Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
-------------- *) Traducere. Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne (denumit în continuare MI) şi Ministerul Public (denumit în continuare MP), şi Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agenţia Elvetiana pentru Dezvoltare şi Cooperare (denumita în continuare AEDC), în baza Acordului de cooperare tehnica, încheiat între Guvernul României şi Guvernul Confederatiei Elvetiene la 8 noiembrie 1995, la Bucureşti, în scopul de a calauzi procesul de tranzitie cãtre economia de piata şi de a susţine initiativa privatã şi în vederea acordãrii de asistenta reformei în domeniul poliţiei şi justiţiei, pãrţile au convenit urmãtoarele: ART. 1 Condiţii generale şi definiţii 1.1. Oriunde sunt intalniti în acest acord, dacã nu se prevede altfel în context, urmãtorii termeni au umatorul înţeles: a) pãrţile contractante reprezintã Ministerul de Interne şi Ministerul Public din România şi Agenţia Elvetiana pentru Dezvoltare şi Cooperare; b) programe reprezintã anexa nr. 1; c) MI reprezintã Ministerul de Interne din cadrul Guvernului României; d) MP reprezintã Ministerul Public din cadrul Guvernului României; e) AEDC reprezintã Agenţia Elvetiana pentru Dezvoltare şi Cooperare a Departamentului Federal de Afaceri Externe, Guvernul Confederatiei Elvetiene; f) AE reprezintã Agenţia Executivã; g) anexele (adicã Proiectele documentelor - anexa nr. 1; Proiectul de buget - anexa nr. 2; Program de organizare - anexa nr. 3; Obligaţiile AE - anexa nr. 4 [urmeazã sa fie definitã şi completatã dupã încheierea Acordului dintre AEDC şi AE]) fac parte integrantã din acest acord. ART. 2 Obiectivele programului 2.1. Începând cu punerea bazelor structurilor de la sfârşitul anului 2000, obiectivele programului sunt: ● garantarea unei Politii de Proximitate (PdP) susţinute şi a unei instruiri în domeniul analizei tranzactionale (AT) în toate instituţiile de instruire şi educaţie ale Poliţiei; ● introducerea din punct de vedere practic a PdP în cel puţin 75% din oraşele din toate judeţele României; ● aducerea la cunostinta a conceptului PdP şi implementarea acestuia la nivelul tuturor structurilor poliţieneşti şi ale opiniei publice, printr-o activitate de relaţii publice efectuatã simultan; ● pregãtirea planului de mãsuri pentru introducerea 100% a PdP pana la sfârşitul anului 2006; ● evaluarea efectelor introducerii PdP şi în judeţul-pilot Braşov; ● îmbunãtãţirea eficientei muncii operative a Poliţiei şi a Departamentului de Procuratura; ● îmbunãtãţirea cooperãrii dintre Poliţie şi Departamentul de Procuratura; ● implementarea noilor directive, procedurilor de reorganizare, structurilor organizatorice reînnoite şi a unui sistem electronic de management/control. 2.2. Durata programului este pana la sfârşitul anului 2004. Aceasta poate fi extinsã, dacã este necesar. 2.3. AEDC poate lua în considerare extinderea programului. În acest caz, prezentul acord va fi modificat în consecinta. ART. 3 Costurile şi finanţarea programelor 3.1. Costurile totale ale programelor finanţate de Confederatia Elvetiana ajung pana la maximum 1.200.000 franci elvetieni. O estimare a bugetului programelor este inclusã în anexa nr. 2 la acest acord. În aceasta suma nu sunt incluse costurile AE (135 de zile-munca). Aceste costuri sunt suportate separat de AEDC. 3.2. MI şi MP vor contribui la proiect cu pana la 20% din suma împrumutului elvetian, în principal prin munca angajaţilor acestora (vezi art. 10). ART. 4 Fluxul fondurilor şi contribuţiilor financiare AEDC va efectua transferul plãţilor anticipate pentru program, în contul AE din Confederatia Elvetiana. Contul operat de cãtre AE este specificat în contractul semnat între AEDC şi AE. ART. 5 Organizarea şi implementarea programului 5.1. Implementarea şi managementul programului vor fi împãrţite de cele doua pãrţi contractante. 5.2. Strategiile programului vor fi definite şi controlate de cãtre Consiliul director, în care vor fi reprezentate atât partea elvetiana, cat şi cea romana. Organizarea şi funcţionarea cooperãrii sunt stipulate în anexa nr. 3 la prezentul acord. 5.3. Activitatea Consiliului director se va desfasura prin intalniri bianuale. Intalnirile pot fi, de asemenea, stabilite ori de câte ori este necesar. Reprezentanţi din rândul participanţilor la programe pot fi invitaţi la aceste intalniri. 5.4. În cadrul prezentului acord şefii şi coordonatorii proiectului ai partii romane sunt numiţi de MI, respectiv MP. 5.5. În acceptarea prezentului acord delegatul roman al şefului proiectului elvetian este un expert roman care a desfãşurat o activitate în cadrul programului, numit şi plãtit de AE. 5.6. AE competenta în problematica de management este responsabilã, fata de Consiliul director şi AEDC pentru implementarea programelor. ART. 6 Monitorizarea şi coordonarea 6.1. Responsabilitãţile pentru controlarea sarcinilor vor fi împãrţite între pãrţile contractante în conformitate cu participarea lor la program. 6.2. Instrumentele de control folosite trebuie sa fie definite în funcţie de nevoile programelor (instruire, furnizare de echipament, transport etc.). 6.3. Conceptul PEMT (planificare, evaluare, monitorizare, transpunere în practica) promovat de AEDC va furniza baza pentru control. 6.4. Monitorizarea va acoperi 4 mari domenii de interes: rezultate, proces, impact, context. 6.5. Monitorizarea activitãţilor urmeazã sa fie realizatã de toţi partenerii implicaţi în program şi va fi definitã de cãtre Consiliul director, în conformitate cu baza prezentului acord. ART. 7 Raportarea 7.1. Raportarea se va baza în principal pe monitorizarea datelor disponibile. 7.2. Forma şi structura rapoartelor, precum şi frecventa lor urmeazã sa fie stabilite de cãtre Consiliul director în funcţie de destinaţia acestora. 7.3. Consiliul director îşi va asuma responsabilitatea aprobãrii rapoartelor. 7.4. AE este responsabilã pentru elaborarea şi prezentarea rapoartelor cãtre AEDC, MI şi MP. Raportarea în cauza va furniza AEDC informaţiile necesare pentru propriile rapoarte care vor fi prezentate autoritãţilor elvetiene. ART. 8 Contabilitatea şi bilanţul contabil 8.1. AE va pãstra dosarele şi bilanţurile referitoare la operaţiunile executate, depozitele şi cheltuielile efectuate pentru derularea programelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei elvetiene. 8.2. Bilanţurile anuale pe plan local vor fi realizate la cererea uneia dintre pãrţile contractante. 8.3. AE este responsabilã pentru managementul şi contabilitatea pe care le presupune derularea programelor în Elvetia potrivit contractului încheiat cu AEDC. ART. 9 Agenţia Executivã, Consiliul consultativ 9.1. Personalul AE destinat programelor va consilia şi va pregati personalul partii romane în toate problematicile legate de capacitatea de construcţie, managementul şi implementarea programelor. 9.2. Funcţiile, sarcinile şi responsabilitãţile AE sunt prevãzute în anexa nr. 4 la prezentul acord, care va fi definitã şi completatã dupã încheierea Acordului dintre AEDC şi AE. ART. 10 Angajamentele partii romane 10.1. Pentru derularea prezentului acord, MI şi MP din România sunt responsabile cu implementarea şi managementul programelor, în funcţie de competente. 10.2. MI şi MP vor sprijini derularea programelor, urmãrind etapele necesare pentru a le furniza: ● manopera solicitatã (pentru organizare, coordonare, participare, translatie primara, cooperare, derulare); ● facilitãţile de transport (exceptând transportul aerian) pentru propriul personal, propriii participanţi şi pentru experţii elvetieni în România; ● localitãţile/sãlile pentru desfãşurarea atelierelor de lucru şi seminariilor în România; ● cazarea şi masa, precum şi cheltuielile propriului personal şi participanţilor lor în cadrul programelor în România. ART. 11 Angajamentele Guvernului Confederatiei Elvetiene 11.1. AEDC va furniza contribuţia Elvetiei pentru derularea programelor în baza prezentului acord, care se ridica la suma de maximum 1.200.000 franci elvetieni, dupã cum este prevãzut pentru buget în anexa nr. 2 la prezentul acord. ART. 12 taxe şi impozite 12.1. Prezentul acord este guvernat de prevederea Acordului de cooperare tehnica, încheiat între Guvernul României şi Guvernul Confederatiei Elvetiene la 8 noiembrie 1995, cu referire la materia taxelor şi impozitelor. ART. 13 Procurarea bunurilor şi serviciilor 13.1. Bunurile şi serviciile care urmeazã a fi finanţate în afarã de câştigurile contribuţiei elvetiene vor fi procurate în conformitate cu legislaţia elvetiana. 13.2. Procurarea acestora în Elvetia se va realiza în conformitate cu legislaţia elvetiana şi sub responsabilitatea AEDC. ART. 14 Proprietatea şi utilizarea echipamentului pe care îl presupune programul 14.1. Tot echipamentul finanţat prin contribuţie elvetiana va deveni proprietatea partii romane o data cu intrarea acestuia în România sau cumpãrarea pe piata localã; va fi pãstrat exclusiv pentru derularea programelor şi nu va fi folosit în alt scop fãrã aprobarea prealabilã, în scris, a AEDC. 14.2. AEDC nu îşi asuma nici un fel de responsabilitate în legatura cu echipamentul şi materialele menţionate. Dacã din anumite motive programele vor trebui suspendate, echipamentul furnizat prin contribuţie elvetiana va trebui folosit într-un mod care urmeazã a fi decis şi stabilit în scris de cãtre cele doua pãrţi contractante. ART. 15 Dispoziţii speciale 15.1. Pãrţile contractante îşi exprima preocuparea comuna în lupta impotriva coruptiei care prejudiciazã buna guvernare şi folosinta corespunzãtoare a resurselor necesare dezvoltãrii şi, în plus, pune în pericol competiţia deschisã şi cinstita bazatã pe preţ şi calitate. De aceea, ele îşi declara intenţia de a-şi uni eforturile pentru a lupta impotriva coruptiei şi, în particular, declara faptul ca orice oferta, dar, plata, remuneraţie sau profit de orice fel şi apreciat drept un act ilegal sau o practica corupta nu a fost şi nici nu va fi fãcut, direct sau indirect, vreunei persoane, oricine ar fi, în perspectiva unei recompensari sau punerii în practica a prezentului acord. Orice act de acest fel constituie suficiente motive pentru a justifica anularea prezentului acord, procurarea sau rezultarea recompensei ori pentru adoptarea oricãror alte mãsuri de corectie prevãzute de legea în materie. 15.2. Pãrţile contractante convin asupra faptului ca respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului, dupã cum au fost stabilite în particular în Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, calauzesc politicile lor interne şi externe şi constituie un element esenţial, situandu-se la acelaşi nivel cu obiectivele prezentului acord. ART. 16 Rezolvarea divergentelor 16.1. Divergenţele rezultate în urma interpretãrii sau aplicãrii prevederilor prezentului acord vor fi soluţionate pe cale diplomaticã, prin negocieri între pãrţile contractante. ART. 17 Încetarea acordului 17.1. În cazul nerespectãrii elementelor esenţiale la care face referire alin. 15.2, oricare dintre ele sau ambele pãrţi contractante pot lua mãsurile corespunzãtoare. Înainte de a adopta o astfel de mãsura, cu excepţia cazurilor de urgenta, partea contractantã în cauza va furniza toate informaţiile necesare unei examinari complete a situaţiei în perspectiva gasirii unei soluţii. În alegerea mãsurilor, prioritate trebuie data acelora care aduc cat mai putine impedimente functionarii prezentului acord. Asemenea mãsuri vor fi notificate imediat celeilalte pãrţi contractante. În scopul unei corecte interpretãri şi al unei aplicari practice a prezentului acord, pãrţile contractante convin ca situaţia de "urgenta specialã", în sensul paragrafului 1 al prezentului articol, sa existe dacã una dintre pãrţile contractante sãvârşeşte o încãlcare grava a unuia dintre elementele esenţiale sau obiectivele acordului la care se face referire la alin. 15.2. 17.2. În eventualitatea unei neintelegeri, oricare dintre pãrţile contractante poate denunta prezentul acord, oricând, dupã expirarea unui termen de 90 (nouãzeci) de zile de la data informãrii, în prealabil, în scris, a celeilalte pãrţi contractante. ART. 18 Eficacitatea şi dispoziţii finale 18.1. Prezentul acord va intra în vigoare la data când partea romana a notificat partii elvetiene îndeplinirea tuturor procedurilor prevãzute de legislaţia sa nationala. 18.2. Acesta va rãmâne valabil pana la data la care ambele pãrţi contractante şi-au îndeplinit obligaţiile asumate. 18.3. Pãrţile contractante pot modifica sau completa, în scris, prezentul acord, urmând procedura prevãzutã la alin. 18.1. 18.4. Fiecare parte contractantã poate denunta prezentul acord. Denunţarea va produce efecte la data primirii notificãrii scrise de cãtre cealaltã parte contractantã sau la o data ulterioara, indicatã în notificare. 18.5. Prezentul acord poate fi amendat prin schimb de scrisori între cele doua pãrţi contractante. Semnat la Berna la 26 martie 2003, în trei exemplare originale în limba engleza. Pentru Ministerul de Interne, Toma Zaharia, secretar de stat Pentru Ministerul Public, Tanase Joita, procurorul general al României Pentru Agenţia Elvetiana pentru Dezvoltare şi Cooperare, Walter Fust, directorul AEDC Anexa nr. 1 [a) şi b)] Proiectele documentelor Anexa nr. 2 Proiectul de buget Anexa nr. 3 [a) şi b)] Diagramele organizatorice ale programului Anexa nr. 4 Obligaţiile Agenţiei Executive (urmeazã a fi definite şi completate dupã încheierea Acordului dintre Agenţia Elvetiana pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Agenţia Executivã) ANEXA 1a) ---------la acord-------- ROMÂNIA PREZENTAREA CONCEPTULUI "POLIŢIA DE PROXIMITATE" Descrierea proiectului 2003-2004 1. Rezumat Pornind de la structurile înfiinţate la sfârşitul anului 2000, proiectul: ● va garanta o pregãtire susţinutã pentru Poliţia de Proximitate (PdP) şi analiza tranzactionala (AT) în toate instituţiile de pregãtire şi învãţãmânt ale Poliţiei; ● va implementa conceptul PdP în cel puţin 75% din judeţele României; ● va face cunoscute conceptul PdP, precum şi implementarea lui în cadrul Poliţiei şi al opiniei publice printr-o activitate de relaţii publice, desfasurata simultan; ● va pregati planul de mãsuri pentru definitivarea implementarii conceptului PdP pana la sfârşitul anului 2006; şi ● va evalua efectele implementarii conceptului PdP. 2. Situaţia iniţialã 2.1. Modificarea cadrului 1. În oraşele din judeţul-pilot Arges, precum şi în oraşul-pilot Piatra-Neamt evaluarea realizatã de factori externi a arãtat faptul ca proiectele-pilot în vederea implementarii, la nivel local a conceptului PdP, şi-au îndeplinit obiectivele în cea mai mare mãsura. 2. Analiza sondajului de opinie din 2002, desfãşurat în judeţul Arges în anul 2001, arata ca imaginea Poliţiei în rândul opiniei publice s-a imbunatatit comparativ cu rezultatul sondajului din anul 2000. 3. În judeţul Arges, precum şi în judeţul Neamt specialiştii din cadrul PdP au fost eliberaţi de alte îndatoriri pe care le presupune postul. 4. La nivelul conducerii Poliţiei Romane exista un regulament conform cãruia ar trebui sa se stabileascã un cadru legal pentru implementarea conceptului PdP, deja prezent în Legea poliţiei. 5. Şeful Poliţiei Romane doreşte implementarea rapida, la nivel de ţara, a conceptului PdP, dacã este posibil în anii 2003 şi 2004. Reprezentanţii partenerului de cooperare din Elvetia (DEZA) şi-au exprimat intenţia de a sprijini acest proiect. 6. Au fost luate mãsuri în vederea desfãşurãrii de cursuri de pregãtire în domeniul AT în toate instituţiile de pregãtire şi învãţãmânt. Programa acestor cursuri a fost deja introdusã în programa generalã a instituţiilor în cauza. 7. La cel mai înalt nivel, strategia de abordare în perioada 2003-2004 şi planul de activitãţi pe anul 2003 au fost realizate de o maniera concertata şi aprobate de comun acord. 2.2. Etapa iniţialã 1. Obiectivele propuse pentru anul 2002 au fost în mare mãsura atinse. Din Raportul evaluatorilor externi, prezentat partenerului elvetian la sfârşitul lunii august 2002, au rezultat urmãtoarele concluzii:
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Obiectiv în conformitate
cu matricea-cadru Concluziile evaluatorilor
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Conceptul PdP a fost introdus ● În Pitesti şi în cele 5 oraşe din judeţul
în mod concret în oraşul Pitesti Arges (şi în Piatra-Neamt) specialişti ai
şi în alte 5 oraşe din judeţul poliţiei comunitare (CP) furnizeazã deja o
Arges, precum şi în oraşul pregãtire la nivel de incepatori pentru o
Piatra-Neamt, iar instituţiile de activitate politieneasca în slujba
învãţãmânt asigura pregãtirea cetãţeanului.
necesarã. ● Specialiştii CP din Geneva (Ilotiers)
pregãtesc specialişti CP din România şi îi
însoţesc pe durata activitãţii lor de o
luna/un an.
● Baza teoreticã pentru formarea teoreticã şi
practica a specialiştilor CP romani o
constituie o programa şi o prima forma
redactatã a unor standarde minimale
(traduse în limba romana).
● Ofiţerii de poliţie din judeţul Arges
cunosc îndeaproape conţinutul şi obiectivele
CP.
● Populaţia reprezintã parte activa în cadrul
activitãţilor CP.
● Mijloacele de informare locale (TV, radio)
arata un interes sporit şi percep acţiunile
CP într-o maniera pozitiva.
● Şcolile sunt implicate în calitate de
parteneri CP majori.
● Secţia de Poliţie 3 din Pitesti a fost
reamenajata şi renovata în conformitate cu
standardele CP (finanţate de Elvetia).
● O mare parte din secţiile de poliţie nu sunt
pregãtite sa implementeze CP pentru moment,
deoarece sunt deficitare în privinta
birourilor pentru angajaţi, cat şi în
privinta spaţiului pentru primirea
publicului.
● Renovarea (finanţatã de Elvetia) camerelor
de primire pentru public la Inspectoratul
de Poliţie, cat şi la Secţia de Poliţie 2
din Pitesti şi în Piatra-Neamt este în
desfãşurare.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Conceptul PdP este implementat ● Nu a fost evaluatã.
în mod concret în alte 3 oraşe şi ● În baza unei propuneri de regulament a
într-un sector din Bucureşti. Inspectoratului General al Poliţiei Romane
este prevãzutã, începând cu anul 2003,
implementarea CP în toate oraşele din
România (Bucureşti - în mai 2003).
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pregãtirea poliţiei comunitare ● În România s-au desfãşurat cursuri
este furnizatã şi oficial inclusã introductive în AT, la care au participat
în programul de pregãtire peste 40 de cursanţi.
şi învãţãmânt din cadrul ● În Elvetia a avut loc un curs de formare a
Poliţiei. formatorilor (14 participanţi), fiind
evaluat la fata locului.
● Materialele utilizate în timpul cursului au
fost traduse în limba romana.
● Formatorii în AT sunt capabili sa susţinã
cursuri pentru incepatori în doua grupe.
● Pregãtirea în AT la nivel de incepatori
şi avansati pentru cadre din Poliţie este
prevãzutã a fi inclusã în programa (2003)
[este deja inclusã la Şcoala de Poliţie de
la Campina].
● Cursuri pentru "Sprijinirea victimelor
acţiunilor violenţe" [organizate pentru
prima data la Pitesti].
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Domeniile în care obiectivele nu au fost realizate sau au fost îndeplinite parţial sunt cele în care Poliţia Romana de proximitate ar fi trebuit sa schiteze o baza conceptuala, sa adopte planuri de mãsuri şi sa întreprindã acţiuni. Implementarea consistenta a conceptelor de munca pe termen lung, precum şi initiativa personalã a specialiştilor PdP pot fi imbunatatite. 3. Ca urmare a deciziei de înfiinţare a PdP pe teritoriul României, în prezent nu exista capacitatea necesarã pentru menţinerea proiectului cu privire la centrul de consiliere pentru victimele violenţei din Pitesti. Acest subproiect ar trebui sistat pentru moment şi reintrodus într-o faza ulterioara a proiectului. Municipalitatea din Pitesti nu ar trebui sa aibã nici un fel de ezitare în redistribuirea spaţiului care a fost alocat iniţial în acest scop. 4. Prevederile legale primare pentru decizia obligatorie în implementarea conceptului PdP au fost prezentate într-o prima forma Inspectoratului General al Poliţiei Romane şi urmeazã sa fie adoptate de cãtre acesta şi aprobate de Ministerul de Interne. Aceste prevederi legale sunt importante pentru implementarea pe scara larga a conceptului PdP. Experienta a demonstrat faptul ca: ● toţi şefii de Poliţie şi, treptat, întregul personal din cadrul Poliţiei ar trebui sa fie informati despre existenta PdP; ● introducerea conceptului PdP ar trebui realizatã printr-o campanie susţinutã; ● conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Romane şi cea a Poliţiei Capitalei, precum şi şefii inspectoratelor judeţene de poliţie trebuie sa aprobe înfiinţarea PdP în toatã ţara; şi ● în activitatea viitoare trebuie continuatã efectuarea de sondaje în scopul informãrii Poliţiei şi opiniei publice despre necesitatea existenţei PdP. 3. Sistemul obiectivelor (obiectivul principal, obiectivele proiectului, rezultate) 3.1. Obiectivul principal 1. Exista premise imbunatatite considerabil pentru ca Poliţia sa garanteze siguranta publica şi sa acţioneze în conformitate cu legea, de o maniera democratica, precum şi sa respecte pe deplin drepturile omului. 2. Proiectul ar trebui sa constituie baza unei activitãţi de poliţie în buna colaborare cu societatea civilã (Poliţia de Proximitate) în 75% din oraşele României (pana în prezent), în vederea îmbunãtãţirii siguranţei obiective şi subiective a populaţiei. 3.2. Scopul proiectului 2003-2004 Proiectul: ● va permite înfiinţarea PdP - cunoscutã şi sub numele de poliţie comunitara (CP) - în proporţie de 75% din oraşele României; ● va stabili pregãtirea PdP; ● va implementa acest aspect, precum şi teoria PdP în instituţiile de învãţãmânt din cadrul Poliţiei; ● va familiariza poliţia şi societatea civilã cu conceptul PdP; ● va pregati planul de mãsuri pentru implementarea conceptului PdP în proporţie de 100% în toatã ţara, în urmãtorii 2 ani; ● va arata impactul infiintarii PdP în România, pornind de la evaluarile ştiinţifice. 3.3. Rezultate 2003 În 2003 se asteapta urmãtoarele rezultate: ● Regulamentele cu privire la implementarea conceptului PdP în România au fost stabilite oficial de cãtre Inspectoratul General al Poliţiei Romane şi aprobate de cãtre Ministerul de Interne. ● Principalele instituţii politice şi oficialii Poliţiei, precum şi membrii Poliţiei au luat cunostinta despre conceptul PdP şi despre implementarea acestuia în România. ● Informaţiile despre conceptul PdP şi implementarea acestuia în România sunt fãcute publice, în comun, de cãtre partenerii de proiect elvetieni şi romani. ● Va fi ales un esantion semnificativ al opiniei publice şi va fi efectuatã o evaluare a rezultatelor privind imaginea Poliţiei şi asteptarilor din partea Poliţiei din perspectiva populaţiei. ● Implementarea conceptului PdP este însoţitã de o campanie de publicitate susţinutã. ● Va fi instruit un numãr suficient de profesori de la Academia de Poliţie, Şcoala de Poliţie şi de la centrele de pregãtire ale Poliţiei, care vor preda notiuni de baza despre PdP. ● Profesorii instruiti vor preda notiuni de baza despre PdP şi AT atât cadrelor active, cat şi studenţilor. ● Vor fi formati între 16 şi 20 de instructori privind PdP. ● Aceştia vor începe implementarea pas cu pas a metodelor de lucru ale Poliţiei în toate oraşele, pregatind un numãr suficient de specialişti. ● Toţi instructorii şi formatorii au finalizat un curs de AT. ● Au fost imbunatatite dotãrile din secţiile de poliţie privind relaţiile cu publicul. ● Au fost imbunatatite condiţiile tehnice pentru o activitate mai eficienta a specialiştilor PdP. ● A fost implementat conceptul PdP în sectorul 5 şi în alte sectoare ale municipiului Bucureşti. ● Implementarea conceptului PdP se realizeazã în Bucureşti, Braşov şi Timişoara de cãtre specialiştii elvetieni. ● Implementarea acestui concept s-a imbunatatit considerabil în judeţele Arges şi Neamt. ● Prima evaluare a stadiului implementarii va fi realizatã de cãtre specialiştii elvetieni în 40 de oraşe. ● Cursul de AT de la Academia de Poliţie şi Şcoala de Poliţie va fi evaluat de specialiştii elvetieni. ● Programul pe 2004 este emis de Comitetul romano-elvetian de evaluare. 4. Organizarea proiectului (vezi proiectul planului/diagrama anexatã) 1. Directorul elvetian de proiect este în acelaşi timp şi coordonatorul acestuia. El lucreazã direct cu persoanele responsabile cu pregãtirea (instructori). Aceştia sunt: Markus Gurt, psiholog la Poliţia Cantonului Zurich pe analiza tranzactionala, Dominique Jolliet, Stephane Vaney şi Serge Chatelain de la Poliţia Cantonului Geneva, specialişti în domeniul poliţiei comunitare, Georges Chariatte şi Michel Tharin, fosti politisti în acelaşi canton, Alexandru Puricescu, delegatul roman pe lângã coordonatorul elvetian al proiectului, specialist în relaţii cu publicul. Georges Chariatte este adjunctul directorului elvetian de proiect. 2. Directorul roman de proiect este adjunctul şefului Inspectoratului General al Poliţiei Romane, chestor Marian Tutilescu, care l-a desemnat pe inspectorul-şef Dan Savu coordonator de proiect. Acesta din urma colaboreazã direct cu persoanele desemnate sa punã în practica conceptul PdP, fiind responsabil cu pregãtirea tuturor activitãţilor din cadrul proiectului, derulate în acest sens în România. 3. Comitetul de conducere se întruneşte cel puţin de doua ori pe an. Membrii acestui comitet sunt: directorii de proiect roman şi elvetian, adjunctii acestora, delegatul roman şi delegatul coordonatorului elvetian al proiectului. Alãturi de aceştia mai pot participa şi alte persoane, dacã este necesar. Comitetul de conducere evalueaza activitãţile, fixeazã reperele proiectului, precum şi obiectivele programului pentru anul viitor. 5. Finanţare şi buget (vezi anexa referitoare la buget) 6. Control 6.1. Monitorizare 1. Monitorizarea se focalizeaza pe rezultate, conform matricei-cadru aprobate de Comitetul de conducere. Liderii de proiect împreunã cu cei implicaţi în procesul de pregãtire compara obiectivele propuse cu rezultatele de dupã desfãşurarea respectivelor activitãţi - dacã este posibil împreunã cu partenerii locali. 2. Monitorizarea SDC/AZO se bazeazã în primul rând pe rapoartele de progres, pe contactul cu liderii de proiect şi pe controlul implementarii proiectului de cãtre Biroul de coordonare. 3. Biroul de coordonare aduna fapte şi ecouri ale efectelor proiectelor în mediu şi urmãreşte rezonanta acestora în mass-media. 4. Delegatul roman pe lângã coordonatorul elvetian funcţioneazã din ordinul liderului de proiect elvetian, pregatind şi/sau supervizand îmbunãtãţirile tehnice din cadrul proiectului. 6.2. Evaluare 1. Dupã încheierea instruirii, a seminariilor şi cursurilor, evaluarea este facuta de reprezentanţii locali, adicã de participanţi. În plus, instructorii îl informeazã pe directorul de proiect, în cazul în care acesta nu a fost implicat direct. Rezultatele se reflecta atât în rapoartele de activitate, cat şi în raportul anual final. 2. La începutul, la mijlocul şi la sfârşitul proiectului va avea loc un sondaj de opinie care va fi analizat în vederea evaluãrii implementarii conceptului PdP. 3. O evaluare externa a proiectului în toamna anului 2004 va fi binevenita. 6.3. Raportare financiarã şi operationala Directorul de proiect elaboreazã rapoartele de progres conform contractului cu SDC. 7. Risc şi evaluare de potenţial 1. Implementarea conceptului PdP în România poate contribui într-o maniera decisiva la îmbunãtãţirea imaginii Poliţiei. Totodatã, va duce la o eficientizare a muncii, la o mai mare siguranta a populaţiei, la o mai buna comunicare şi la încredere reciprocã între cetãţeni şi Poliţie. Instruiti astfel, poliţiştii îşi vor îmbunãtãţi potenţialul şi vor deveni buni specialişti. Contribuţia financiarã româneascã este relativ scãzutã. Împreunã cu partenerii elvetieni, care contribuie cu resurse financiare şi de personal, se are în vedere modernizarea activitãţii Poliţiei. 2. Implementarea conceptului PdP la nivelul întregii activitãţi de poliţie în urmãtorii 2 ani constituie un pas important. Atingerea acestor obiective este posibila numai dacã cele doua pãrţi, romana şi elvetiana, îi vor convinge pe liderii locali de importanta proiectului. În acest sens, o condiţie suplimentarã este ca şi baza legalã sa se alinieze din punct de vedere organizational la aceste obiective. Experienta a demonstrat în multe alte tari ca rezistenta cea mai mare la implementarea unor proiecte de acest fel vine din partea liderilor, care sprijinã tipul de poliţie tradiţionala şi resping cele mai recente evolutii. Astfel, implementarea conceptului PdP este puţin probabila fãrã o vointa puternica şi fãrã susţinerea liderilor politici. Gossau, 29 decembrie 2002. dr. Peter Schorer, director de proiect Anexe: ------ - Diagrama organizãrii proiectului - Programul de activitãţi pentru anul 2003 - Bugetul pentru anii 2003-2004 ANEXA 1b) ----------la acord-------- ROMÂNIA ÎMBUNĂTĂŢIREA COOPERĂRII DINTRE POLIŢIE ŞI PARCHET Descrierea proiectului 2003-2004 1. Rezumat Plecand de la structurile înfiinţate dupã finele anului 2000, în judeţul-pilot Braşov, proiectul: ● va îmbunãtãţi eficienta muncii operative a Poliţiei şi a Parchetului; ● va îmbunãtãţi cooperarea dintre Poliţie şi Parchet; ● va implementa noi directive, proceduri şi structuri revizuite de organizare, precum şi un sistem de gestionare/control al fisierelor electronice. 2. Situaţia iniţialã 2.1. Schimbarea mediului 1. În judeţul-pilot Braşov, evaluarea externa din vara anului 2002 a arãtat o imbunatatire a condiţiilor, dar şi necesitatea de a consolida mãsurile româneşti şi elvetiene în vederea atingerii scopurilor propuse. 2. În toamna anului 2002 infrastructura a fost imbunatatita prin instalarea simultanã la Poliţie şi la Parchet a sistemului TRIBUNA de gestionare/control al fisierelor electronice, la un nivel primar. 3. În acelaşi timp, Poliţiei şi Parchetului le-a fost furnizatã o mare cantitate de echipamente pentru eficientizarea muncii administrative. 4. Noile directive legale sunt aprobate şi vor intra în vigoare în ianuarie 2003. 5. La cel mai înalt nivel operational, strategia pentru anii 2003-2004 şi planul de activitãţi pentru anul 2003 au fost elaborate şi aprobate reciproc. 2.2. Stadiul iniţial Obiectivele propuse pentru anul 2002 au fost în mare mãsura atinse. Din Raportul evaluatorilor externi, prezentat DEZA la sfârşitul lunii august 2002, au rezultat urmãtoarele concluzii:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Obiectiv în conformitate
cu matricea-cadru Concluziile evaluatorilor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cooperarea practica dintre ● O lista cu cele mai importante mãsuri pentru
Poliţie şi Parchet îmbunãtãţirea este eficienta cooperãrii dintre
Poliţie, în special Poliţia Judiciarã, şi
Parchet, precum şi implementarea programului
existent
● Judeţul-pilot şi partenerii individuali sunt
numiţi.
● Lista de mãsuri este adaptatã la circumstanţele
locale.
● Regulamentele de baza privind gestionarea
fisierelor şi cooperarea dintre Poliţie şi Parchet
au fost elaborate şi aprobate de procurorul
general al României.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Etapele privind activitatea ● Precum am menţionat mai sus, regulamentele au
şi organizarea sunt în fost semnate de procurorul general al României
desfãşurare, iar regula- şi de inspectorul-şef al Poliţiei din
mentele de instruire în judeţul-pilot.
judeţul-pilot sunt ● Regulile privitoare la procedurile de munca şi
implementate în vederea organizare a judeţului-pilot au fost elaborate.
îmbunãtãţirii cooperãrii ● Personalul din judeţul-pilot nu este încã
practice instruit cu privire la aplicarea regulilor. Vor
fi stagii de pregãtire în Elvetia în toamna
anului 2002 (amânate pentru februarie 2003).
● Evaluarea privind implementarea sistemului de
gestionare/control al fisierelor electronice a
fost realizatã, iar pregatirile privind
instalarea sistemului sunt în derulare. O
implementare imediata nu este încã posibila.
(Implementarea de baza a fost încheiatã în
decembrie 2003.)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Domeniile în care obiectivele au fost doar parţial atinse sunt cele în care o baza conceptuala ar fi trebuit elaborata, planuri de mãsuri ar fi trebuit adoptate şi partenerii romani ar fi trebuit sa desfãşoare acţiunile aferente. Procesul de implementare consistenta a conceptelor de activitate pe termen lung este imbunatatit. 7. Este absolut necesar ca liderii Poliţiei şi ai Parchetului din Braşov sa decidã asupra implementarii regulilor de cooperare în judeţul-pilot prin intermediul noii tehnici şi al controlului. Experienta a arãtat ca: ● instruirea tuturor, în special a ofiţerilor de rang superior din Poliţie şi ai Parchetului, privind noile metode şi instrumente de munca este de o importanta majorã; ● membrii Poliţiei şi ai Parchetului trebuie sa creadã în necesitatea unui sistem de cooperare modern; ● o reţea a fisierelor electronice de gestionare/control trebuie conceputã etapa cu etapa; ● trebuie întreprinse mãsuri în vederea adoptãrii sistemului şi în alte judeţe ale tarii. 3. Obiectivele sistemului (obiectivul principal, scopurile proiectului, rezultate) 3.1. Obiectivul principal Exista premise considerabil imbunatatite pentru ca Poliţia şi Departamentul de Procuratura sa garanteze siguranta publica şi sa acţioneze în conformitate cu legislaţia, în mod democratic, apropiat fata de cetãţeni şi respectând în totalitate drepturile omului. 3.2. Scopul proiectului 2003-2004 Proiectul din judeţul-pilot Braşov: ● imbunatateste eficienta muncii operative a Poliţiei şi a Departamentului de Procuratura, precum şi cooperarea dintre acestea; şi ● implementeaza procedurile revizuite, structurile organizationale, directivele şi sprijinul oferit de un sistem electronic de gestionare/control al fisierelor; ● dezvolta un exemplu care poate fi adoptat de alte judeţe din România. 3.3. Rezultate 2003 Urmãtoarele rezultate sunt urmãrite în judeţul-pilot Braşov în anul 2003: ● Regulamentele recent stabilite, legate de procedurile pentru judeţul-pilot, au fost implementate şi prezentate atât la Poliţie, cat şi la Parchet. ● Poliţiei şi Parchetului le va fi furnizat minimul de aparatura solicitatã pentru îmbunãtãţirea eficientei. ● Gestionarea şi controlul cazurilor aflate în competenta Poliţiei şi Parchetului vor fi efectuate cu ajutorul sistemului TRIBUNA de procesare electronica a datelor. ● Personalul de conducere al Poliţiei şi Parchetului va gestiona sistemul electronic de procesare TRIBUNA. ● Formularele-standard imprimate solicitate de Poliţie şi Parchet vor fi transformate în formulare electronice. ● Reprezentanţii Poliţiei şi ai Parchetului, din serviciile de investigare cunosc metodele de lucru şi cooperarea dintre aceste sectoare din Elvetia şi vor impartasi experienta lor pentru materializarea mãsurilor în judeţul-pilot Braşov. ● Va fi efectuatã o evaluare în scopul dezvoltãrii unui program de restructurare pentru Parchetul Judeţului Braşov. 4. Organizarea proiectului (vezi planul/diagrama anexatã) Şeful elvetian de proiect este şi coordonatorul proiectului. El lucreazã în mod direct cu persoanele având competente în domeniul pregãtirii (instructori). Aceştia sunt: Michel-Andre Fels, procuror federal şi adjunct al procurorului general elvetian; Thomas Wyser, procuror federal; Rolf Braun, comisar în cadrul Poliţiei Criminale din Poliţia Cantonului Berna; Anton Schaller, specialist mass-media; N.N., specialist de organizare şi management; şi inginer Alexandru Puricescu, delegatul roman al coordonatorului elvetian de proiect. Michel-Andre Fels este director adjunct al proiectului elvetian. Şefii romani de proiect sunt dr. Angela Nicolae, procuror-şef la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie a României, şi chestor Marian Tutilescu, inspector adjunct al Inspectoratului General al Poliţiei Romane şi director general al Poliţiei Municipiului Bucureşti. Dr. A. Nicolae este în directa legatura cu şeful proiectului elvetian şi cu coordonatorul roman al proiectului, Irina Coliban, procuror general în cadrul Parchetului Judeţului Braşov. Irina Coliban tine legatura în mod direct cu partenerii romani ai Parchetului şi Poliţiei. Îl informeazã, de asemenea, pe inspectorul-şef al Poliţiei Braşov Mircea Bucur. În colaborare cu acesta şi cu coordonatorul roman al proiectului pe problematica poliţiei are competente în domeniul pregãtirii activitãţilor legate de proiect în România. Comitetul de conducere se întruneşte cel puţin de doua ori pe an. Membrii acestui comitet sunt şefii proiectelor roman şi elvetian şi adjunctii acestora, precum şi coordonatorii romani şi delegatul coordonatorului elvetian. Şi alte persoane pot fi invitate sa participe la aceste şedinţe, dacã este necesar. Comitetul de conducere evalueaza activitãţile, stabileşte bazele proiectului şi obiectivele acestuia, precum şi programul pentru anul viitor. 5. Finanţare şi buget (vezi bugetul anexat) 6. Control 6.1. Monitorizare Monitorizarea urmãreşte rezultatele în conformitate cu matricea-cadru. Liderii de proiect şi/sau persoanele având competente în domeniul instruirii compara obiectivele atinse cu rezultatele stabilite dupã îndeplinirea activitãţilor respective - dacã este posibil, vor face acest lucru împreunã cu partenerii locali. Monitorizarea SDC/AZO se bazeazã în primul rând pe rapoartele privind progresul, pe contactele periodice cu liderii de proiect şi pe rezultatele controlului proiectului de cãtre Biroul de coordonare. Biroul de coordonare aduna date reale şi impresii privind efectele în mediu şi urmãreşte mediatizarea proiectului. Delegatul coordonatorului elvetian acţioneazã în conformitate cu cele dispuse de liderul elvetian de proiect, în special pentru a pregati şi/sau pentru a superviza îmbunãtãţirile tehnice importante efectuate în cadrul proiectului. 6.2. Evaluare Dupã încheierea pregãtirii practice, a atelierelor şi cursurilor, va fi facuta o evaluare personalã de cãtre reprezentanţii partenerului local respectiv, de exemplu de cãtre participanţi. În plus, instructorii îl vor informa pe liderul de proiect, în cazul în care acesta nu a fost direct implicat. Rezultatele sunt reflectate în rapoartele de activitate, precum şi în raportul anual final. 6.3. Raportarea financiarã şi operationala Liderul elvetian de proiect întocmeşte rapoarte privind progresele în conformitate cu contractul încheiat cu DEZA. 7. Evaluarea riscului şi potenţialului Proiectul poate contribui în mod decisiv la îmbunãtãţirea cooperãrii dintre Poliţie şi Procuratura în judeţul-pilot, în sensul de a grãbi derularea procedurilor şi, ca rezultat, de a mari siguranta publica. Poate fi considerat un început al modernizãrii administraţiei Justiţiei, precum şi a Poliţiei. Exista posibilitatea de a pregati membrii administraţiei şi ca utilizatori ai computerelor. Contribuţia financiarã care va fi oferitã de cãtre partea romana este mica. Specialiştii partii elvetiene cunosc problemele care vor trebui rezolvate datoritã experienţei lor de zi cu zi. De aceea vor putea comunica cu partenerii romani la acelaşi nivel. Implementarea noilor regulamente, mãsurilor organizatorice şi a instrumentelor de lucru solicita o gestionare consecventa a proiectului atât de cãtre partea romana, cat şi de cãtre cea elvetiana. Tehnica de calcul va fi benefica numai dacã toţi operatorii vor lucra dupã aceleaşi metode. Tehnica de calcul solicita reţele interne. Instalarea acestora nu implica doar sume mari de bani, ci va duce şi la investiţii ulterioare în tehnica de calcul. De aceea, va fi necesar ca proiectele sa fie foarte bine coordonate, inclusiv folosindu-se proiectele de gestionare ale UE şi mãsuri privind tehnica de calcul. Acest lucru nu va fi uşor, dar este important pentru extinderea sistemului-pilot şi în alte judeţe - acesta fiind obiectivul final al acestui proiect. Gossau, 29 decembrie 2002. dr. Peter Schorer, director de proiect Anexe: ------ - Diagrama organizãrii proiectului - Programul de activitãţi pentru anul 2003 - Bugetul pentru anii 2003-2004la acord--------- BUGETUL PENTRU ANII 2003-2004
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cheltuieli de regie Partea elvetiana
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Managementul proiectului realizat de cãtre
Agenţia Executivã 135 de zile de lucru
Cheltuieli de birou 52.000,00
Costuri de proiect Partea elvetiana
Transfer de know-how în România (instruire,
pregãtire, expertiza, consultanţa) 390.000,00
Instruire în Elvetia 111.000,00
Cheltuieli de cãlãtorie 101.000,00
Conceptul de relaţii publice 41.000,00
6 sondaje ale opiniei publice 64.000,00
Transport şi materiale 12.000,00
Interpreti/traducere 49.000,00
Restructurarea secţiilor de poliţie 174.000,00
Repararea secţiilor de poliţie 114.000,00
Instalarea infrastructurii pentru sistemul
informatizat de management şi control al dosarelor 45.000,00
Diverse 3.000,00
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: +135 de zile de lucru +1.200.000
(partea elvetiana)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 3a)
PROIECT - "IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI «POLIŢIA DE PROXIMITATE»"
Diagrama
┌────┐ ┌───────────┐ ┌─────────────────────┐
│FDFA│ │ Ambasada │ │Ministerul de Interne│
├────┤ ├───────────┤ ├─────────────────────┤
│DDC │ │ Serviciul │ │Inspectoratul General│
└─┬──┘ │Coordonator│ │ al Poliţiei │
│ └───────────┘ └─────────────────────┘
│ ^ ^ ^
│ │ │ │
│ Comisia ┌────┘ │ │
│ │ │ v
v v │ ┌────────────────────────┐
┌─────────────────────────────┐ │ │ Coordonator de Proiect │
│ DEA │<──┼───────────>│ ────────────────────── │
│ Şef de Proiect + Coordonator│ │ ┌──────┤ Chestor M. Titulescu │
│ ────────────────────────────┤ │ │ └────────────────────────┘
│ Dr. Peter Schrorer │ │ │ ^
│ Ajunct: Georges Chariatte │<──┼─────┼─────┐ │
└────────────────────────┬────┘ │ │ │ │
^ ^ │ │ │ │ v
│ │ v v v │ ┌──────────────────┐
│ │ ┌────────────────────┐ └───>│ Coordonator: │
│ │ │ Consiliul Director │<──────┤ ──────────────── │
│ │ └────────────────────┘ ┌─────┤Insp. şef Dan Savu│
│ │ ^ │ └──────────────────┘
│ └──────────────────┐ │ │ ^
│ │ │ │ │
v │ │ │ v
┌────────────────────────────┐ │ │ ┌────┘ ┌────────────────────────┐
├─────┐ │ │ │ │ ├─────┐ │
│Alţii│ │ v │ v │Alţii│ │
├─┬───┴─────────────┐ │ ┌─────┴─────────┐ ├─┬───┴────────┐ │
│ │Serviciul Federal│ │ │Delegat al │ │ │Oraşul Pilot│ │
│ │ de Poliţie │ │ │Coordonatorului│ │ └─┬──────────┴┐ │
│ └─┬───────────────┴┐ │ │P. Elvetiene: │<─>│ │Oraşe │ │
│ │Însãrcinaţi cu │ │ │Ing. Alexandru │ │ └─┬─────────┴┐ │
│ │ Misiunea │ │ │ Puricescu │ │ │Bucureşti │ │
│ └─┬──────────────┴───┐ │ └──────┬────────┘ │ └─┬────────┴──┐ │
│ │Poliţia Cantonului│ │ │ │ │Instructori│ │
│ │ Geneva │ │ │ │ └─┬─────────┴─┐ │
│ └─┬────────────────┴─┐ │ │ │ │Academia de│ │
│ │Poliţia Cantonului│ │ │ │ │Poliţie │ │
│ │ Zurich │ │ │ │ │Şcoala de │ │
│ └──────────────────┘ │ │ │ │Poliţie │ │
│ │ v │ │Centrul de │ │
│ │ Monitorizare │ │Instruire │ │
│ │ │ └───────────┘ │
│ ┌────────────────────────┐ │ │ │
│ │Instruirea derulatorilor│ │ │ │
│ │ de proiect │ │ │┌──────────────────────┐│
│ └────────────────────────┘ │<─────────────────────>││Parteneri ││
│ │ ││Poliţia de Proximitate││
└────────────────────────────┘ │└──────────────────────┘│
│ │
│ │
└────────────────────────┘
ANEXA 3b)
PROIECT - "COOPERAREA DINTRE POLIŢIE ŞI PARCHET"
┌──────────┬─────────────────────┐
┌────┐ ┌───────────┐ │Ministerul│ Ministerul de │
│FDFA│ │ Ambasada │ │ Public │ Interne │
├────┤ ├───────────┤ ├──────────┼─────────────────────┤
│DDC │ │ Biroul de │ │Procuror │Inspectoratul General│
└─┬──┘ │Coordonare │ │General │ al Poliţiei │
│ └─────┬─────┘ └──────────┴─────────────────────┘
│ ^ │ ^
│ │ │ │
│ ┌────────┐ │ │ │
│ │Comisia │ │ │ │
│ └────────┘ │ │ │
│ │ └───────┐ │
│ │ │ │
│ │ │ v
v v │ ┌──────────┬────────────────────────┐
┌─────────────────────────────┐ │ │ Şef de │ Coordonator de Proiect │
│ DEA │ │ │ Proiect: │ ────────────────────── │
│ Şef de Proiect + Coordonator│<─┼────>│Dr. Angela│ Chestor M. Titulescu │
│ ────────────────────────────┤ │ │ Nicolae│ │
│ Dr. Peter Schrorer │ │ └───┬──────┴────────────────────────┘
│ Ajunct: Michel-Andre Fels │<─┼─────────┼────┐ ^
└─────────────────────────┬───┘ │ ┌──────┘ │ │
^ ^ │ │ │ v v
│ │ v v v ┌─────────────┬───────────────────┐
│ │ ┌──────────────┐ │Coordonator: │Coordonator adjunct│
│ │ │ Comitetul de │<───┤ ─────────── │────────────────── │
│ │ │ Conducere │ │Irina Coliban│Insp. şef Dan Savu │
│ │ └──────────────┘ └─────────────┤ │
│ │ ^ ^ │Insp. şef M. Bucur │
│ │ │ │ └───────────────────┘
│ └─────────────┐ │ │ ^
│ │ │ │ │
v │ │ │ v
┌────────────────────────────┐ │ │ │ ┌────────────────────────┐
├─────┐ │ │ │ │ │ │
│Alţii│ │ v │ v │ │
├─┬───┴─────────────┐ │ ┌───┴───────────┐ │ ┌──────────────┐ │
│ │Serviciul Federal│ │ │Delegatul │ │ │Regiune Pilot │ │
│ │ de Poliţie │ │ │Coordonator al │ │ │pentru Parchet│ │
│ └─┬───────────────┴─┐ │ │P. Elvetiene: │<->│ └─┬────────────┴─┐ │
│ │Serviciul Federal│ │ │Ing. Alexandru │ │ │Regiune Pilot │ │
│ │al Min. Public │ │ │ Puricescu │ │ │pentru Poliţie│ │
│ └─┬───────────────┴──┐ │ └──────┬────────┘ │ └───┬──────────┴┐ │
│ │Cantonul Poliţiei │ │ │ │ │Alţii │ │
│ │ Berna │ │ │ │ └───────────┘ │
│ └─┬────────────────┴─┐ │ │ │ │
│ │Firma de efectuare│ │ │ │ │
│ │a sondajelor în │ │ │ │ │
│ │rândul opiniilor │ │ │ │ │
│ │publice │ │ v │ │
│ └──────────────────┘ │ Monitorizare │ │
│ │ │ │
│ ┌────────────────────────┐ │ │ │
│ │Instruirea derulatorilor│ │ │ │
│ │ de proiect │ │<─────────────────────>│┌──────────────────────┐│
│ └────────────────────────┘ │ ││Alţi parteneri de ││
│ │ ││cooperare ││
└────────────────────────────┘ │└──────────────────────┘│
│ │
│ │
└────────────────────────┘
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.