Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ACORD din 26 noiembrie 1982 intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Malayeziei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei, dorind sa încheie un Acord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi avînd în vedere promovarea şi întãrirea relaţiilor economice între cele doua tari, au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1 Persoane vizate Prezentul acord se aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. ART. 2 Impozite vizate 1. Impozitele care cad sub incidenta prezentului acord sînt: a) În cazul României: - impozitul pe venitul obţinut de persoanele fizice şi juridice; - impozitul pe beneficiile societãţilor mixte constituite cu participarea unor organizaţii economice romane şi a unor parteneri strãini; - impozitul pe venitul obţinut din activitãţi agricole; (menţionate mai jos ca impozit roman). b) În cazul Malayeziei: - impozitul pe beneficiul suplimentar; - impozitele pe venitul suplimentar, care sînt: impozitul pe beneficiile din cositor, impozitul pe dezvoltare şi impozitul pe beneficiile din lemn; şi - impozitul pe venitul din petrol; (menţionate mai jos ca impozit malayezian). 2. Acordul se va aplica, de asemenea, oricãror impozite de natura identicã sau analoagã care se vor stabili pe lîngã cele existente sau în locul acestora dupã semnarea prezentului acord. Autoritãţile competente ale statelor contractante îşi vor comunica reciproc orice modificãri importante aduse legislaţiei fiscale respective. ART. 3 Definiţii generale 1. În sensul prezentului acord, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita: a) termenul România înseamnã teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv marea teritorialã, platoul continental şi orice alte suprafeţe situate în afarã marii teritoriale a României asupra cãrora România îşi exercita drepturi suverane în conformitate cu dreptul internaţional şi cu propria sa legislaţie cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, din apele marii, fundul marii şi subsolul acestor ape; b) termenul Malayezia înseamnã Federaţia Malayeziei şi include orice suprafata adiacenta apelor teritoriale ale Malayeziei care, în conformitate cu dreptul internaţional, a fost sau poate fi desemnatã, conform legislaţiei Malayeziei privind platoul continental, ca o suprafata în interiorul cãreia Malayezia poate exercita drepturile cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale organice sau minerale ale fundului marii, subsolului marin şi a apelor adiacente; c) termenul un stat contractant şi celãlalt stat contractant indica România sau Malayezia, dupã cum cere contextul; d) termenul naţional înseamnã: i) orice persoana fizica care poseda cetãţenia unui stat contractant; ii) orice persoana juridicã, o intovarasire, asociaţie şi alte entitãţi care îşi dobîndesc statutele conform legilor în vigoare într-un stat contractant; e) termenul persoana include o persoana fizica, o societate sau orice alta grupare de persoane care este tratata ca o persoana în scopul impunerii; f) termenul societate indica orice persoana juridicã, inclusiv o societate mixtã constituitã în conformitate cu prevederile legislaţiei romane sau orice alta entitate care este tratata ca o persoana juridicã în vederea impozitãrii; g) termenul impozit indica impozitul malayezian sau roman, dupã cum cere contextul; h) termenul întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant sau o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant; i) termenul trafic internaţional înseamnã orice transport fãcut de o nava sau aeronava exploatatã de cãtre o întreprindere a unui stat contractant, cu excepţia cazului cînd nava sau aeronava opereazã numai între puncte din acelaşi stat contractant; j) termenul autoritate competenta înseamnã: i) cu privire la România, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat legal; ii) cu privire la Malayezia, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat legal; k) termenul subdiviziune politica se aplica la Malayezia şi termenul unitate administrativ-teritorialã se aplica la România. 2. Pentru aplicarea prezentului acord de cãtre un stat contractant, orice expresie care nu este definitã are sensul ce i se atribuie de cãtre legislaţia statului menţionat referitoare la impozitele care fac obiectul prezentului acord, în mãsura în care contextul nu cere o alta interpretare. ART. 4 Domiciliu fiscal 1. În sensul prezentului acord: a) expresia rezident al unui stat contractant indica: - cu privire la România, o persoana care este rezidenţã a României, în scopul aplicãrii impozitului roman; sau - cu privire la Malayezia, o persoana care este rezidenţã a Malayeziei, în scopul aplicãrii impozitului malayezian; b) expresia rezident al unui stat contractant şi rezident al celuilalt stat contractant înseamnã un rezident al României sau un rezident al Malayeziei, dupã cum cere contextul. 2. Cînd, conform dispoziţiilor paragrafului 1, o persoana fizica este consideratã rezidenţã în ambele state contractante atunci statutul sau va fi determinat dupã cum urmeazã: a) persoana va fi consideratã rezidenţã a statului în care dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa. Dacã dispune de o locuinta permanenta în fiecare dintre statele contractante, ea va fi consideratã ca rezidenţã a statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale); b) dacã statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã aceasta persoana nu are o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, atunci va fi consideratã ca rezidenţã a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit; c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în fiecare dintre statele contractante sau dacã nu locuieşte în mod obişnuit în nici unul dintre ele, ea va fi consideratã ca rezidenţã a statului contractant al cãrui naţional este; d) dacã aceasta persoana este un naţional al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante transeaza problema de comun acord. 3. Cînd, dupã dispoziţiile paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este socotitã ca rezidenţã a fiecãruia dintre statele contractante, ea este consideratã ca rezidenţã a statului în care este situat sediul conducerii sale efective. ART. 5 Sediu permanent 1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent indica o instalatie fixa de afaceri în care întreprinderea exercita în total sau în parte activitatea sa. 2. Expresia sediu permanent cuprinde îndeosebi: a) un sediu de conducere; b) o sucursala; c) un birou; d) o uzina; e) un atelier; f) o mina, un put de gaz sau petrolier, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale; g) o instalatie sau o structura folositã pentru exploatarea resurselor naturale; h) un şantier de construcţie a cãrui durata este mai mare de 12 luni sau montaj a cãrui durata este mai mare de 6 luni; i) o ferma sau o plantaţie. 3. Nu se considera sediu permanent: a) folosirea de instalaţii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrãrii produselor sau mãrfurilor aparţinînd întreprinderii; b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii numai în scopul de a fi stocate, expuse sau livrate; c) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii numai în scopul de a fi prelucrate de cãtre o alta întreprindere; d) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a cumpara produse sau mãrfuri ori de a stringe informaţii pentru întreprindere; e) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informaţii pentru cercetãri ştiinţifice sau pentru activitãţi analoage care au caracter preparator sau auxiliar pentru întreprindere. 4. O întreprindere a unui stat contractant va fi consideratã ca are un sediu permanent în celãlalt stat contractant şi ca desfãşoarã activitãţi printr-un sediu permanent dacã exercita activitãţi de supraveghere în celãlalt stat pe o perioada mai mare de 6 luni în legatura cu un şantier de construcţii, instalaţii sau montaj care este în antrepriza celuilalt stat. 5. O persoana (alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica paragraful 6), activind într-un stat contractant în numele unei întreprinderi din celãlalt stat contractant, se considera sediu permanent în primul stat menţionat dacã: a) dispune de puteri pe care le exercita în mod obişnuit în primul stat menţionat, care îi permit sa încheie contracte în numele întreprinderii, în afarã de cazul cînd activitatea sa este limitatã la cumpãrarea de mãrfuri pentru întreprindere; b) menţine în primul stat menţionat un stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd unei întreprinderi din care în mod obişnuit executa comenzi în numele întreprinderii. 6. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celãlalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta îşi exercita activitatea în acest celãlalt stat contractant prin intermediul unui broker, al unui comisionar general sau al oricãrui alt intermediar cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite. 7. Faptul ca o societate, rezidenţã a unui stat contractant, controleazã sau este controlatã de cãtre o societate rezidenţã a celuilalt stat contractant sau îşi exercita activitatea în acel celãlalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuşi suficient pentru a face din oricare dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte. ART. 6 Venituri imobiliare 1. Venitul din bunurile imobile este impozabil în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate. 2. Termenul bunuri imobile se defineste în conformitate cu legislaţia statului contractant în care bunurile sînt situate. Termenul va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile, inventarul viu şi mort al exploatarilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica dreptul comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, puţurilor de gaze sau petrol, carierelor şi oricãror alte locuri de extracţie a resurselor naturale ori a lemnului sau altor produse forestiere. Navele, ambarcatiunile şi aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile. 3. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a bunurilor imobile. 4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere. ART. 7 Beneficiile întreprinderii 1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat, în afarã de cazul în care întreprinderea exercita activitatea sa în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat în acel stat. Dacã întreprinderea exercita activitatea sa în acest mod, printr-un sediu permanent, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat, dar numai în mãsura în care acestea sînt atribuibile acelui sediu permanent. 2. Cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat contractant, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã angajata în aceleaşi activitãţi sau activitãţi similare în aceleaşi condiţii sau în condiţii similare şi avînd raporturi de independenta totalã fata de întreprinderea cãreia îi aparţine sediul permanent. 3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent sînt admise ca deduceri toate cheltuielile, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, care vor fi deductibile dacã sediul permanent este o întreprindere independenta, în mãsura în care ele sînt alocate în mod rezonabil sediului permanent, indiferent ca s-au efectuat în statul în care se afla sediul permanent sau în alta parte. 4. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai prin faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere. 5. În vederea aplicãrii paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu permanent trebuie determinate în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul cînd exista motive suficiente şi valabile de a proceda altfel. 6. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, dispoziţiile acelor articole nu sînt afectate de dispoziţiile prezentului articol. ART. 8 Întreprinderi de transport aerian şi naval 1. Veniturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii. 2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, veniturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi. ART. 9 Întreprinderi asociate Atunci cînd: a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cînd b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi, fie într-un caz, fie în celãlalt, între cele doua întreprinderi s-au stabilit ori s-au impus condiţii în relaţiile lor comerciale sau financiare, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii care ar fi revenit uneia dintre întreprinderi dacã n-ar fi fost acele condiţii, dar datoritã acestor condiţii nu i-au mai revenit, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi şi impozitate în mod corespunzãtor. ART. 10 Dividende 1. Dividendele plãtite de cãtre o societate care este rezidenţã a unui stat contractant cãtre o persoana rezidenţã a celuilalt stat contractant se impun în acest celãlalt stat. 2. Dividendele plãtite de cãtre o societate care este rezidenţã a României cãtre un rezident al Malayeziei se impun în conformitate cu legislaţia României, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 10 la suta din suma bruta a dividendelor. 3. Sub rezerva prevederilor prezentului articol, dividendele plãtite de cãtre o societate care este rezidenţã în Malayezia unui rezident al României care este beneficiarul efectiv al acestora sînt scutite de orice impozit în Malayezia care este stabilit pe dividende în plus fata de impozitul stabilit pe venitul societãţii. 4. Paragraful precedent nu afecteazã prevederile legii malayeziene conform cãreia impozitul privind un dividend plãtit de o societate, care este rezidenţã în Malayezia, din care impozitul malayezian a fost sau ar fi putut fi considerat ca este dedus, sa poatã fi regularizat în conformitate cu cota de impozit prevãzutã pentru anul malayezian de impunere imediat urmãtor aceluia în care dividendul a fost plãtit. 5. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant obţine beneficii sau venituri din celãlalt stat contractant, la acestea nu se pot percepe, în celãlalt stat contractant, nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate persoanelor nerezidente ale acelui celãlalt stat, sau orice impozit de natura impozitului pe beneficiile nedistribuite ale societãţii, indiferent ca acele dividende sau beneficii, nedistribuite, reprezintã, în total sau în parte, beneficii sau venituri astfel obţinute. 6. Prevederile paragrafelor 2, 3, 4 şi 7 nu se aplica cînd beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã un sediu permanent de care este legatã în mod efectiv deţinerea pachetului de acţiuni generator de dividende. În acest caz se aplica art. 7. 7. Dacã, dupã data semnãrii prezentului acord, sistemul impozitãrii societãţilor în Malayezia va fi modificat prin introducerea de impozite pe veniturile sau beneficiile societãţii pentru care nu se acorda în totalitate sau numai în parte credit de impozit actionarilor şi impozitul pe dividende a fost plãtit de societate, impozitul malayezian pe dividendele plãtite de societatea care este rezidenţã în Malayezia unui rezident al României care este beneficiarul efectiv al acestuia nu va depãşi 10 la suta din suma bruta a dividendelor. 8. Termenul dividende, asa cum este folosit în acest articol, indica veniturile provenind din acţiuni, acţiuni sau titluri de folosinta care nu sînt creanţe, participari la beneficii sau venit, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale asimilate veniturilor din acţiuni de cãtre legislaţia fiscalã a statului contractant în care este rezidenţã societatea distribuitoare a dividendelor. În acest context beneficiile repartizate de societãţile mixte înregistrate în România sînt asimilate dividendelor. ART. 11 Dobinzi 1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acel celãlalt stat. 2. Totuşi, aceste dobinzi pot fi impuse în statul contractant de unde provin în conformitate cu legislaţia acelui stat, dar, dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzii, impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 15 la suta din suma bruta a dobinzilor. 3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobinda plãtitã unui rezident al României, care este un beneficiar îndreptãţit, va fi scutitã de impozitul malayezian, dacã împrumutul sau datoriile pentru care se plãteşte dobinda este un împrumut aprobat sau un împrumut pe termen lung. 4. Prevederile paragrafelor 2 şi 3 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al dobinzii, fiind rezident al unui stat contractant, exercita în celãlalt stat contractant din care provine dobinda o activitate comercialã sau de afaceri printr-un sediu permanent situat în acel stat şi creanta cu privire la care dobinda a fost plãtitã este efectiv legatã de acest sediu permanent. În acest caz se aplica prevederile art. 7. 5. Dobinda va fi consideratã ca provine dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este statul însuşi, o unitate administrativ-teritorialã, o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o persoana juridicã sau un rezident al acelui stat. Cînd, cu toate acestea, persoana plãtitoare a dobinzii, fie ca este sau nu rezidenţã într-un stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legatura cu care datoriile pentru care dobinzile sînt plãtite au fost contractate, atunci se va considera ca acea dobinda provine din statul contractant în care este situat sediul permanent. 6. Dacã, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau relaţiilor pe care şi unul şi celãlalt le întreţin cu terţe persoane, suma dobinzilor plãtite, ţinînd seama de creanta pentru care ele sînt vãrsate, excede pe aceea asupra cãreia ar fi convenit debitorul şi creditorul în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord. 7. Termenul dobinzi folosit în prezentul articol indica venituri din efecte publice, din titluri de obligaţiuni, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii şi din creanţe de orice natura, precum şi orice alte venituri asimilate veniturilor din sume împrumutate de legislaţia fiscalã a statului contractant din care provin veniturile. ART. 12 Redevenţe 1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant vor fi impuse în acest celãlalt stat. 2. Totuşi, aceste redevenţe pot fi impuse şi în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislaţia acelui stat, însã dacã primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul stabilit nu poate depãşi 12 la suta din suma bruta a redevenţelor. 3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, redevenţele industriale aprobate obţinute din Malayezia de un rezident al României, care este beneficiarul efectiv al acestora, vor fi scutite de impozit în Malayezia. 4. Termenul redevenţe, asa cum este folosit în prezentul articol, indica plãţile de orice fel fãcute pentru: a) folosirea sau dreptul de folosire a oricãrui brevet de invenţie, marca de fabrica, desen sau model, plan, formula secreta de fabricaţie, orice drept de autor pentru opere ştiinţifice, ori pentru folosirea sau dreptul de folosire a unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific, ori pentru informaţii privind experienta în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific; b) folosirea sau dreptul de a folosi filme de cinematograf sau benzi magnetice destinate emisiunilor de radio şi televiziune, precum şi orice drept de autor pentru opere literare sau artistice. 5. Termenul redevenţe industriale aprobate înseamnã redevenţele definite la subparagraful 4 a) care sînt aprobate şi certificate de autoritãţile malayeziene competente a fi plãtite în scopul promovãrii dezvoltãrii industriale în Malayezia şi care sînt plãtibile de o întreprindere care este în întregime sau aproape în întregime angajata în activitãţi cuprinse în urmãtoarele sectoare: a) fabricaţie, proces de asamblare; b) construcţii, inginerie pentru construcţii sau construcţii navale; sau c) electricitate, construcţii hidraulice, gaz sau transport apa. 6. Prevederile paragrafelor 2 şi 3 nu se aplica cînd beneficiarul redevenţelor, rezident al unui stat contractant, are, în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, un sediu permanent de care se leagã în mod efectiv dreptul sau bunul generator de redevenţe. În acest caz se aplica dispoziţiile art. 7. 7. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant dacã debitorul este acel stat, o unitate administrativ-teritorialã, o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o persoana juridicã, ori un rezident al acelui stat. Cu toate acestea, dacã debitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-unul din statele contractante un sediu permanent de care este legatã efectiv obligaţia de plata a redevenţelor şi care suporta sarcina acestor redevenţe, atunci aceste redevenţe sînt considerate ca provin din statul în care este situat sediul permanent. 8. Dacã, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv sau relaţiilor pe care ambii le întreţin cu terţe persoane, cuantumul redevenţelor plãtite, ţinînd cont de prestarea pentru care ele sînt vãrsate, excede pe acelea asupra cãrora s-ar fi convenit de debitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor asemenea relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd cont şi de celelalte prevederi ale prezentului acord. 9. Redevenţele obţinute de un rezident al României, pentru închirierea de filme supusã taxelor pentru închirierea de filme în Malayezia, nu vor fi impuse în Malayezia. ART. 13 Cistiguri din capital 1. Cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, sînt impozabile în statul contractant în care sînt situate aceste bunuri. 2. Cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor mobile care fac parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant o are în celãlalt stat contractant sau a bunurilor mobile ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau unei asemenea baze fixe se impun în celãlalt stat contractant. 3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, cistigurile provenind din înstrãinarea navelor şi aeronavelor exploatate în trafic internaţional şi a bunurilor mobile ţinînd de exploatarea unor astfel de nave şi aeronave sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii. 4. Cistigurile provenind din înstrãinarea oricãror bunuri, altele decît cele menţionate la paragrafele 1, 2 şi 3, sînt impozabile numai în statul contractant al cãrui rezident este cel care înstrãineazã. ART. 14 Servicii profesionale independente 1. Venitul obţinut de un rezident al unui stat contractant din servicii profesionale sau alte activitãţi independente cu caracter similar se impun numai în acel stat. Totuşi, în urmãtoarele circumstanţe, un astfel de venit se impune în celãlalt stat contractant: a) dacã beneficiarul este prezent în celãlalt stat o perioada sau perioade care nu depãşesc 183 zile în cursul anului calendaristic vizat; sau b) dacã remuneraţia pentru serviciile prestate în celãlalt stat este fie provenitã de la rezidenţi ai acelui stat, fie realizatã printr-un sediu permanent pe care o persoana nerezidenta îl are în acel stat şi care, în fiecare caz, depãşeşte 4.000 $ S.U.A. în anul calendaristic vizat, chiar dacã şederea lui în acel stat este pentru o perioada sau perioade care nu depãşesc 183 zile într-un an calendaristic. 2. Termenul servicii profesionale include mai ales activitãţi cu caracter de ordin ştiinţific, literar, artistic, educaţional ori de învãţãmînt, precum şi exercitarea în mod independent a activitãţii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil. ART. 15 Activitãţi profesionale dependente 1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 17, 18, 19, 20 şi 21, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute din activitãţi salariate de un rezident al unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul cînd activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant, remuneraţia astfel obţinutã este impozabilã în acel celãlalt stat. 2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţia obţinutã de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant va fi impozabilã numai în primul stat menţionat, dacã: a) beneficiarul este prezent în celãlalt stat o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în cursul anului calendaristic vizat; şi b) remuneraţia este plãtitã unei persoane sau în numele unei persoane care este nerezidenta a acelui celãlalt stat; şi c) remuneraţia nu provine de la un sediu permanent pe care persoana angajata îl are în celãlalt stat. 3. Prin derogare de la prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţia primitã pentru activitatea salariata exercitatã la bordul unei nave sau aeronave aparţinînd unei întreprinderi a unui stat contractant, prevãzutã la paragraful 1 al art. 8, va fi impozabilã numai în acel stat. ART. 16 Tantieme Prin derogare de la prevederile art. 14 şi 15, tantiemele şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le obţine în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau de supraveghere al unei societãţi rezidenţã în celãlalt stat sînt impozabile în acel celãlalt stat. ART. 17 Artişti şi sportivi 1. Prin derogare de la prevederile art. 14 şi 15, veniturile pe care profesioniştii de spectacole (cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune şi interpreţii muzicali) sau sportivii le obţin din activitatea lor personalã desfasurata în aceasta calitate se impun în statul contractant în care îşi desfãşoarã activitatea. 2. Dacã activitãţile la care se referã paragraful 1 sînt desfãşurate într-un stat contractant printr-o întreprindere a celuilalt stat contractant, beneficiile provenite din desfãşurarea acestor activitãţi prin intermediul unei astfel de întreprinderi vor fi impuse în primul stat menţionat. 3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, remuneraţiile sînt beneficiile provenite din activitãţi desfãşurate într-un stat contractant de profesioniştii de spectacole sau sportivi vor fi scutite de impozit în acel stat, dacã vizita în acel stat este efectuatã în baza unui program convenit între guvernele celor doua state contractante ori a unitãţilor administrativ-teritoriale, a subdiviziunilor politice, a autoritãţilor locale sau a persoanelor juridice ale acestora. ART. 18 Pensii şi anuitati 1. Orice pensie (alta decît o pensie la care se referã paragraful 2 al art. 20) ori anuitate obţinutã de o persoana fizica care este rezidenţã a unui stat contractant, din celãlalt stat contractant, se impune numai în primul stat menţionat. 2. Termenul anuitate înseamnã o suma determinata platibila la scadente stabilite, în timpul vieţii sau în cursul unei perioade de timp specificate sau care poate fi determinata, cu obligaţia de a face plãţile în schimbul unei compensãri depline şi corespunzãtoare în bani sau în echivalent banesc. ART. 19 Studenţi O persoana fizica care este rezidenţã a unui stat contractant şi care este prezenta în mod temporar în celãlalt stat contractant numai: a) ca student la o universitate, colegiu sau şcoala din celãlalt stat; b) ca practicant în domeniul comercial sau tehnic; sau c) ca beneficiar a unei burse, indemnizaţii sau recompense acordate cu scopul principal de a studia sau a face cercetãri, nu va fi impus în celãlalt stat pentru veniturile din strãinãtate obţinute în scopul întreţinerii sale, pregãtirii sau instruirii sale sau ca bursa acordatã pentru studii. Persoana fizica va fi, de asemenea, scutitã pentru o perioada de 2 ani pentru remuneraţiile obţinute pentru activitatea salariata, cu condiţia ca asemenea activitate sa fie exercitatã în legatura cu studiile sau instruirea sa ori în scopul întreţinerii sale. ART. 20 Funcţii publice 1. a) Remuneraţia, alta decît o pensie plãtitã de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã, o subdiviziune politica, o autoritate localã sau de o persoana juridicã, unei persoane fizice, pentru serviciile prestate respectivului stat sau unitãţi administrativ-teritoriale, subdiviziunii politice, autoritãţii locale sau persoanelor juridice, este impozabilã numai în acel stat. b) Totuşi, aceasta remuneraţie este impozabilã numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sînt prestate în acest stat şi beneficiarul remuneraţiei este un rezident al acestui din urma stat care: i) este un naţional al acestui stat; sau ii) nu a devenit rezident al acestui stat numai în scopul de a-şi desfasura activitãţile sale. 2. Orice pensie plãtitã de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorialã, o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o persoana juridicã a sa, din fondurile pe care acestea le-au constituit sau în afarã de acestea unei persoane fizice pentru serviciile prestate respectivului stat, unitãţi administrativ-teritoriale, subdiviziuni politice, autoritãţi locale sau persoane juridice este impozabilã numai în acel stat. 3. Prevederile art. 14, 15, 16 şi 18 se aplica numai remuneraţiei sau pensiilor plãtite pentru servicii prestate în cadrul unei activitãţi industriale sau comerciale de un stat contractant, de o unitate administrativ-teritorialã, o subdiviziune politica, autoritate localã sau persoana juridicã a sa. ART. 21 Profesori 1. O persoana fizica care, la invitaţia unei universitãţi, colegiu, şcoala sau oricãrei alte instituţii de învãţãmînt superior de natura similarã, recunoscuta ca atare într-un stat contractant, este prezenta în acel stat o perioada de pînã la 2 ani numai în scopul de a preda sau de a face cercetãri ştiinţifice sau şi una şi alta la o astfel de instituţie şi care este sau a fost, imediat înainte de a face vizita, rezidenţã a celuilalt stat contractant, va fi scutitã de impozit în primul stat menţionat pentru orice remuneraţie primitã pentru predare sau cercetare, cu privire la care este subiect de impunere în celãlalt stat. 2. Prezentul articol nu se aplica veniturilor din cercetãri, dacã aceste cercetãri sînt întreprinse în special pentru una sau mai multe persoane particulare. ART. 22 Venituri care nu au fost menţionate în mod expres Veniturile unui rezident al unui stat contractant care nu au fost menţionate în mod expres în articolele anterioare ale acordului, cu excepţia veniturilor provenind din celãlalt stat contractant, vor fi, de asemenea, impuse în acel celãlalt stat contractant. ART. 23 Metode de eliminare a dublei impuneri 1. Legislaţia în vigoare în fiecare stat contractant cu privire la impozitarea veniturilor se va aplica în continuare, cu excepţia cazului cînd prezentul acord prevede dispoziţii contrare. Cînd venitul este supus impozitului în ambele state contractante, înlesnirile prevãzute în vederea eliminãrii dublei impuneri se vor acorda conform paragrafelor urmãtoare. 2. În cazul României, impozitele plãtite în Malayezia de un rezident al României asupra venitului, în conformitate cu legile Malayeziei şi în concordanta cu prevederile acestui acord, vor fi deduse din impozitele plãtibile în România, dar suma nu va depãşi acea parte de impozit al României, pe care un astfel de venit îl suporta asupra întregului venit supus impozitului roman. Beneficiile vãrsate la bugetul statului de întreprinderile de stat romane vor fi socotite, în sensul prezentului acord, ca un impozit roman. 3. În vederea aplicãrii paragrafului 2, termenul impozite plãtite în Malayezia se considera ca include: a) cu privire la dividendele primite de o societate rezidenţã a Malayeziei, orice suma care ar fi trebuit sa fie plãtitã ca impozit malayezian, dar care a fost scutitã de impozit conform legilor Malayeziei cu privire la încurajarea şi promovarea dezvoltãrii economice în Malayezia, în vigoare la data semnãrii prezentului acord, sau oricãror alte prevederi subsecvente introduse în Malayezia în modificarea sau completarea acelor legi, în mãsura în care sînt acceptate de autoritãţile statelor contractante ca avînd caracter substanţial similar; b) dobinda care intra în sfera de aplicare a paragrafului 3 al art. 11 şi care nu a fost scutitã de impozitul malayezian pe dobinda în conformitate cu prevederile acelui paragraf; şi c) redevenţele industriale aprobate, la care se aplica paragraful 3 al art. 12 şi care nu au fost scutite de impozitul malayezian pe redevenţe, în conformitate cu acel paragraf. 4. În vederea aplicãrii paragrafului 2, cînd redevenţele obţinute de un rezident al României ca drepturi de chirie pentru filme care sînt în Malayezia supuse taxei pentru închirierea de filme, aceste taxe se considera ca fiind impozit malayezian. 5. În cazul Malayeziei, sub condiţiile prevãzute de legislaţia malayeziana cu privire la acordarea drept credit fata de impozitul malayezian plãtibil în orice alta ţara decît Malayezia, impozitul roman plãtibil conform legislaţiei României şi în conformitate cu acest acord fie direct sau prin deducere (excluzind, în cazul dividendelor, impozitul plãtibil cu privire la beneficiile din care se plãtesc dividendele) de un rezident al Malayeziei cu privire la venitul din surse situate în România, care au fost supuse impozitului în ambele state, atît în România cît şi în Malayezia, se acorda ca un credit, fata de impozitul malayezian plãtibil privitor la un astfel de venit, dar într-o suma care sa nu depãşeascã acea parte a impozitului malayezian pe care un astfel de venit îl suporta asupra întregului venit supus impozitului malayezian. ART. 24 Nediscriminarea 1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant la nici o impozitare ori alta obligaţie în legatura cu aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea sau obligaţia la care sînt sau pot fi supuşi nationalii celuilalt stat contractant aflaţi în aceeaşi situaţie. 2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi mai puţin favorabilã în celãlalt stat decît a întreprinderilor celuilalt stat care exercita activitãţi de acelaşi fel. 3. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este, în totalitate sau în parte, deţinut sau controlat, direct sau indirect, de cãtre unu sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat menţionat la nici o impozitare sau obligaţie în legatura cu impunerea care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţiile în legatura cu aceasta la care sînt sau pot fi impuse întreprinderile de acelaşi fel ale primului stat menţionat. 4. Dispoziţiile prezentului articol nu pot fi interpretate ca obligind fiecare dintre statele contractante de a acorda persoanelor fizice nerezidente în acel stat contractant o scãdere, reducere sau alta înlesnire la plata impozitului care sînt acordate persoanelor fizice rezidente. 5. Mai mult, dispoziţiile prezentului articol nu pot fi interpretate ca obligind un stat contractant de a acorda naţionalilor celuilalt stat contractant, nerezidenti în primul stat contractant, o scãdere, reducere sau alta înlesnire de impozit existenta în lege la data semnãrii prezentului acord numai pentru nationalii primului stat menţionat sau altor persoane specificate aici, care sînt nerezidente în acel stat. 6. Termenul impozitare indica în prezentul articol impozitele de orice natura sau denumire. ART. 25 Procedura amiabila 1. Cînd un rezident al unuia dintre statele contractante apreciazã ca mãsurile luate de unu sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impunere care nu este în conformitate cu prezentul acord, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legile de impozitare ale acelor state, sa prezinte cazul sau autoritãţilor competente din statul contractant al cãrui rezident este. 2. Autoritatea competenta se straduieste, dacã reclamaţiile îi par întemeiate şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa dea o soluţie satisfãcãtoare, sa rezolve problema pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri neconforme cu acordul. 3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui, pe calea înţelegerii amiabile, sa rezolve dificultãţile sau sa înlãture dubiile apãrute cu privire la interpretarea sau aplicarea acordului. 4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în vederea aplicãrii prezentului acord, în sensul paragrafelor precedente. ART. 26 Schimb de informaţii 1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului acord şi pentru prevenirea ori depistarea evaziunii sau sustragerii de la impozitarea prevãzutã în prezentul acord. Orice informaţie astfel schimbatã va fi tratata ca un secret şi nu va putea fi comunicatã decît persoanelor sau autoritãţilor însãrcinate cu stabilirea impunerilor, inclusiv stabilirea pe cale judecãtoreascã sau încasarea impozitelor vizate în prezentul acord. 2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu vor fi interpretate în nici un caz ca impunind unuia dintre statele contractante obligaţia: a) de a lua mãsuri administrative contrare legislaţiei proprii sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant; b) de a furniza informaţii care nu ar putea fi obţinute în baza prevederilor legislaţiei proprii sau practicii administrative obişnuite a unuia sau a celuilalt stat contractant; c) de a furniza informaţii prin care s-ar divulga orice secret comercial, industrial sau profesional ori un procedeu comercial sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice. ART. 27 Privilegii diplomatice şi consulare Prevederile prezentului acord nu aduc nici o atingere privilegiilor fiscale de care beneficiazã functionarii diplomatici sau consulari, conform reglementãrilor sau prevederilor acordurilor speciale. ART. 28 Intrarea în vigoare 1. Prezentul acord va fi supus ratificãrii şi instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Bucureşti, cît mai curînd posibil. 2. Acordul va intra în vigoare dupã schimbul instrumentelor de ratificare şi se va aplica cu privire la veniturile din ţara de sursa la sau dupã 1 ianuarie al anului urmãtor în care schimbul instrumentelor de ratificare a avut loc. ART. 29 Denunţarea Prezentul acord va rãmîne în vigoare pe o durata nedeterminatã, dar fiecare dintre statele contractante poate denunta acordul, printr-o nota de denunţare, la sau pînã la 30 iunie al fiecãrui an calendaristic, dupã o perioada de 5 ani de la intrarea în vigoare a acordului. În acest caz, acordul va inceta sa se aplice cu privire la veniturile din statul de sursa la sau dupã 1 ianuarie al anului urmãtor celui în care s-a dat nota de denunţare. Drept care împuterniciţii, în buna şi cuvenitã forma, ai celor doua guverne au semnat acordul, fãcut în dublu exemplar la Kuala Lumpur, azi 26 noiembrie 1982, fiecare în limbile romana, malayeziana şi engleza, cele trei texte avînd aceeaşi valoare. În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleza va prevala.
PROTOCOL
La data semnãrii Acordului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei s-a convenit ca urmãtoarele prevederi fac parte integrantã din acord:
1. În legatura cu art. 10 "Dividende": Cînd, în vederea aplicãrii art. VII al Acordului dintre guvernul Malayeziei şi guvernul Republicii Singapore pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Singapore la 26 decembrie 1968: a) un dividend plãtit de o societate: i) care a fost rezidenţã în ambele state Malayezia şi Singapore şi adunarea generalã a societãţii la care dividendul a fost declarat a avut loc în Malayezia; sau ii) care a fost rezidenţã în Singapore şi la data plãţii acelui dividend societatea s-a declarat ea însãşi a fi rezidenţã în Malayezia, dividendul va fi considerat ca fiind plãtit de societatea rezidenţã în Malayezia; b) un dividend plãtit de o societate: i) care a fost rezidenţã în Malayezia, cît şi în Singapore, şi adunarea generalã a societãţii la care dividendul a fost declarat a avut loc în Singapore; sau ii) care a fost rezidenţã în Malayezia şi în timpul plãţii acelui dividend societatea s-a declarat ea însãşi ca fiind rezidenţã a Singaporelui, dividendul va fi considerat ca fiind plãtit de cãtre o societate nerezidenta în Malayezia. 2. În legatura cu art. 22 "Venituri care nu au fost menţionate în mod expres": Comisionul provenind dintr-un stat contractant şi plãtit unui rezident al celuilalt stat contractant va fi impus în acel celãlalt stat. Totuşi, comisionul va putea fi impus în statul contractant de unde provine. Drept care subsemnaţii, împuterniciţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat acest protocol. Fãcut în dublu exemplar la Kuala Lumpur, azi 26 noiembrie 1982, fiecare în limbile romana, malayeziana şi engleza, cele trei texte avînd aceeaşi valoare. În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleza va prevala. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
