Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ACORD din 26 mai 2003 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Croatia privind transportul pe caile navigabile interioare
Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia, denumite în continuare pãrţi contractante, dorind sã promoveze relaţiile de prietenie existente între cele douã state, dorind sã contribuie la dezvoltarea şi întãrirea relaţiilor de colaborare dintre statele lor în domeniul transportului de mãrfuri şi pasageri pe cãile navigabile interioare şi sã stimuleze introducerea tehnologiilor moderne în navigaţia pe cãile navigabile interioare, având în vedere prevederile Convenţiei privind regimul navigaţiei pe Dunãre (Belgrad, 18 august 1948), luând în considerare Actul Final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi, în special, al acelor prevederi referitoare la dezvoltarea transportului, luând, de asemenea, în considerare iniţiativa Uniunii Europene privind elaborarea unei convenţii internaţionale care sã reglementeze în mod unitar aspectele legate de navigaţia pe cãile navigabile interioare, au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1 Prezentul acord va fi aplicat pe cãile navigabile interioare ale României şi ale Republicii Croaţia, clasificate conform Acordului european privind marile cãi navigabile de importanţã internaţionalã (A.G.N.), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 1996. ART. 2 În scopul prezentului acord, termenii de mai jos au urmãtoarele semnificaţii: a) nave româneşti - nave fluviale sau maritimo-fluviale înregistrate în Registrul românesc de nave, care navigheazã sub pavilion românesc şi care efectueazã transport de mãrfuri şi/sau de pasageri pe cãile navigabile interioare; b) nave croate - nave fluviale sau maritimo-fluviale înregistrate în Registrul croat de nave, care navigheazã sub pavilion croat şi care efectueazã transport de mãrfuri şi/sau pasageri pe cãile navigabile interioare; c) societãţi de navigaţie româneşti - persoane juridice române înregistrate pentru a efectua transport de mãrfuri sau de pasageri pe cãile navigabile interioare şi care acţioneazã în conformitate cu legislaţia românã în vigoare; d) societãţi de navigaţie croate - persoane fizice sau juridice croate înregistrate pentru a efectua transport de mãrfuri sau de pasageri pe cãile navigabile interioare şi care acţioneazã în conformitate cu legislaţia croatã în vigoare; e) autoritate competentã: - pentru Guvernul României - Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei; - pentru Guvernul Republicii Croaţia - Ministerul Afacerilor Maritime, Transporturilor şi Comunicaţiilor. Pãrţile contractante îşi vor notifica reciproc orice modificare privind autoritãţile competente respective; f) porturi - porturi maritime şi fluviale, precum şi locurile de acostare autorizate oficial pentru încãrcare, descãrcare sau transbordare de mãrfuri, precum şi îmbarcare/debarcare de pasageri, situate pe cãile navigabile interioare la care se face referire în art. 1; g) trafic direct - transportul de mãrfuri şi/sau de pasageri, efectuat cu nave româneşti şi nave croate între porturile situate pe teritoriul statului unei pãrţi contractante şi porturile situate pe teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante; h) trafic în tranzit - transportul de mãrfuri şi/sau de pasageri, efectuat cu nave româneşti şi nave croate pe cãile navigabile interioare din teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante, fãrã oprire pentru operaţiuni de încãrcare/descãrcare de mãrfuri sau îmbarcare/debarcare de pasageri, şi a cãror destinaţie nu este un port situat pe teritoriul statului oricãrei pãrţi contractante; i) trafic cu navele unui stat terţ - transportul de mãrfuri şi/sau de pasageri, efectuat cu nave arborând pavilionul unui stat terţ între porturile situate pe teritoriul statului unei pãrţi contractante şi porturile situate pe teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante; j) trafic printr-un stat terţ - transportul de mãrfuri şi/sau de pasageri, efectuat cu nave româneşti între porturile aflate pe teritoriul Republicii Croaţia şi porturile situate pe teritoriul unui stat terţ sau cu nave croate între porturile situate pe teritoriul României şi porturile situate pe teritoriul unui stat terţ; k) cabotaj - transportul de mãrfuri şi/sau de pasageri, efectuat între porturile româneşti de cãtre nave croate sau între porturile croate de cãtre nave româneşti. ART. 3 1. Navele româneşti şi navele croate au permisiunea sã navigheze pe cãile navigabile interioare la care se face referire la art. 1 şi sã foloseascã porturile situate pe acestea. 2. Prevederile paragrafului 1 vor fi aplicate în mod corespunzãtor pentru transportul de echipamente plutitoare, precum şi pentru transportul navelor nou-construite. ART. 4 1. Navelor româneşti şi navelor croate li se acordã în mod echitabil dreptul de a efectua transport în trafic direct. 2. Societãţile de navigaţie româneşti şi societãţile de navigaţie croate au dreptul sã participe liber în traficul direct. ART. 5 Navele româneşti şi navele croate pot efectua în mod liber trafic în tranzit pe cãile navigabile interioare la care se face referire la art. 1. ART. 6 Traficul cu navele unui stat terţ este permis numai cu aprobarea autoritãţii competente din statul pe teritoriul cãruia se aflã portul/porturile de încãrcare. ART. 7 Traficul printr-un stat terţ este permis numai cu aprobarea autoritãţii competente din statul pe teritoriul cãruia se aflã portul/porturile de încãrcare. ART. 8 Cabotajul va fi efectuat în conformitate cu legislaţia în vigoare a statului între porturile cãruia se efectueazã un astfel de transport. ART. 9 1. Navele, membrii de echipaj ai acestora, pasagerii, precum şi încãrcãtura aflatã la bord respectã legislaţia naţionalã a pãrţii contractante pe ale cãrei ape navigabile interioare aceste nave navigheazã. 2. Documentele şi certificatele referitoare la navã, pasageri, încãrcãturã şi membrii de echipaj, eliberate de autoritãţile relevante ale unei pãrţi contractante, vor fi recunoscute de autoritãţile relevante ale celeilalte pãrţi contractante, cu condiţia ca acestea sã fie în conformitate cu legislaţia naţionalã a acestei pãrţi contractante. Un comitet comun desemnat de comisia mixtã va verifica modelele acestor documente. ART. 10 Navele româneşti şi navele croate pot transporta mãrfuri periculoase pe cãile navigabile interioare la care se face referire în art. 1, cu condiţia respectãrii legislaţiei naţionale şi a convenţiilor internaţionale în vigoare care se referã la respectiva cale de navigaţie interioarã. ART. 11 Fiecare parte contractantã va acorda navelor care arboreazã pavilionul statului celeilalte pãrţi contractante acelaşi tratament pe care îl acordã navelor care arboreazã pavilionul statului sãu. Aceastã prevedere se va aplica în mod special la: a) utilizarea ecluzelor, a instalaţiilor portuare şi a locurilor de acostare; b) perceperea tarifelor portuare şi de navigaţie, colectate de autoritãţile portuare; c) întocmirea formalitãţilor de cãtre autoritãţile relevante; d) alimentarea cu combustibili, lubrifianţi şi provizii; e) eliminarea reziduurilor şi a apelor poluate. ART. 12 Fiecare parte contractantã va acorda navelor care arboreazã pavilionul statului celeilalte pãrţi contractante acelaşi tratament pe care îl acordã navelor care arboreazã pavilionul statului sãu în ceea ce priveşte tratamentul vamal privind aprovizionarea navei cu alimente, combustibili şi lubrifianţi folosiţi la bord. ART. 13 1. Societãţile de navigaţie româneşti şi societãţile de navigaţie croate pot, în condiţii de reciprocitate, stabili agenţii şi efectua achiziţii pe teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante, cu respectarea legislaţiei naţionale a acesteia. 2. Societãţile de navigaţie româneşti şi societãţile de navigaţie croate pot conveni, în vederea promovãrii rentabilitãţii transportului, asupra unor înţelegeri privind cooperarea în domeniul tehnic şi comercial. ART. 14 1. Societãţile de navigaţie româneşti şi societãţile de navigaţie croate au dreptul sã transfere liber, la sediul lor permanent, diferenţele dintre veniturile şi cheltuielile rezultate din transportul de mãrfuri şi/sau de pasageri, realizate pe teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante, în conformitate cu legislaţia naţionalã a respectivei pãrţi contractante. 2. În ceea ce priveşte impozitele pe venit şi pe capital, va fi aplicat Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnat la Zagreb la 25 ianuarie 1996. ART. 15 Navele româneşti şi navele croate pot ancora ziua şi noaptea în porturi, precum şi în alte locuri de ancoraj autorizate, situate pe cãile navigabile interioare la care se face referire la art. 1. ART. 16 1. La trecerea frontierei de stat a unei pãrţi contractante, membrii de echipaj de pe navele care arboreazã pavilionul statului celeilalte pãrţi contractante trebuie sã fie în posesia unui document de cãlãtorie valabil. 2. Alte persoane care cãlãtoresc pe navele româneşti şi pe navele croate, la trecerea frontierei de stat a celeilalte pãrţi contractante, trebuie sã fie în posesia unui document de cãlãtorie valabil şi, dacã este necesar, a unei vize sau a unui permis de rezidenţã. 3. Toate persoanele menţionate la paragraful 1 trebuie sã fie incluse într-o listã cuprinzând echipajul, iar persoanele menţionate în paragraful 2 trebuie sã fie incluse într-o listã cuprinzând pasagerii. 4. Ambele pãrţi contractante vor efectua, pânã la intrarea în vigoare a prezentului acord, schimbul de modele ale documentelor menţionate la paragraful 1. 5. În mãsura în care legislaţia naţionalã a unei pãrţi contractante privind intrarea, şederea sau plecarea strãinilor pe/de pe teritoriul statului sãu conţine prevederi mai avantajoase, se vor aplica aceste prevederi. 6. Fiecare parte contractantã îşi rezervã dreptul de a refuza intrarea pe teritoriul statului sãu a persoanelor menţionate la paragrafele 1 şi 2, care deţin un document de cãlãtorie valabil şi o vizã, dacã aceste persoane sunt considerate indezirabile. ART. 17 În cazul în care un incident apare la bordul unei nave arborând pavilionul statului unei pãrţi contractante, care sã facã imposibilã continuarea voiajului sau întoarcerea în statul de încãrcare (avarie, accident, îmbolnãvirea gravã a unei persoane etc.), autoritãţile relevante ale celeilalte pãrţi contractante, pe teritoriul statului cãreia se aflã nava, vor acorda asistenţa necesarã pentru acea navã şi/sau pentru persoanele aflate la bord. ART. 18 1. Pentru urmãrirea implementãrii prevederilor prezentului acord se înfiinţeazã o comisie mixtã. Comisia mixtã este compusã din câte 3 reprezentanţi pentru fiecare parte contractantã, numiţi de autoritatea lor competentã. Preşedinţia Comisiei mixte va fi asiguratã alternativ de cele douã pãrţi contractante. La şedinţele Comisiei mixte pot participa şi alţi experţi. La prima sa şedinţã Comisia mixtã va stabili regulamentul sãu de funcţionare. 2. Comisia mixtã are urmãtoarele sarcini şi responsabilitãţi: a) sã facã schimb de date statistice privind navele şi încãrcãtura; b) sã facã propuneri autoritãţilor competente privind stabilirea unor tarife eficiente şi profitabile din punct de vedere economic, precum şi a condiţiilor aferente traficului direct; c) sã numeascã Comisia comunã. 3. Înţelegerile încheiate în baza propunerilor Comisiei mixte, în conformitate cu paragraful 2, vor intra în vigoare în decurs de douã sãptãmâni de la comunicarea reciprocã a acordului autoritãţilor competente ale pãrţilor contractante. 4. Dacã Comisia mixtã nu poate realiza o înţelegere, atunci, la cererea unei pãrţi contractante, reprezentanţii autoritãţilor competente se întâlnesc pentru consultãri în interval de 4 sãptãmâni. 5. Comisia mixtã va prezenta pãrţilor contractante propuneri privind adaptarea prezentului acord la evoluţia transporturilor pe cãile navigabile interioare şi soluţionarea tuturor problemelor care pot apãrea din aplicarea prezentului acord. ART. 19 Autoritãţile competente ale pãrţilor contractante vor transmite Comisiei mixte, la cererea sa, acele documente de care are nevoie pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilitãţilor sale, în conformitate cu prevederile paragrafului 2 al art. 18. ART. 20 Ambarcaţiunile sportive şi de agrement care arboreazã pavilionul statului unei pãrţi contractante pot utiliza cãile navigabile interioare din teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante, cu respectarea legislaţiei naţionale şi a reglementãrilor în vigoare cu privire la respectiva cale navigabilã interioarã. ART. 21 Prezentul acord nu va afecta drepturile şi obligaţiile pãrţilor contractante aşa cum reies acestea din acordurile bilaterale sau multilaterale la care România şi Republica Croaţia sunt pãrţi. ART. 22 Orice divergenţã privind interpretarea şi aplicarea prezentului acord va fi soluţionatã prin negocieri directe între autoritãţile competente ale pãrţilor contractante. Dacã prin negocieri nu se ajunge la o înţelegere, aceastã divergenţã va fi soluţionatã pe cãi diplomatice. ART. 23 Prezentul acord va putea fi modificat sau completat prin acordul reciproc al pãrţilor contractante. În acest sens, fiecare parte contractantã va înainta propunerile sale de amendamente sau completãri cãtre cealaltã parte contractantã, care are obligaţia de a rãspunde în termen de 30 de zile. Orice amendament convenit de pãrţile contractante va intra în vigoare în conformitate cu prevederile art. 24. ART. 24 Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii ultimei notificãri în scris, pe cãi diplomatice, prin care oricare parte contractantã a informat cealaltã parte contractantã asupra îndeplinirii procedurii sale legale naţionale pentru intrarea în vigoare a acestui acord. ART. 25 Prezentul acord se încheie pe o perioadã nedeterminatã. Prezentul acord va înceta la 6 luni de la data la care una dintre pãrţile contractante notificã, în scris, pe cãi diplomatice, celeilalte pãrţi contractante intenţia sa de a-l denunţa. Semnat la Zagreb la 26 mai 2003, în douã exemplare originale, fiecare în limbile românã, croatã şi englezã, toate textele fiind egal autentice. În cazul oricãrei divergenţe de interpretare, textul în limba englezã va prevala.
Pentru Guvernul României, Miron Tudor Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei
Pentru Guvernul Republicii Croaţia, Roland Zuvanic, ministrul afacerilor maritime, transporturilor şi comunicaţiilor
________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
