Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ACORD DE FINANTARE din 16 iulie 2007 pentru Programul PHARE CBC dintre Romania si Serbia 2006

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ACORD DE FINANTARE din 16 iulie 2007 pentru Programul PHARE CBC dintre Romania si Serbia 2006

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 682 din 8 octombrie 2007

Comenteaza legea

Comisia Europeanã, denumitã în cele ce urmeazã Comisia, acţionând în numele şi beneficiul Comunitãţii Europene, denumitã în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmeazã Beneficiarul, pe de altã parte,
au convenit urmãtoarele:

Mãsurile la care se face referire în art. 1 de mai jos vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunitãţii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finanţare. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor mãsuri este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu completãrile aduse de prezentul acord de finanţare şi de prevederile speciale anexate la acesta.
ART. 1
Natura şi subiectul
Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţãri nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:


    Numãrul programului: RO/2006/018-448.01
    Denumirea:           Program de cooperare trans-
                         frontalierã între România
                         şi Serbia
    Durata contractãrii: pânã la 30 noiembrie 2008

ART. 2
Angajamentele Comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este stabilitã la maximum 7 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumitã finanţarea nerambursabilã a CE.
ART. 3
Durata şi finalizarea
Pentru mãsura descrisã, finanţarea nerambursabilã a CE este valabilã pentru contractare pânã la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilã a CE care nu au fost contractate pânã la aceastã datã va fi anulat.
Termenul de execuţie a contractelor finanţãrii nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale sã acorde o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca aceastã prelungire sã fie solicitatã în timp util şi justificatã corespunzãtor de cãtre Beneficiar. Plata fondurilor poate continua pânã la 12 luni dupã data limitã a perioadei de execuţie a contractelor pentru achitarea completã a plãţilor rezultate din executarea contractelor acestui program.
Prezentul acord de finanţare va expira numai dupã încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plãtite (folosite, cheltuite) pânã la aceastã datã vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenţa aferentã executãrii mãsurii de mai sus, cu specificarea numãrului şi a denumirii acesteia, va fi adresatã urmãtorilor:
Comunitatea:
Dl Donato Chiarini
Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti
Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1
1000, Bucureşti
România
Telefon: (4021) 203.54.00
Fax: (4021) 212.88.08
Beneficiar:
Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu
Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor
Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucureşti
România
Telefon: (4021) 319.97.39
Fax: (4021) 312.20.11
ART. 5
Numãrul de exemplare originale
Prezentul acord de finanţare este întocmit în douã exemplare în limba englezã.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul acord de finanţare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de cãtre ambele pãrţi. Nicio cheltuialã înainte de aceastã datã nu va fi eligibilã pentru finanţarea nerambursabilã a CE.
Anexele constituie parte integrantã din prezentul acord de finanţare.
Întocmit la Bucureşti la 16 iulie 2007.

Pentru Beneficiar,
Varujan Vosganian,
ministrul economiei
şi finanţelor

Pentru Comunitate,
Onno Simons,
locţiitor al şefului
Reprezentanţei Delegaţiei
Comisiei Europene în România

Anexe:
1. Acord-cadru (inclusiv anexele A şi B)
2. Prevederi speciale (anexa C)
3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ANEXA C
la Acordul de finanţare pentru Programul PHARE CBC dintre România şi Serbia 2006

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective şi descriere
1.1. Obiectivele globale ale programului
Obiectivele globale ale Programului de vecinãtate România-Serbia 2004-2006:
* vizarea unei dezvoltãri socioeconomice sustenabile a zonei eligibile în România şi Serbia prin dezvoltarea principiului cooperãrii transfrontaliere
Douã obiective strategice vor întãri obiectivele globale:
* creşterea nivelului general de competitivitate a economiei regionale; şi
* îmbunãtãţirea calitãţii vieţii populaţiei din zonã.
În lumina obiectivelor mai sus menţionate, partenerii au cãzut de acord cu privire la prioritãţile şi mãsurile care constituie baza dezvoltãrii strategiei de cooperare transfrontalierã pentru anii 2004-2006.
1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele se reflectã în urmãtoarele domenii prioritare:


 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │           Prioritãţile şi mãsurile programului de vecinãtate               │
 ├─────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Prioritatea 1│Dezvoltarea economicã şi socialã                              │
 ├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Mãsura 1.1   │Cooperare pentru susţinerea afacerilor şi agriculturii        │
 ├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Mãsura 1.2   │Cooperare între serviciile publice locale                     │
 ├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Mãsura 1.3   │Suport pentru dezvoltarea infrastructurii mici locale şi de   │
 │             │protecţie a mediului la nivel local                           │
 ├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Mãsura 1.4   │Cooperare pentru dezvoltarea turismului                       │
 ├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Prioritatea 2│Acţiuni people to people                                      │
 ├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Mãsura 2.1   │Fondul comun al proiectelor mici                              │
 ├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Prioritatea 3│Asistenţã tehnicã                                             │
 ├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Mãsura 3.1   │Pregãtirea, managementul şi implementarea programului         │
 ├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Mãsura 3.2   │Publicitatea şi evaluarea programelor                         │
 └─────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

1.3. Descrierea programului
PHARE/2006/448.01.01 - Dezvoltare economicã şi socialã schemã de grant
Contribuţia PHARE pentru acest proiect se poate ridica la maximum 5,950 milioane euro.
Una dintre trãsãturile acestui program de vecinãtate este de a încuraja relaţiile de afaceri (inclusiv în domeniul agriculturii) de-a lungul zonei de graniţã, prin intermediul unei reţele de afaceri sustenabile, servicii de susţinere a calitãţii afacerilor, asistenţã profesionalã şi alte servicii importante, în special pentru IMM-uri.
Aceastã mãsurã este menitã sã înfiinţeze diverse reţele de facilitãţi pentru afaceri care sã ofere servicii de afaceri de înaltã calitate, cu accent pe cooperarea transfrontalierã business-tobusiness. Ea va ajuta la cooperarea şi întãrirea capacitãţii instituţionale dintre serviciile de susţinere a sectorului agricol în scopul susţinerii viabilitãţii acestui sector.
Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea urmãtoarelor sarcini:


 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Atribuţii ale programului pe 2006                                           │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Cooperare pentru susţinerea afacerilor şi agriculturii prin înfiinţarea     │
 │unei reţele diverse de facilitãţi pentru afaceri                            │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Facilitarea cooperãrii şi întãririi capacitãţii instituţionale între        │
 │serviciile de susţinere a sectorului agricol                                │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Cooperare între serviciile publice locale                                   │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Suport pentru dezvoltarea infrastructurii mici locale şi de protecţie a     │
 │mediului la nivel local                                                     │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Cooperare pentru dezvoltarea turismului                                     │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Proiecte mici de transport şi infrastructurã de graniţã: suport pentru      │
 │pregãtire şi implementare                                                   │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Înfiinţarea/reinstalarea reţelelor de monitorizare pentru calitatea         │
 │aerului şi a apei în regiunea de graniţã                                    │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Managementul parcului natural                                               │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Programe educaţionale de protecţie a mediului  la nivel local               │
 └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Criteriile de eligibilitate de bazã, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi gãsiţi în § 6.
În plus, fişa de proiect identificã criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru 2006.
PHARE/2006/018-448.01.02- People to people - Fondul comun al proiectelor mici - schemã de grant
Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,800 milioane euro.
Acest proiect se adreseazã prioritãţii 2 menţionate în tabelul de mai sus şi constã într-o singurã mãsurã, a mãsurilor Fondului comun al proiectelor mici, inclusiv reţelelor de cooperare transfrontalierã şi contractelor locale.
Acţiunile people to people au ca scop susţinerea înfiinţãrii şi dezvoltãrii unor reţele de cooperare pe ambele pãrţi ale graniţei şi crearea unor legãturi între aceste reţele şi reţelele mai vaste ale Uniunii Europene.
Proiectele selectate în cadrul acestui fond trebuie sã se încadreze în domeniile de prioritate stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalierã şi întãrirea celor existente.


 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Atribuţii potenţiale ale Fondului comun al proiectelor mici pentru          │
 │programul 2006                                                              │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Stimularea şi susţinerea creãrii unor structuri permanente printre          │
 │organizaţiile locale şi regionale din regiunea de graniţã                   │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Creearea şi dezvoltarea unor resurse specializate de instituţii locale şi   │
 │regionale implicate în dezvoltarea regionalã şi cooperarea transfrontalierã │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Dezvoltarea economiei locale/regionale şi a pieţei muncii                   │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Dezvoltarea şi întãrirea unei structuri eficiente de implementare           │
 ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Oferirea unei asistenţe continue pentru participanţi pentru identificarea   │
 │şi pregãtirea proiectelor; creşterea capacitãţii personale şi instituţionale│
 │pentru cooperare şi participarea în programele viitoare de dezvoltare, în   │
 │special pentru pregãtirea activitãţilor programului de vecinãtate           │
 └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Criteriile de eligibilitate de bazã, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi gãsiţi în § 6.
În plus, fişa de proiect identificã criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.
PHARE/2006/018-488.01.03 - Asistenţã tehnicã pentru sprijinul implementãrii programului
Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,25 milioane euro.
Asistenţa tehnicã cuprinde douã mãsuri specifice: (i) sprijin pentru pregãtirea proiectelor, managementul şi implementarea programului, care va oferi suportul necesar pentru structurile de management, inclusiv costurile operaţionale ale Secretariatului tehnic comun ce va fi înfiinţat pe zona de graniţã româneascã eligibilã; (ii) sprijin pentru publicitatea şi evaluarea programului (studii, seminarii, mãsuri de informare şi publicitate, evaluare etc.) şi oferirea de asistenţã pentru pregãtirea proiectelor. Agenţia de implementare din România va fi responsabilã pentru implementarea acestui proiect, în cooperare cu Unitatea de coordonare a programului din Serbia.
2. Buget
2.1. Structura bugetarã pentru 2006


                                                             - milioane euro -
 ┌──────────────────────────────────┬────────────────────┬──────┬──────┬──────┐
 │                                  │  Finanţare PHARE   │      │      │      │
 │                                  ├──────┬──────┬──────┤Buget │Con-  │ Cost │
 │                                  │Inves-│Întã- │Total │naţio-│tri-  │ total│
 │                                  │tiţii │rirea │      │nal   │buţia │      │
 │                                  │      │capa- │      │      │Bene- │      │
 │                                  │      │citã- │      │      │ficia-│      │
 │                                  │      │ţii   │      │      │rului │      │
 │                                  │      │insti-│      │      │      │      │
 │                                  │      │tuţio-│      │      │      │      │
 │                                  │      │nale  │      │      │      │      │
 ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │Dezvoltare economicã şi socialã   │ 5,950│ 0,000│ 5,950│ 1,983│ 0,881│ 8,815│
 │(prioritatea 1)                   │      │      │      │      │      │      │
 ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │Acţiuni people to people (FCPM)   │ 0,000│ 0,800│ 0,800│ 0,267│ 0,119│ 1,186│
 │(prioritatea 2)                   │      │      │      │      │      │      │
 ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │Asistenţã tehnicã pentru sprijinul│ 0,000│ 0,250│ 0,250│ 0,000│ 0,000│ 0,250│
 │implementãrii programului         │      │      │      │      │      │      │
 │(prioritatea 3)                   │      │      │      │      │      │      │
 ├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │Total proiecte 2006:              │ 5,950│ 1,050│ 7,000│ 2,250│ 1,000│10,250│
 └──────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘

(Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativã în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane de euro. Contribuţia minimã a Beneficiarului (10%) va fi calculatã ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţionalã.)
2.2. Principii de cofinanţare
În concordanţã cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie sã primeascã cofinanţare de la bugetul naţional. Contribuţia Comunitãţii se poate ridica pânã la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanţare.
Cofinanţarea pentru proiectele de întãrire a capacitãţii instituţionale poate fi oferitã de cãtre ţara beneficiarã, suportând anumite costuri de infrastructurã şi implementare operaţionalã, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru absorbţia efectivã şi eficientã a asistenţei PHARE.
Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întãrirea capacitãţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi din resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie sã contribuie cu cel puţin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rãmase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţãrii urmând a proveni de la bugetul naţional.
3. Agenţiile de implementare
3.1. Agenţiile de implementare
Agenţia de implementare româneascã va fi Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor din România, care va avea responsabilitatea globalã a implementãrii întregului program.
Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor, Direcţia de cooperare transfrontalierã
Bd. Libertãţii nr. 12, sectorul 5
Bucureşti, România
3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalierã
Pentru partea românã, Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor va delega o parte considerabilã a responsabilitãţilor sale pentru implementarea programului de vecinãtate cãtre Secretariatul tehnic comun, dar nu şi responsabilitatea financiarã finalã sau semnarea contractelor.
3.3. Comitetul comun de cooperare
Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de vecinãtate. Cu membri din ambele ţãri, de la nivel regional şi local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului şi astfel va realiza o politicã de ansamblu şi implementare financiarã cu privire la operarea în cadrul programului de vecinãtate.
Principalele responsabilitãţi ale Comitetul comun de cooperare sunt:
- sã adopte Documentul comun de programare şi orice modificare viitoare a acestuia, dupã caz;
- sã adopte fişele de proiect şi propunerile de finanţare prioritare pentru exerciţiul de programare anual;
- sã ia în considerare şi sã aprobe rapoartele comune anuale şi finale şi implementarea rapoartelor înainte ca acestea sã fie transmise Comisiei;
- sã aprobe cadrul general al atribuţiilor Secretariatului tehnic comun.
Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale.
Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanţi ai societãţii civile, ONG-urilor şi actorilor sociali, organizaţiilor sectoriale - de exemplu, camere de comerţ, uniuni etc. Aceştia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manierã consultativã, nu în calitate de membri votanţi.
Şi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare cu rol consultativ.
Comitetul comun de cooperare va fi prezidat în comun de Agenţia de implementare românã şi de Unitatea de coordonare a programului din Serbia.
Comitetul comun de cooperare se va reuni cel puţin o datã pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului şi de a aproba fişele de proiect pentru propunerea de finanţare anualã.
3.4. Comitetul comun de coordonare
Comitetul comun de coordonare este organismul operaţional al programului de vecinãtate. Principalele sale responsabilitãţi sunt:
- de a pregãti fişele de proiect pentru exerciţiul anual de programare, în scopul de a fi înaintat Comitetului comun de cooperare pentru adoptare;
- de a supraveghea solicitarea de propuneri de proiecte/pachetul de aplicaţii (schiţate de Secretariatul tehnic comun), în scopul de a fi înaintate autoritãţilor contractante pentru publicare;
- de a supraveghea selecţia comunã a proiectelor;
- de a superviza activitãţile Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;
- de a revizui periodic progresul fãcut cãtre atingerea obiectivelor specifice (şi cuantificabile) ale programului şi de a analiza rezultatele implementãrii (atingerea obiectivelor stabilite pentru diversele mãsuri).
Comitetul comun de coordonare este compus din:
- reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul sãu specific şi în scopul de a intensifica apartenenţa localã, autoritãţile regionale şi locale vor fi bine reprezentate;
- reprezentanţi ai Comisiei Europene, ca observatori.
3.5. Secretariatul tehnic comun
Agenţia de implementare (AI) şi Unitatea de coordonare a programului (UCP) au înfiinţat împreunã Secretariatul tehnic comun (STC), localizat în Timişoara, în zona eligibilã a graniţei româneşti şi care va include personal din Serbia. El este gãzduit de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã din Timişoara, care, la rândul sãu, a fost înfiinţat de agenţia pentru dezvoltare regionalã corespunzãtoare zonei. STC este, printre altele, responsabil şi de funcţia de secretariat în sprijinul Comitetului comun de coordonare şi Comitetului comun de cooperare şi pentru asistarea AI şi a UCP. Dar rolurile sale principale sunt:
- de a-i sprijini pe aplicanţi (potenţiali) pentru granturi şi pe beneficiari;
- de a rãspunde pentru sarcinile legate de managementul curent al programului de vecinãtate, ţinând seama de rolurile şi responsabilitãţile AI şi ale UCP.
STC va asista Comitetul comun de coordonare şi Comitetul comun de cooperare în atribuţiile lor administrative şi practice; va superviza asistenţa tehnicã oferitã în cadrul acestui program, va pregãti proiectele cu ajutorul facilitãţilor de pregãtire a proiectului şi va întreprinde acţiunile privind pregãtirea, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor din cadrul programului de vecinãtate.
4. Reglementãri privitoare la implementare
4.1. Metode de implementare
Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar*1). Ţara beneficiarã va continua sã se asigure cã toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.
_________
*1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JOL 248, 16.09.2002, p. 1.

Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevãzutã în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1999*2), selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de cãtre ţara beneficiarã vor fi supuse aprobãrii ex ante a Comisiei, în afarã de cazul în care se face derogare de la aceastã cerinţã, în cazul în care condiţiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.
___________
*2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JOL 161, 26.06.1999, p. 68.

Existã reguli generale pentru fiecare mãsurã, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţã cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comunã, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritãţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autoritãţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.
4.2. Reguli generale pentru achiziţii
Achiziţiile trebuie sã respecte prevederile pãrţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al pãrţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare*3), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/2*4).
__________
*3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005; JOL 201, 2.08.2005, p. 3.
*4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizãri şi lucrãri finanţate din bugetul general al Comunitãţilor Europene în contextul cooperãrii cu ţãri terţe, adoptatã pe 25 martie 2003.

Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, autoritãţile contractante trebuie sã facã uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care faciliteazã aplicarea regulilor de mai sus, prevãzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), dupã cum este publicat pe site-ul EuropeAid*5) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.
____________
*5) Adresã: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

În concordanţã cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide sã permitã autoritãţilor contractante cãrora li s-au încredinţat responsabilitãţile managementului descentralizat sã execute achiziţiile în concordanţã cu legislaţia naţionalã şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.
4.3. Schemele de grant
Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementãri precise în fişele de proiect corespunzãtoare, în concordanţã cu urmãtoarele principii:
Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. În mod special, se va acorda o atenţie deosebitã procesului de selecţie a proiectelor. Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Pânã la acreditarea EDIS, va fi necesarã aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afarã de cazul în care Comisia a decis altfel.
Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finanţatã schema de grant va avea responsabilitãţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie sã aprobe formal solicitãrile de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie sã semneze contractele de grant cu beneficiarii şi sã asigure monitorizarea adecvatã şi controlul financiar, ca fiind supuse autorizãrii şi responsabilitãţii sale. Cu aceastã rezervã, managementul poate fi descentralizat de RAP cãtre entitãţile competente la nivel sectorial şi regional.
Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrãri, furnizãri şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusã reglementãrilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, din momentul implementãrii.
Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de AI privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manierã competentã*6) şi eficientã, delegaţia Comisiei poate decide sã renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizatã de beneficiarii finali ai granturilor individuale.
___________
*6) A se vedea secţiunea 11 şi anexa 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.

Prevederile detaliate care reglementeazã rolul delegaţiei. Comisiei în faza mai sus menţionatã a subcontractãrii vor fi specificate, dupã caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autoritãţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.
Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai micã de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de 2 milioane euro. Aceastã limitã inferioarã poate fi exceptatã ca rezultat al evaluãrii mai sus menţionate a capacitãţii AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioarã nu este aplicabilã în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnãrii contractelor de grant de cãtre RAP competent. Proiectele trebuie sã fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevãzute în acordul de finanţare corespunzãtor pentru executarea contractului.
4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning
Nu se aplicã.
4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã
Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã va finanţa proiecte cu o contribuţie PHARE sub 50.000 euro. El nu va include investiţii fizice, altele decât furnizãri mici sau infrastructurã care sã nu genereze profit.
5. Managementul asistenţei
5.1. Managementul de proiect
5.1.1. Responsabilitãţi
Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programare, coordonarea implementãrii şi monitorizarea programelor PHARE.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreunã pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalierã), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.
RNAF şi RAP se vor asigura cã programele sunt implementate în concordanţã cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura cã toate contractele ce urmeazã sã implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementãrii şi cã reglementãrile privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.
5.1.2. Mãrimea proiectului
Toate componentele programului vor fi mai mari de douã milioane euro, în afarã de acelea care implicã scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţã tehnicã, datoritã naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalierã.
5.1.3. Termenul limitã pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limitã pentru programare
(1) Toate contractele de grant trebuie încheiate pânã la data de 30 noiembrie 2008.
(2)Toate contractele trebuie sã fie executate pânã la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţã cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: "_acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în urmãtorii doi ani (dupã aderare). În mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depãşi 3 ani de la data asumãrii angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plãţi pe durata a 3 ani de la data asumãrii angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].
(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertã complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobãrii, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. În cazul neconformãrii, ţara beneficiarã va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţã cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului şi conservãrii naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, dupã cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)*7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacã prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie sã fie asemãnãtoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacã un proiect se încadreazã în scopurile prevãzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevãzute în directiva EIA trebuie sã fie susţinutã de documente*8).
___________
*7) Directiva 85/337 CEE, JOL 175/40, 5.07.1985, dupã cum a fost modificatã.
*8) În anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Dacã este probabil ca un proiect sã afecteze situri naturale protejate, trebuie sã se întocmeascã o documentaţie care sã cuprindã o evaluare adecvatã, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate*9).
_________
*9) În anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţã cu legislaţia comunitarã relevantã referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitarã relevantã în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfãşurat în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
5.2. Managementul financiar
5.2.1. Principii şi responsabilitãţi
Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea cãtre Comisia Europeanã. RNAF va avea responsabilitatea generalã pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totalã a fondurilor dintr-un program pânã la încheierea acestuia.
RNAF se va asigura cã regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legãturã cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi cã existã în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportãri.
Comisia va face plãţile cãtre Fondul Naţional, în concordanţã cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003. Plãţile vor fi fãcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancã agreatã în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare genereazã dobânzi. În concordanţã cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulatã este proprietatea ţãrii beneficiare.
RNAF trebuie, în orice caz, sã se asigure cã dobânda acumulatã este înregistratã efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodicã a dobânzii prin intermediul sistemului PERSEUS.
5.2.2. Plãţile cãtre Fondul Naţional
O primã platã*10) de pânã la 20% din fondurile care se gestioneazã local*11) va fi trimisã la Fondul Naţional dupã semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare între Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. În plus, RNAF trebuie sã depunã la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practicã, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã, precum şi modalitatea în care se va desfãşura funcţia de platã dintre acestea.
___________
*10) Reprezentând avansul, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*11) Exclusiv suma prevãzutã pentru programele Comunitãţii.

Alte douã plãţi urmãtoare*12) de pânã la 30% din fondurile care se gestioneazã local*13) se vor realiza. A doua platã va fi fãcutã atunci când 5% din bugetul total în vigoare*14) au fost plãtite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. A treia platã poate fi solicitatã atunci când 35% din bugetul total în vigoare*15) au fost plãtite.
___________
*12) Reprezentând plãţile intermediare sau înnoirea avansului, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*13) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*14) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*15) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.

O a patra platã, finalã, se va face când 70% din bugetul total în vigoare*16) au fost plãtite şi toate contractele au fost semnate.
__________
*16) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.

În mod excepţional RNAF poate solicita o sumã mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legatã de plãţi cã solicitãrile de platã din perioada urmãtoare vor depãşi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã depãşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o platã, dacã RNAF oferã o dovadã fundamentatã solid cã obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.
5.2.3. Plãţile de la Fondul Naţional cãtre AI
Fondul Naţional va face plãţile cãtre AI, în concordanţã cu Acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalierã în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalierã, în concordanţã cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
Atâta vreme cât implementarea urmeazã Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare individual trebuie sã fie avizat în avans de cãtre Comisia Europeanã. Fiecare AI trebuie sã fie condusã de un RAP numit de RNAF dupã consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfãşurate de AI.
5.2.4. Modalitãţi de platã în situaţia aplicãrii clauzelor de retenţie
Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadã de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plãtit AI înainte de data limitã pentru executarea contractelor. AI îşi asumã întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor pânã când plata finalã este datoratã, ca şi pentru asigurarea cã fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plãţi legate de clauzele de retenţie.
AI îşi asumã întreaga responsabilitate faţã de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplãtite cãtre contractori dupã ce plãţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.
5.2.5. Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor
Într-un termen de cel mult 16 luni dupã încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care sã cuprindã atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularitãţii, acurateţei şi veridicitãţii conturilor. Plata finalã certificatã trebuie sã fie, în aceastã fazã, valoarea originarã a contractelor minus orice deducere şi rezervã agreate cu contractorii în cursul implementãrii. Aceasta trebuie, de asemenea, sã fie egalã cu plãţile fãcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevãzute în contract.
Dacã plãţile primite de la Comisie depãşesc cheltuiala (plata) finalã certificatã, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.
Dacã existã alte plãţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plãţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plãţi distincte o datã la 4 luni. Dacã acestea nu au fost plãtite contractorului, vor fi returnate Comisiei.
Dupã evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuialã ce trebuie exclusã de la finanţarea comunitarã, acolo unde se constatã cã aceasta nu a fost executatã în conformitate cu regulile comunitare.
Rezultatele verificãrilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris cãtre Fondul Naţional, cãruia i se va da un termen de o lunã pentru a-şi transmite rãspunsul în scris.
Dacã, în termen de o lunã de la primirea rãspunsului scris de la Fondul Naţional, nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încãlcãrii regulilor, precum şi pierderea financiarã suferitã de Comisie, pentru fiecare caz în parte.
Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fãrã a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensãrii financiare subsecvente, în concordanţã cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directã de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţã cu regulile comunitare.
6. Monitorizare şi evaluare
În completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalierã ale Comitetului comun de cooperare şi ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizatã prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul mixt de monitorizare se va întruni cel puţin o datã pe an.
Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE în scopul evaluãrii progresului cãtre atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.
Comitetul mixt de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritãţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.
Mai mult decât atât, o datã pe an, Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţã de preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).
Pentru programele PHARE, Comitetul mixt de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al AI şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul mixt de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzãtoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite, elaborate de AI, iar evaluãrile intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandãrilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se cã acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta Comitetului mixt de monitorizare, cãruia îi va înainta opiniile generale detaliate, cu privire la toate programele din sectorul sãu, finanţate din PHARE.
Serviciile Comisiei se vor asigura cã aceste programe vor fi supuse evaluãrilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluãrilor ex post.
7. Tratament egal
Oportunitãţile egale şi egalitatea de gen reprezintã principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectã şi în programarea şi implementarea finanţãrii PHARE.
8. Audit, control financiar, mãsuri antifraudã, acţiuni preventive şi corective
8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeanã a Auditorilor
Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultã din acestea sunt supuse supervizãrii şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudã) şi auditãrilor realizate de Curtea Europeanã a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încã aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiarã, acesta include mãsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertãrii şi contractãrii desfãşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiarã.
În scopul asigurãrii unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunitãţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudã) poate realiza verificãri inopinate şi inspecţii în concordanţã cu procedurile prevãzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96*17).
___________
*17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JOL 292, 15.11.1996, p. 2.

Controalele şi auditãrile descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.
Fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor*18), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplicã, Oficiului de Plãţi şi Contractare PHARE şi tuturor agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisie însãşi sau de cãtre un auditor extern contractat de aceasta.
__________
*18) Dupã cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la acordul de finanţare, ataşate la Acordul-cadru.

8.2.Obligaţiile Ţãrii Beneficiare
8.2.1. Audit şi control financiar
În scopul asigurãrii unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiarã trebuie sã aibã un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţã cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie sã îndeplineascã cerinţele stabilite în art. 164 din Regulamentul financiar şi, în particular, sã ofere asigurarea corespunzãtoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitarã.
Sistemele de management şi control ale ţãrii beneficiare trebuie sã ofere o cale de control suficientã, dupã cum este prevãzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*19).
___________
*19) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JOL 63, 3.03.2001, p. 21.

Autoritatea naţionalã competentã de control financiar va exercita controalele financiare adecvate la toţi actorii implicaţi în implementarea programului.
În fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatãrilor şi principalelor recomandãri ale auditãrilor desfãşurate şi se va trimite Comisiei o schiţã a urmãrilor recomandãrilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.
8.2.2. Mãsuri preventive
Ţara beneficiarã va lua mãsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activã şi pasivã*20) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât şi pe durata implementãrii contractelor corespunzãtoare.
___________
*20) Corupţia activã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a oricãrei persoane care promite sau oferã direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.
Corupţia pasivã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptã o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele finanicare ale Comunitãţilor Europene.

Autoritãţile din ţara beneficiarã, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricãrui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de naturã sã dea naştere unui conflict de interese.
8.2.3. Mãsuri antifraudã şi acţiuni corective
Ţara beneficiarã va avea, în primã instanţã, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfãcãtor al cazurilor reale sau suspecte de fraudã ori nereguli conform controalelor naţionale sau comunitare.
Autoritãţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevãzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*21).
_________
*21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, 12.07.1994, p. 43.

În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudã*22) şi nereguli*23), ca şi toate mãsurile referitoare la acestea, luate de autoritatea naţionalã, trebuie raportate serviciilor Comisiei fãrã întârziere. Dacã nu existã cazuri reale sau suspectate de fraudã ori nereguli de raportat, ţara beneficiarã va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de douã luni urmãtoare sfârşitului fiecãrui trimestru.
__________
*22) Fraudã înseamnã orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegalã sau reţinerea ilegalã a fondurilor de la bugetul general al Comunitãţilor Europene sau bugetele gestionate de/ori pe seama Comunitãţilor Europene; tãinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemãnãtor; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.
*23) Neregulã înseamnã orice încãlcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultã din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitãţilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuialã nejustificatã. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitãţii aplicabile între pãrţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc.).

În caz de nereguli sau fraudã, ţara beneficiarã va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legãturã cu fiecare neregulã în parte. Corecturile fãcute de ţara beneficiarã vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudã
Orice nereguli probate*24) sau fraudã*25) descoperite în orice moment al implementãrii programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
___________
*24) A se vedea definiţia de la pag. 28.
*25) A se vedea definiţia de la pag. 28.

Dacã, dupã încheierea tuturor verificãrilor necesare, Comisia va concluziona cã:
a) ţara beneficiarã nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau
b) implementarea unui proiect nu pare sã justifice în parte sau în totalitate asistenţa financiarã alocatã; sau
c) existã scãpãri serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli, Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, dupã ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţãrii beneficiare sã înainteze comentarii şi, unde este cazul, sã întreprindã corecţii într-o perioadã determinatã de timp.
Dacã nu se ajunge la nicio înţelegere pânã la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacã corecţiile solicitate nu au fost fãcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii fãcute de ţara beneficiarã, sã decidã în termen de 3 luni:
a) sã reducã sau sã anuleze orice platã pentru programul în discuţie; sau
b) sã facã corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.
Dacã s-a hotãrât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalitãţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţãrii beneficiare.
În absenţa unei decizii de a apela la una dintre mãsurile prevãzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.
CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricãrei sume plãtite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã CNA nu plãteşte suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiarã va returna aceastã sumã Comisiei.
Penalitãţile pentru întârzierea plãţii vor fi aplicate sumelor neplãtite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.
9. Transparenţa şi publicitatea
RAP va avea obligaţia sã se asigure cã au fost luate toate mãsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsã legãturã cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.
10. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativã, poate revizui programul în scopul anulãrii în totalitate ori în parte şi/sau al realocãrii fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor Programului PHARE.

---------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Acord, Act International, ACORD DE FINANTARE din 16 iulie 2007

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"