcţii (de locuinţe);
- reducerea contribuţiei pentru asigurãri sociale, însoţitã de o creştere a numãrului locurilor de muncã;
- creşterea nivelului de salarizare în ramurã;
- îmbunãtãţirea legislaţiei în privinţa încheierii contractelor de muncã;
- îmbunãtãţirea activitãţii de urmãrire din partea instituţiilor de control desfãşurate pe şantiere;
- aderarea societãţilor de construcţii la CSC având în vedere condiţiile climatice din perioada noiembrie-martie;
4.6. Trusturile transnaţionale
Pãrţile semnatare ale prezentului Acord Social, conştiente de impactul pe care îl va avea integrarea în Uniunea Europeanã şi acţiunea asupra pieţei româneşti a construcţiilor din partea trusturilor transnaţionale şi a întreprinderilor europene, decid înfiinţarea unui Comitet Paritar Permanent pentru Trusturi Transnaţionale, care sã monitorizeze, sã dezbatã şi sã gãseascã soluţii pentru reglementarea optimã a relaţiei dintre acestea şi antreprenorii autohtoni, precum şi în tot ce priveşte legislaţia muncii şi cea comercialã din România. În acest sens, pãrţile semnatare decid ca funcţionarea acestui Comitet Paritar sã fie susţinutã astfel:
- din punct de vedere al resurselor umane, câte trei persoane de fiecare parte (sindicat/patronat), numiţi de cãtre semnatari. Aceşti reprezentanţi trebuie sã aibã un regim de lucru pe lângã organizaţiile care îi desemneazã, suficient de flexibil, pentru a nu obstrucţiona activitatea comitetului prin neparticipare. Comitetul funcţioneazã prin regulament propriu, avizat de semnatarii Acordului Social.
- din punct de vedere al resurselor financiare, acestea vor fi alocate dupã cum urmeazã:
● salã de întrunire comunã cu a Comitetului pentru Muncitorii Migranţi, prin curtoazia Casei Sociale
● secretariat permanent, comun cu al Comitetului pentru Muncitorii Migranţi, prin curtoazia Casei Sociale
● birou pentru reuniuni de lucru, derulãri de programe, întâlniri şi discuţii informale, separat de cel pentru Muncitorii Migranţi.
Pãrţile semnatare recunosc cã integrarea României în UE înseamnã şi mãrirea gradului de mobilitate a activitãţii firmelor româneşti - inclusiv a circulaţiei capitalurilor financiare şi umane - în spaţiul comunitar. Odatã asiguratã mobilitatea ca membri, firmele româneşti doresc sã intre pe piaţa comunitarã pe deplin competitive. Pe lângã actul managerial, nivelul de calificare şi formare profesionalã continuã a forţei de muncã din firmele româneşti constituie un element important în asigurarea competitivitãţii acestora, indiferent de natura capitalului.
4.7. Muncitori migranţi şi dislocaţi în şi din România
4.7.1. Fluxurile migrante şi dislocate din România
Pentru menţinerea controlului şi regularizarea fluxurilor lucrãtorilor români din construcţii care muncesc în afara graniţelor, ne propunem ca:
● toţi lucrãtorii în strãinãtate sã fie încurajaţi de a deveni membri de sindicat, cu carduri de membru, astfel încât sã poatã fi preluaţi de cãtre organizaţiile sindicale ale ţãrilor unde îşi desfãşoarã activitatea, pe baza acordurilor existente între organizaţiile sindicale româneşti şi cele omoloage din ţara respectivã. În acest fel, se realizeazã protecţia socialã a acestora, dar şi asigurarea respectãrii drepturilor şi obligaţiilor acestora în ţara în care lucreazã. Astfel, fãcând parte dintr-un sistem organizat lucrãtorii beneficiazã de asistenţã sindicalã în probleme personale sau de muncã, dar şi în ceea ce priveşte obligaţiile lor în respectarea normelor ce reglementeazã prezenţa muncitorilor strãini în ţara respectivã sau legislaţia ce priveşte viaţa socialã, civilã şi economicã a ţãrii respective;
● toţi salariaţii din SASEC sã dispunã de legitimaţii nominale, eliberate prin CSC, uşor identificabile;
● prin regularizarea fluxurilor, riscurile de pierdere a mâinii de lucru calificate, prin efectul migrãrii, ar fi diminuat;
● prin programele de formare profesionalã continuã de înaltã calitate (Casa de Meserii, Casa de Siguranţã şi Sãnãtate în Mediul de Muncã etc.) creşte valoarea forţei de muncã atât pe piaţa internã, cât şi pe cea externã;
● atragerea în ţarã a muncitorilor români din construcţii care lucreazã în strãinãtate prin îmbunãtãţirea condiţiilor de muncã şi de salarizare.
4.7.2. Fluxurile migrante şi dislocate în România
Pentru menţinerea controlului şi regularizarea fluxurilor lucrãtorilor strãini din construcţii care muncesc în România, pãrţile semnatare propun:
● colaborarea cu Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncã (sau MMSFF) pentru contingentarea fluxurilor de muncitori migranţi în România şi implicarea directã a partenerilor sociali semnatari ai acestui acord în gestionarea forţei de muncã strãine care va fi adusã în România;
● dezvoltarea parteneriatelor şi încheierea unor acorduri bilaterale între organizaţiile sindicale/patronale româneşti şi cele din ţãrile de unde provin lucrãtorii strãini (de ex. Ucraina, Moldova, China, Pakistan, India etc.) pe modele existente;
● cooptarea în sindicate a lucrãtorilor strãini care îşi desfãşoarã activitatea în construcţii în România;
● lucrãtorii strãini sã poatã fi preluaţi de cãtre organizaţiile sindicale româneşti pe baza acordurilor existente între organizaţiile sindicale româneşti şi cele omoloage din ţara respectivã. În acest fel, se realizeazã protecţia socialã a acestora, dar şi asigurarea respectãrii drepturilor şi obligaţiilor acestora în România. Astfel, fãcând parte dintr-un sistem organizat lucrãtorii beneficiazã de asistenţã sindicalã în probleme personale sau de muncã, dar şi în ceea ce priveşte obligaţiile lor în respectarea normelor ce reglementeazã prezenţa muncitorilor strãini în România sau legislaţia ce priveşte viaţa socialã, civilã şi economicã din România.
4.7.3. Regularizarea fluxurilor migrante şi dislocate şi înfiinţarea Comitetului Paritar Permanent pentru Muncitori Migranţi
Pãrţile semnatare, conştiente de importanţa regularizãrii fluxurilor migrante pentru piaţa naţionalã a construcţiilor, cu deosebire în contextul integrãri în Uniunea Europeanã, convin înfiinţarea unui Comitet Paritar Permanent pentru Muncitori Migranţi.
4.8. Coparticiparea la un Fond Privat de Pensii pentru Constructori
Pãrţile semnatare considerã cã a venit momentul sã se implice mai activ în dezvoltarea sistemului de autoreglementãri sectoriale în conformitate cu practicile, obiceiurile şi la standardele Uniunii Europene, drept pentru care urmeazã sã se angajeze în derularea urmãtoarelor acţiuni:
a) consolidarea sistemului public de pensii ca pilon principal (Pilonul I), care constituie componenta obligatorie redistributivã, administratã public, cadrul juridic fiind definit de <>Legea nr. 19/2000 ;
b) coparticiparea la un fond privat de pensii ca pilon secundar (Pilonul II), care constituie componenta obligatorie, bazatã pe capitalizare, administratã privat, cadrul juridic fiind definit de <>Legea nr. 411/2004 .
c) susţinerea dezvoltãrii unui sistem de pensii ocupaţionale ca pilon terţiar (Pilonul III), care constituie componenta facultativã, voluntarã, bazatã pe capitalizare, administratã privat, cadrul juridic fiind definit de <>Legea nr. 249/2004 .
Acţiunile care vizeazã punctul a) au ca scop asigurarea unei corelãri juste între drepturile de pensie şi condiţiile efective de muncã, precum şi creşterea progresivã a cuantumului pensiilor din sistemul public;
Acţiunile care vizeazã punctul b) au ca scop participarea Casei Sociale a Constructorilor la un fond privat de pensii, pentru a putea oferi o a doua pensie salariaţilor din ramura de construcţii, care au avut statutul de membri CSC, menitã deci sã suplimenteze pensia acordatã de sistemul public acestor salariaţi.
Atingerea scopului mai sus precizat se face plecând de la colectarea şi investirea în interesul participanţilor a unei pãrţi din contribuţia individualã de asigurãri sociale.
Aceste acţiuni de colectare, gestionare şi investire a resurselor financiare ale fondului de pensii administrate privat sunt îndeplinite de administratorul fondului, care îndeplineşte de asemenea şi acţiunile de calculare şi plata efectivã a pensiilor private.
Necesitatea dezvoltãrii Pilonului II pleacã de la faptul cã îmbãtrânirea populaţiei reprezintã un factor extrem de important cu consecinţe semnificative în plan economic, având în vedere cã tot mai puţine persoane active profesional susţin tot mai mulţi pensionari; pe cale de consecinţã, existând riscul iminent ca sistemul de pensii de stat sã nu mai facã faţã la un moment dat.
Pe de altã parte, trebuie avut în vedere şi faptul cã fondurile constituite pe baza celor trei piloni au un rol deosebit în accelerarea creşterii economice, plecând de la faptul cã fondurile economisite pentru pensie sunt reinvestite în economie, piaţa de capital fiind astfel stimulatã prin acumularea de capital instituţional.
Existenţa celor trei piloni are repercusiuni şi în plan social, contribuind la împãrţirea responsabilitãţii în societate, între guvern, angajatori şi cetãţeni.

CAP. 5
Prevederi finale

5.1. Prezentul Acord Social este izvor de drept pentru acţiunile fiecãrui semnatar în parte, fie cã acţioneazã separat, împreunã sau cu o terţã parte.
5.2. Partenerii sociali semnatari se angajeazã ca pentru proiectele comune ulterioare semnãrii prezentului act sã asigure, total sau parţial, resursele umane, resursele materiale şi financiare necesare.
5.3. Statutele componentelor sistemului de autoreglementãri sectoriale având ca bazã juridicã prezentul act completeazã prevederile Acordului Social Sectorial.
5.4. Pãrţile semnatare convin ca prima revizuire a prezentului acord sã fie iniţiatã dupã un an de la semnarea sa.
5.5. Pãrţile semnatare ale prezentului acord îşi propun sã militeze pentru reducerea TVA pentru sectorul de construcţii în conformitate cu politica FIEC.
5.6. Pãrţile semnatare ale prezentului acord îşi propun sã militeze concertat în contextul Directivei Serviciilor.
5.7. Pãrţile semnatare ale prezentului acord îşi propun sã promoveze proiectul SASEC în ţãri ca: Moldova, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Serbia, Bosnia-Herţegovina.
5.8. Pãrţile semnatare ale prezentului acord îşi propun sã se pregãteascã în comun pentru consumarea inteligentã şi eficientã a fondurilor europene de coeziune socialã care vor fi direcţionate cãtre România.
5.9. Partenerii sociali semnatari ai acordului îşi propun sã promoveze externalizarea de la ministerele de profil a unor activitãţi de certificare de personal şi de firme, care sã fie preluate de patronat.
5.10. Pãrţile semnatare ale prezentului acord îşi propun ca pe bazã de concertare socialã sã consolideze dialogul social cu guvernul şi ministerele sale.
5.11. Pãrţile semnatare, de comun acord, vor promova modificãri ale legii CES şi îşi vor susţine reciproc reprezentanţii desemnaţi pentru CES sau CES European.
5.12. Pãrţile semnatare convin sã facã periodic punctaje asupra concertãrii parteneriale la nivel european (FIEC şi EFWW);
5.13. Partenerii sociali semnatari ai acordului convin sã-şi concerteze activitãţile la nivel comunitar;
5.14. Pãrţile semnatare ale prezentului acord convin sã disemineze reglementãrile comunitare în materie de concertare socialã la nivelul pieţei româneşti a muncii.
Prezentul acord a fost semnat în trei exemplare originale la sediul Casei Sociale a Constructorilor în data de 27.12.2006 şi va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a V-a.

Asociaţia Federaţia Federaţia
Românã a Antreprenorilor Naţionalã a Sindicatelor Generalã a Sindicatelor
de Construcţii din Construcţii-Montaj FAMILIA
ARACO "Anghel Saligny" FGS FAMILIA
Laurenţiu Plosceanu, Eugen Colceriu, Dan Cristescu,
Preşedinte interimar Preşedinte Preşedinte

--------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Acord, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, ACORD din 27 decembrie 2006

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"