Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ACORD din 11 aprilie 1993 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 9 noiembrie 1993
Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite, dorind sa promoveze şi sa întãreascã relaţiile economice prin încheierea unui acord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,
au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1
Persoane vizate
Prezentul acord se va aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezentul acord se va aplica impozitelor pe venit şi pe capital stabilite în numele fiecãrui stat contractant, al subdiviziunilor sale politice sau autoritãţilor locale sau al unitãţilor sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sînt percepute.
2. Sînt considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total sau pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe cistigurile provenite din înstrãinarea proprietãţii mobile sau imobile, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului.
3. Impozitele existente asupra cãrora se va aplica prezentul acord sînt:
a) În cazul României:
(i) impozitul pe veniturile realizate pe persoanele fizice;
(ii) impozitul pe profiturile realizate de persoanele juridice;
(iii) impozitul pe salarii şi alte remuneraţii similare;
(iv) impozitul pe veniturile realizate din activitãţi agricole; (denumite în continuare impozit roman).
b) În cazul Emiratelor Arabe Unite:
(i) impozitul pe venit;
(ii) impozitul pe corporatii; (denumite în continuare impozit al Emiratelor Arabe Unite).
4. Acordul se va aplica, de asemenea, oricãror impozite, în esenta identice sau similare, care sînt stabilite dupã data semnãrii acestui acord, în plus sau în locul impozitelor existente la care se face referire în paragraful 2. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricãror modificãri importante aduse în legislatiile lor fiscale într-o perioada de timp rezonabila, dupã efectuarea unor astfel de modificãri.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentului acord, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) termenii un stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã România sau Emiratele Arabe Unite, dupã cum cere contextul;
b) termenul România înseamnã România şi, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiva şi platoul continental, asupra cãrora România exercita drepturi suverane în conformitate cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, aflate în apele marii, pe fundul şi în subsolul acesteia;
c) termenul Emiratele Arabe Unite înseamnã Emiratele Arabe Unite şi, folosit în sens geografic, înseamnã zona în care se afla teritoriul sub suveranitatea sa, precum şi marea sa teritorialã, spaţiul aerian, zona submarina asupra cãrora Emiratele Arabe Unite exercita, în conformitate cu dreptul internaţional, drepturi suverane care se referã la teritoriul sau şi insulele aflate sub jurisdicţia sa;
d) termenul impozit înseamnã impozit roman sau impozit al Emiratelor Arabe Unite, în funcţie de context;
e) termenul persoana include o persoana fizica, o societate sau oricare alta asociere de persoane, legal constituitã în fiecare dintre statele contractante;
f) termenul societate înseamnã oricare persoana juridicã sau oricare alta entitate care este consideratã ca o persoana juridicã, în scopul impozitãrii;
g) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a unui alt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
h) termenul naţional înseamnã:
(i) în cazul României, oricare persoana fizica avînd cetãţenia României şi toate persoanele juridice, societãţile de persoane, asociaţiile şi orice alta entitate avînd statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare în România;
(ii) în cazul Emiratelor Arabe Unite, oricare persoana fizica avînd naţionalitatea Emiratelor Arabe Unite în conformitate cu legislaţia Emiratelor Arabe Unite şi oricare persoana juridicã, societate de persoane sau alta persoana juridicã avînd statutul în conformitate cu legislaţia Emiratelor Arabe Unite;
i) termenul trafic internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava sau aeronava exploatatã de o întreprindere care are sediul conducerii efective în unul dintre statele contractante, cu excepţia cazului cînd nava sau aeronava este exploatatã numai în locuri situate în celãlalt stat contractant;
j) termenul autoritate competenta înseamnã:
(i) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat; şi
(ii) în cazul Emiratelor Arabe Unite, ministrul finanţelor şi industriei sau reprezentantul sau autorizat;
k) termenul unitate administrativ-teritorialã se foloseşte în relaţia cu România; şi termenii subdiviziune politica şi autoritate localã se folosesc în relaţia cu Emiratele Arabe Unite.
2. În ce priveşte aplicarea acestui acord de cãtre unul dintre statele contractante, orice termen care nu este definit în acord va avea sensul ce i se atribuie de cãtre legislaţia fiscalã a acelui stat, referitoare la impozitele care fac obiectul acordului, dacã contextul nu cere o interpretare diferita.
ART. 4
Rezident
1. În sensul prezentului acord, termenul rezident al unui stat contractant înseamnã:
a) în cazul României, oricare persoana care, potrivit legislaţiei României, are domiciliul în România, precum şi o societate care este înregistratã şi are sediul conducerii efective în România;
b) în cazul Emiratelor Arabe Unite, oricare persoana care, potrivit legislaţiei Emiratelor Arabe Unite, are domiciliul în Emiratele Arabe Unite, precum şi o societate care este înregistratã şi are sediul conducerii efective în Emiratele Arabe Unite.
2. În sensul paragrafului 1 sus-menţionat, în cazul Emiratelor Arabe Unite, termenul rezident va include:
a) Guvernul Emiratelor Arabe Unite sau oricare subdiviziune politica şi autoritate localã ale acestuia;
b) oricare instituţie guvernamentalã, stabilitã prin lege, cum ar fi Banca Centrala, fonduri, societãţi, autoritãţi, fundaţii, agenţii sau oricare alte entitãţi similare, stabilite în Emiratele Arabe Unite;
c) oricare entitate interguvernamentalã stabilitã în Emiratele Arabe Unite, la care Emiratele Arabe Unite, împreunã cu alte state, a subscris capital.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana fizica este rezident al ambelor state contractante, atunci statutul sau se determina dupã cum urmeazã:
(i) aceasta va fi consideratã rezident al statului în care are o locuinta permanenta la dispoziţia sa. Dacã dispune de cîte o locuinta permanenta în ambele state contractante, va fi consideratã rezident al statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale);
(ii) dacã statul, în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat, sau dacã nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, atunci va fi consideratã rezident al statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;
(iii) dacã persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, este consideratã rezident al statului al cãrui naţional este;
(iv) dacã persoana este naţional al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
4. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este rezident al ambelor state contractante, atunci va fi consideratã rezident al statului în care îşi are sediul conducerea efectivã.
ART. 5
Sediul permanent
1. În sensul prezentului acord, termenul sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri, în care întreprinderea îşi desfãşoarã în întregime sau în parte activitatea sa.
2. Termenul sediu permanent va include, respectiv:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, un put de petrol sau gaze, o cariera sau oricare alt loc de extracţie a resurselor naturale;
g) o ferma sau plantaţie.
3. Termenul sediu permanent va cuprinde, de asemenea:
a) un şantier de construcţii, un proiect de montaj sau de instalare sau activitãţile de supraveghere în legatura cu acestea, dar numai cînd asemenea şantier, proiect sau activitãţi continua pentru o perioada mai mare de 9 luni, în orice perioada de 12 luni;
b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţa, de cãtre o întreprindere a unui stat contractant prin angajaţii sãi sau alt personal angajat de întreprindere în acest scop în celãlalt stat contractant, dar numai cînd activitãţile de aceasta natura, pentru acelaşi proiect sau un proiect conex, continua pentru o perioada sau perioade care insumeaza mai mult de 9 luni, în orice perioada de 12 luni.
4. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1-3, termenul sediu permanent nu va include:
a) folosirea de instalaţii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii;
c) menţinerea unui stoc de mãrfuri sau produse aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul prelucrãrii de cãtre o alta întreprindere;
d) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpãrãrii de produse sau mãrfuri ori pentru culegerea de informaţii pentru întreprindere;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul de a desfasura, pentru întreprindere, orice alta activitate cu caracter pregatitor sau auxiliar;
f) vînzarea de produse sau mãrfuri, aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziţii temporare, dupã închiderea tirgului sau expoziţiei menţionate, cu condiţia ca pãrţile interesate sau societãţile sa aducã la îndeplinire toate cerinţele în fiecare dintre statele contractante.
5. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, o persoana care desfãşoarã activitate într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant - alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 6 al acestui articol -, se considera a avea un sediu permanent în primul stat menţionat, dacã:
a) are în primul stat menţionat împuternicirea de a negocia şi încheia contracte pentru sau în numele unei asemenea întreprinderi; sau
b) menţine în primul stat un stoc de produse şi mãrfuri din care efectueazã în mod regulat vinzari de produse sau mãrfuri pentru sau în numele unei asemenea întreprinderi; sau
c) primeşte dispoziţii în primul stat menţionat, în exclusivitate sau aproape în exclusivitate pentru întreprinderea insesi sau pentru întreprindere şi alta întreprindere care este controlatã de aceasta sau are interese în a o controla.
6. Un broker, un agent comisionar sau alt agent cu statut independent, care desfãşoarã în mod obişnuit activitate ca intermediar într-o întreprindere a unui stat contractant şi un eventual client din celãlalt stat contractant, nu se va considera ca are un sediu permanent în acel celãlalt stat contractant, în cazul cînd asemenea activitãţi nu implica primirea unor dispoziţii în sensul paragrafului 5 de mai sus şi cu condiţia ca asemenea persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite. Totuşi, cînd activitãţile unui asemenea agent sînt desfãşurate în întregime sau aproape în întregime în numele acelei întreprinderi, acesta nu va fi considerat ca un agent cu statut independent în sensul prezentului paragraf.
7. Faptul ca o societate care este rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant sau care exercita activitate în acel celãlalt stat (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Venitul din proprietãţi imobile
1. Venitul realizat de un rezident al unui stat contractant din bunuri imobile (inclusiv venitul din agricultura şi exploatãri forestiere), situate în celãlalt stat contractant, poate fi impus în acel celãlalt stat contractant.
2. Termenul bunuri imobile are sensul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care bunurile în cauza sînt situate. Termenul va include, în orice caz, toate accesoriile proprietãţii imobile, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultura şi exploatãrile forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, surselor şi a altor resurse naturale; navele şi aeronavele nu sînt considerate bunuri imobile.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în oricare alta forma a bunurilor imobile.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunuri imobile utilizate la exercitarea unei profesii independente.
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat contractant, în afarã de cazul cînd întreprinderea exercita activitatea în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea exercita activitatea sa în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuitã acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitind activitãţi identice sau analoage, în condiţii identice sau analoage, tratind cu toatã independenta cu întreprinderea a cãrui sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sînt admise la scãdere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmãrite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla sediul permanent sau în alta parte, aceste prevederi fiind aplicabile indiferent de restricţiile prevãzute de legislaţia interna.
4. În mãsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent sa fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale pãrţi componente, nici o prevedere din acest paragraf nu impiedica acel stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzualã; metodele de repartizare adoptate vor fi totuşi ca rezultat în concordanta cu principiile enunţate în prezentul articol.
5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent, pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul cînd exista motive valabile şi suficiente de a proceda altfel.
7. Cînd profiturile includ elemente de venit care sînt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
ART. 8
Transporturi maritime şi aeriene
1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor şi aeronavelor vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
2. Dacã locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave, atunci acesta se considera a fi situat în statul contractant în care este situat portul de înregistrare a navei sau, dacã nu exista un atare port, în statul contractant în care este rezident cel care exploateazã nava.
3. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi, precum şi asupra dobinzilor aferente fondurilor legate de exploatarea aeronavelor.
4. Prin derogare de la prevederile art. 3 lit. g):
a) în sensul paragrafului 1 al prezentului articol, termenii întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã o întreprindere desemnatã de Guvernul Emiratelor Arabe Unite sau de Guvernul României, în funcţie de context;
b) autoritãţile competente ale statelor contractante vor schimba liste cu întreprinderile la care se face referire la lit. a).
ART. 9
Întreprinderi asociate
1. Cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau
b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi, fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sînt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care, fãrã aceste condiţii, ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acestei întreprinderi şi impuse în consecinta.
2. Cînd un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinînd acelui stat şi impune, în consecinta, profiturile asupra cãrora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusã impozitãrii în acel celãlalt stat şi profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant, dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci acel celãlalt stat va proceda la modificarea corespunzãtoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unei astfel de modificãri se va tine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord şi autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc, dacã este necesar.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate rezidenţã a unui stat contractant cãtre o persoana rezidenţã a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende, potrivit legislaţiei acestui stat, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 3% (trei la suta) din suma bruta a dividendelor.
3. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2, dividendele plãtite de o societate rezidenţã, fie a unuia sau a celuilalt dintre statele contractante, nu vor fi impozabile dacã beneficiarul efectiv al dividendelor este:
a) guvernul oricãrui stat contractant sau oricare instituţie guvernamentalã sau entitate aparţinînd acestuia;
b) o societate care este rezidenţã fie a unuia sau a celuilalt stat contractant, al carei capital este deţinut direct sau indirect în proporţie de cel puţin 25% (douãzeci şi cinci la suta) de guvernul sau de o instituţie guvernamentalã fie a unuia sau a celuilalt stat contractant.
4. Dispoziţiile paragrafelor 2 şi 3 nu privesc impozitarea societãţii pentru profiturile din care se plãtesc dividendele, avînd în vedere şi legislaţia referitoare la investiţiile strãine.
5. Termenul dividende folosit în prezentul articol indica veniturile provenind din acţiuni sau din drepturi de folosinta, din pãrţi miniere, din pãrţi de fondator sau alte drepturi, cu excepţia creditelor, participarilor la profituri, veniturilor din alte pãrţi sociale care sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca şi veniturile din acţiuni, de cãtre legislaţia statului în care este rezidenţã societatea care distribuie dividendele.
6. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica cînd beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate în celãlalt stat contractant, în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã printr-un sediu permanent sau o baza fixa situata acolo, iar deţinerea pachetului de acţiuni, în virtutea cãruia sînt plãtite dividendele, este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau 15, dupã caz.
7. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, acest celãlalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate, cu excepţia cazului cînd participarea generatoare de dividende este legatã efectiv de un sediu permanent sau de o baza fixa situata în acel celãlalt stat, nici sa supunã profiturile nedistribuite ale societãţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite reprezintã, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celãlalt stat.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi, astfel de dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin în conformitate cu legislaţia acelui stat, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 3% (trei la suta) din suma bruta a dobinzilor.
3. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 ale acestui articol, dobinzile provenind din:
a) Emiratele Arabe Unite şi plãtite Guvernului României sau Bãncii sale Naţionale sau oricãrei instituţii financiare aparţinînd Guvernului vor fi scutite de impozit în Emiratele Arabe Unite;
b) România şi plãtite Guvernului Emiratelor Arabe Unite sau instituţiilor sale financiare vor fi scutite de impozit în România;
c) asemenea instituţii al cãror capital este deţinut în întregime sau parţial de Guvernul Emiratelor Arabe Unite sau al României vor fi scutite de toate formele de impunere referitoare la dobinzi, fie într-unul sau în celãlalt stat contractant.
4. În sensul dispoziţiilor paragrafului 3, termenul Guvern:
a) în cazul Emiratelor Arabe Unite, înseamnã Guvernul Emiratelor Arabe Unite şi va include:
(i) subdiviziunile politice, autoritãţile locale, administraţiile locale şi guvernele locale;
(ii) Banca Centrala a Emiratelor Arabe Unite, Autoritatea Investiţiilor din Abu-Dhabi şi alte instituţii guvernamentale;
b) în cazul României, înseamnã Guvernul României şi va include:
1) unitãţile administrativ-teritoriale;
2) Banca Nationala a României;
3) Banca Romana pentru Dezvoltare - S.A.;
4) Banca Romana pentru Agricultura;
5) Banca Romana de Comerţ Exterior - S.A.;
6) oricare alte instituţii guvernamentale.
5. Termenul dobinzi, folosit în prezentul articol, indica veniturile din creanţe de orice fel, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la profituri şi, în special, veniturile din efecte publice, din obligaţiuni şi titluri de creanta, inclusiv premiile şi recompensele legate de aceste efecte, titluri sau obligaţiuni.
Penalizãrile pentru plata cu intirziere nu sînt considerate dobinzi, în sensul prezentului articol.
6. Dispoziţiile paragrafului 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitatea în celãlalt stat contractant din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau o persoana care efectueazã servicii personale independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legatura cu care sînt plãtite dobinzile este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se aplica dispoziţiile art. 7 sau 15, dupã caz.
7. Dobinzile se considera ca provin dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este acel stat, o subdiviziune politica, o autoritate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd plãtitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legatã efectiv creanta asupra cãreia se plãtesc dobinzile şi aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci dobinzile se considera ca provin din statul în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
8. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau între ambii şi o alta persoana, suma dobinzilor depãşeşte, indiferent de cauza, suma care s-ar fi cuvenit în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.
9. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafului 1 şi 2 ale acestui articol, guvernul unui stat contractant va fi scutit de impozit în celãlalt stat contractant în legatura cu orice forma de dobinda obţinutã de acel guvern şi de instituţiile la care se referã paragraful 4, din celãlalt stat contractant.
ART. 12
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant vor fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi, asemenea redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 3% (trei la suta) din suma bruta a redevenţelor.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, redevenţele industriale vor fi scutite de impozit în ambele state contractante.
4. În prezentul articol, termenul redevenţe înseamnã plati de orice natura, efectuate pentru folosirea unui drept de autor (altul decît cel asupra unei opere literare, dramatice, muzicale sau artistice), a unui patent, desen sau model, a unui plan sau formula secreta, a unui proces de fabricaţie sau pentru informaţii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific, cu excepţia plãţilor privind minele, carierele sau exploatarea resurselor naturale.
5. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau efectueazã în celãlalt stat servicii personale independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plãtesc redevenţele sînt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În asemenea situaţie se aplica prevederile art. 7 sau 15, dupã caz.
6. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este acest stat, o subdiviziune politica, o autoritate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd plãtitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legat efectiv dreptul sau bunul generator de redevenţe şi acestea se suporta de sediul permanent sau baza fixa, atunci redevenţele se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiar sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor, avînd în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sînt plãtite, depãşeşte, indiferent de cauza, suma care s-ar fi convenit între plãtitor şi beneficiar în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.
ART. 13
Comisioane
1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi, aceste comisioane pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al comisioanelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 3% (trei la suta) din suma bruta a comisioanelor.
3. Termenul comisioane folosit în prezentul articol indica remuneraţiile plãtite oricãrei persoane pentru serviciile prestate în calitate de intermediar, comisionar general sau oricare alta persoana asimilatã unui intermediar sau comisionar de cãtre legislaţia localã a statului din care provine o astfel de suma.
4. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica în cazul cînd beneficiarul comisioanelor, rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant, din care provin aceste venituri, un sediu permanent de care sînt legate efectiv comisioanele. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7.
5. Comisioanele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este acel stat, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd plãtitorul comisioanelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent cu care a fost contractatã obligaţia de a plati comisioanele şi aceasta se suporta de sediul permanent, atunci comisioanele se considera ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiar sau relaţiilor pe care şi unul şi celãlalt le întreţin cu o terta persoana, suma comisioanelor plãtite, ţinînd seama de serviciile pentru care sînt datorate, depãşeşte, indiferent de cauza, pe cea care s-ar fi convenit între plãtitor şi beneficiar în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.
ART. 14
Cistiguri din înstrãinãri de bunuri
1. Cistigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6 şi situate în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în statul contractant în care sînt situate aceste bunuri.
2. Cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor mobile, fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a bunurilor mobile ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impozabile în acel celãlalt stat.
3. Cistigurile provenind din înstrãinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internaţional, precum şi a bunurilor mobile necesare exploatãrii acestora vor fi impuse numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Cistigurile provenind din înstrãinarea oricãror alte bunuri decît cele menţionate la paragrafele 1, 2 şi 3 vor fi impuse numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã.
ART. 15
Profesii independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesii independente sau a altor activitãţi independente cu caracter analog pot fi impuse în acel stat contractant numai dacã nu dispune în mod obişnuit, în celãlalt stat contractant, de o baza fixa pentru exercitarea activitãţii sale; dacã dispune de o astfel de baza fixa, veniturile pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant, dar numai partea care este atribuibila acelei baze fixe.
2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiei de medic, avocat, inginer, arhitect, contabil şi dentist.
ART. 16
Profesii dependente
1. Sub rezerva dispoziţiilor de la art. 17, 20, 21 şi 22, salariile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata vor fi impuse numai în acel stat, cu condiţia ca activitatea sa nu fie exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea este exercitatã în celãlalt stat contractant, asemenea remuneraţii primite pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru activitate salariata, exercitatã în celãlalt stat contractant, sînt impozabile numai în primul stat contractant, dacã:
a) beneficiarul rãmîne în celãlalt stat o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în cursul anului fiscal vizat; şi
b) remuneraţiile sînt plãtite de o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat; şi
c) sarcina remuneraţiilor nu este suportatã de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat.
3. Prin derogare de la dispoziţiile precedente ale acestui articol, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata, exercitatã la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internaţional, vor fi impuse în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
ART. 17
Profesori şi cercetãtori
O persoana fizica, care este rezident al unui stat contractant, imediat înaintea sosirii în celãlalt stat contractant, la invitaţia unei universitãţi, colegiu, şcoala sau altui institut similar educaţional sau a unui institut de cercetare ştiinţificã, şi care este prezent în acel celãlalt stat pentru o perioada care nu depãşeşte 3 ani, numai în scopul de a preda sau a efectua cercetare sau pentru ambele, la un asemenea institut de educaţie sau cercetare, va fi scutitã de impozit o perioada care nu depãşeşte 3 ani în acel celãlalt stat, în legatura cu orice remuneraţie primitã pentru predare sau cercetare.
ART. 18
Studenţi şi practicanti
1. Un student sau un practicant în domeniul comercial sau industrial, care este sau a fost imediat înainte de sosirea într-un stat contractant rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat în scopul educãrii sau pregãtirii sale, va fi scutit de impozit în primul stat contractant pentru:
a) plãţile fãcute acestuia de o persoana rezidenţã în afarã primului stat contractant menţionat în scopul întreţinerii, educãrii sau pregãtirii sale; şi
b) remuneraţia primitã ca angajat în acel prim stat contractant menţionat, cu condiţia ca angajarea sa nu dureze în totalitate mai mult de 183 de zile într-un an de impunere.
2. O persoana fizica, care este sau a fost imediat înainte de a sosi într-un stat contractant rezident al celuilalt stat contractant şi care este temporar prezent în primul stat menţionat, în primul rind în scopul de a studia, a face cercetãri sau a se pregati şi care primeşte o bursa, o alocatie sau un premiu de la o organizaţie cu caracter ştiinţific, educaţional, religios sau caritabil sau în cadrul unui program de asistenta tehnica initiat de guvernul unui stat contractant, va fi scutitã de impozit în primul stat menţionat pentru o perioada care nu va depãşi perioada acordatã bursei.
ART. 19
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie sau de conducere
Tantiemele, jetoanele de prezenta şi alte remuneraţii similare primite de cãtre un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau de supraveghere a unei societãţi rezidente în celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
ART. 20
Pensii şi anuitati
1. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 2 al art. 21, pensiile, anuitatile şi alte remuneraţii similare, plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut, vor fi impuse numai în acel stat.
2. Termenii pensie, anuitate şi alte plati similare folosiţi în acest articol reprezintã plati periodice efectuate dupã ieşirea la pensie pentru munca salariata efectuatã în trecut sau compensaţii pentru vãtãmãri suferite în munca salariata trecutã.
ART. 21
Funcţii publice
1. Remuneraţiile, inclusiv pensiile plãtite de un stat contractant, de o subdiviziune politica, de o autoritate localã sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia unei persoane fizice în legatura cu serviciile publice prestate acelui stat, subdiviziunii, autoritãţii locale sau unitãţii administrativ-teritoriale, se vor impune numai în acel stat. Totuşi, asemenea remuneraţii vor fi impuse în celãlalt stat dacã serviciile sînt prestate în acel stat, dacã persoana fizica este rezident al acelui stat, este un naţional al acelui stat şi nu un naţional al primului stat menţionat.
2. Dispoziţiile art. 16, 17 şi 20 se vor aplica remuneraţiilor sau pensiilor aferente unor servicii prestate în legatura cu orice activitate comercialã, exercitatã de un stat contractant, de o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã a acestuia.
3. Dispoziţiile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, în legatura cu orice remuneraţie plãtitã, în cadrul unui program de asistenta privind dezvoltarea, al unui stat contractant, al unei subdiviziuni politice, autoritãţi locale sau al unei unitãţi administrativ-teritoriale a acestuia, din fondurile alocate exclusiv de cãtre acel stat, de o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã cãtre un specialist sau voluntar trimis în celãlalt stat cu aprobarea celuilalt stat.
ART. 22
Artişti şi sportivi
1. Prin derogare de la prevederile art. 15 şi 16, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant ca artist de spectacole, cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune şi interpreţii muzicali, precum şi de sportivi, din activitatea lor profesionalã desfasurata în aceasta calitate în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat în care se desfãşoarã aceste activitãţi.
2. Cînd venitul în legatura cu activitãţile personale ale unui astfel de artist de spectacole sau sportiv nu revine acestora ci unei alte persoane, prin derogare de la prevederile art. 7, 15 şi 16, acel venit poate fi impus în statul contractant în care sînt exercitate activitãţile artistului de spectacole sau ale sportivului.
3. Venitul realizat din asemenea activitãţi desfãşurate în cadrul unui program special pentru schimburi culturale, încheiat între statele contractante, este reciproc scutit de impunere, cu condiţia ca aceste activitãţi sa fie finanţate de guvernul unui stat contractant, iar activitãţile sa nu fie exercitate în scopul de a obţine profituri.
ART. 23
Alte venituri
1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sînt tratate în mod expres în articolele precedente ale prezentului acord vor fi impuse numai în acel stat.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu se aplica asupra venitului realizat de un rezident al unui stat contractant, dacã acest rezident desfãşoarã activitãţi în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, şi dreptul sau proprietatea în legatura cu care se realizeazã acest venit este legat efectiv de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se aplica dispoziţiile art. 7 sau 15, dupã caz.
ART. 24
Impunerea capitalului
1. Capitalul reprezentat din bunuri imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, deţinute de un rezident al unui stat contractant, poate fi impus în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.
2. Capitalul reprezentat din bunuri mobile fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau din bunuri mobile aparţinînd unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente poate fi impus în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
3. Capitalul reprezentat de nave şi aeronave exploatate în trafic internaţional şi de bunurile mobile ţinînd de exploatarea unor asemenea nave şi aeronave va fi impus numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant vor fi impuse numai în acel stat.
ART. 25
Metode de evitare a dublei impuneri
1. Dubla impunere va fi evitata, dupã cum urmeazã:
a) în cazul României:
Impozitele plãtite de rezidentii romani asupra veniturilor sau capitalului impozabil, în Emiratele Arabe Unite, în conformitate cu dispoziţiile acestui acord, vor fi scãzute din impozitele romane datorate, potrivit legislaţiei fiscale romane.
Asemenea deduceri nu pot, totuşi, sa depãşeascã acea parte a impozitului pe venit şi pe capital calculatã înainte ca deducerea sa fie acordatã şi care este atribuibila venitului sau capitalului care este impus în acel celãlalt stat.
b) în cazul Emiratelor Arabe Unite:
Potrivit legislaţiei Emiratelor Arabe Unite, ţinînd seama de principiile privind evitarea dublei impuneri legate fie de metoda creditarii sau a debitarii.
ART. 26
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant la nici o impozitare sau obligaţie legatã de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît aceea la care pot fi supuşi nationalii celuilalt stat, aflaţi în aceeaşi situaţie.
2. Impunerea sau înlesnirea privind impunerea a unui sediu permanent, pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant, nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile în acel celãlalt stat contractant decît impunerea stabilitã întreprinderilor acelui celãlalt stat care desfãşoarã aceleaşi activitãţi în aceleaşi condiţii şi folosind aceleaşi procedee.
3. a) Acest articol nu poate fi interpretat ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant orice deduceri personale, înlesniri şi reduceri de ordin fiscal, în funcţie de situaţia civilã sau sarcinile familiale, pe care le acorda propriilor rezidenţi.
b) Nici o dispoziţie a prezentului articol nu va fi interpretatã ca impunind obligaţia legalã a unui stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant avantajul oricãrui tratament, preferinta sau privilegiu care poate fi acordat oricãrui alt stat sau rezidenţilor acestuia în virtutea infiintarii unei uniuni vamale, economice, a unei zone libere sau în virtutea oricãrui aranjament regional sau subregional referitor în întregime sau în parte la miscarea de capital sau la impunere, la care primul stat menţionat poate fi parte, avînd în vedere practica fiecãruia dintre statele contractante.
4. Întreprinderile unui stat contractant al cãror capital este deţinut sau controlat în totalitate sau în parte, în mod direct sau indirect, de cãtre unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant care nu sînt rezidenţi ai primului stat menţionat, nu vor fi supuse în primul stat menţionat nici unei impuneri sau oricãrei obligaţii în legatura cu aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît aceea la care sînt supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menţionat.
5. În prezentul articol, termenul impunere înseamnã impozitele de orice fel şi categorie care sînt supuse prezentului acord.
ART. 27
Procedura amiabila
1. Cînd un rezident al unui stat contractant considera ca, datoritã mãsurilor luate de unul sau ambele state contractante, rezulta sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformã cu prezentul acord, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia nationala a acestor state, sa supunã în scris cazul sau autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este, aratind motivele pentru care susţine revizuirea unei astfel de impozitãri. Pentru a fi admisã, cererea trebuie sa fie prezentatã într-o perioada de 3 ani de la data comunicãrii (acţiunii) din care rezulta o impozitare care nu este conformã cu prevederile acordului.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa aducã o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este în conformitate cu acordul.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve pe calea procedurii amiabile orice dificultãţi sau dubii rezultate ca urmare interpretãrii sau aplicãrii acordului. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile care nu sînt prevãzute în prezentul acord.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante, dacã este necesar, pot comunica direct între ele, în scopul realizãrii unei înţelegeri în sensul paragrafelor precedente.
ART. 28
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului acord. Orice informaţie primitã de un stat contractant va fi tratata ca secret, de aceeaşi maniera ca şi informaţiile obţinute conform prevederilor legislaţiei interne a acelui stat, şi va fi dezvaluita numai persoanelor sau autoritãţilor (inclusiv la instanţe judecãtoreşti şi organe administrative) însãrcinate cu calculul sau încasarea, aplicarea sau urmãrirea, sau stabilirea apelurilor cu privire la impozitele vizate de prezentul acord. Asemenea persoane sau autoritãţi vor folosi informaţiile numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvalui informaţiile în procedurile judecãtoreşti sau deciziile judiciare.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunind unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii sau practicii administrative a acelui stat sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui stat sau a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informaţii care ar dezvalui un secret industrial comercial sau profesional, un procedeu de fabricaţie sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice.
ART. 29
Funcţionari diplomatici şi consulari
Dispoziţiile prezentului acord nu vor afecta privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau consulare, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
ART. 30
Intrarea în vigoare
1. Guvernele statelor contractante îşi vor notifica unul altuia ca au fost îndeplinite prevederile legislatiilor interne cerute pentru intrarea în vigoare a prezentului acord.
2. Acordul va intra în vigoare în a treizecea zi dupã data ultimei notificãri la care se referã paragraful 1 al acestui articol, iar prevederile sale îşi vor produce efectul:
(i) în ce priveşte impozitul pe venit reţinut prin stopaj la sursa şi impozitul pe cistiguri din capital obţinute de un rezident, aferente venitului şi cistigurilor din capital obţinute pe sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care acordul a intrat în vigoare;
(ii) în ce priveşte celelalte impozite aferente venitului realizat în orice perioada de baza începînd pe sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care acordul a intrat în vigoare.
ART. 31
Denunţarea
Prezentul acord va rãmîne în vigoare pînã cînd fie un stat contractant, fie celãlalt stat contractant, va da o notificare scrisã, prin canale diplomatice, cu privire la dorinta sa de denunţare a prezentului acord, o asemenea notificare scrisã trebuind sa fie data pe sau înainte de 30 iunie a oricãrui an calendaristic, începînd dupã expirarea unei perioade de 5 ani de la data intrãrii lui în vigoare.
În aceasta situaţie, acordul îşi va inceta aplicabilitatea:
(i) în ce priveşte impozitul pe venit reţinut prin stopaj la sursa şi impozitul pe cistiguri din capital obţinute de un nerezident, aferente venitului şi cistigurilor din capital obţinute pe sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care a fost remisã nota de denunţare;
(ii) în ce priveşte celelalte impozite aferente venitului realizat în orice perioada de baza începînd pe sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care a fost remisã nota de denunţare.
Drept pentru care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat prezentul acord.
Fãcut la Abu-Dhabi la 11 aprilie 1993, în doua exemplare, în limbile romana, engleza şi arabã, fiecare dintre texte fiind egal autentic.
În cazul în care apare o divergenta în interpretarea prevederilor prezentului acord, textul în limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul României,
Florin Georgescu,
ministru de stat,
ministrul finanţelor
Pentru Guvernul Emiratelor Arabe Unite,
Ahmed Humaid Al Tyer,
ministru de stat, ministrul finanţelor
şi industriei
PROTOCOL
Astãzi, cu ocazia semnãrii Acordului privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital dintre Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite, subsemnaţii au convenit asupra urmãtoarei prevederi care face parte integrantã din acord:
"Nici o dispoziţie a prezentului acord nu va afecta dreptul Guvernului Emiratelor Arabe Unite, al subdiviziunilor sale politice sau autoritãţilor sale locale sa aplice propria sa legislaţie referitoare la impunerea veniturilor realizate din petrol şi resurse naturale, aceste activitãţi fiind impuse potrivit legislaţiei Emiratelor Arabe Unite."
Drept pentru care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat prezentul protocol.
Fãcut la Abu-Dhabi la 11 aprilie 1993, în doua exemplare originale, în limbile romana, engleza şi arabã, fiecare dintre texte fiind egal autentic.
În cazul cînd apare o divergenta în interpretarea prevederilor prezentului protocol, textul în limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul României,
Florin Georgescu,
ministru de stat,
ministrul finanţelor
Pentru Guvernul Emiratelor Arabe Unite,
Ahmed Humaid Al Tyer,
ministru de stat, ministrul finanţelor
şi industriei
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
