Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 839 din 25 iulie 2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 560 din 15 august 2007.────────── Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii Europene (CE), denumită în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiar, pe de altă parte, au convenit următoarele: Măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul acord. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completat cu prevederile prezentului acord şi cu Prevederile speciale anexate la acesta. ART. 1 Natura şi obiectul Ca o componentă a programului său de asistenţă Comunitatea va contribui, sub forma finanţării nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri: Numărul programului: 2005/17-519.03 Titlul: Programul 2005 de sprijin comunitar în domeniul securităţii nucleare pentru România Durata: până la 30 noiembrie 2007 ART. 2 Angajamentul Comunităţii Contribuţia financiară din partea Comunităţii este fixată la nivelul maxim de 1.390.500 euro, denumită în continuare finanţare gratuită a CE. ART. 3 Durata şi data de expirare Pentru prezenta măsură, finanţarea gratuită a CE este disponibilă pentru contractare până la data de 30 noiembrie 2007, făcând obiectul reglementărilor prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din finanţarea gratuită a CE care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate. Termenul limită pentru executarea contractelor din cadrul finanţării gratuite a CE este 30 noiembrie 2008. Comisia poate, totuşi, în împrejurări excepţionale, să fie de acord cu o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plăţii, dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată adecvat de Beneficiar. Perioada de efectuare a plăţilor poate continua cu până la 12 luni după expirarea termenului limită de executare a contractelor, în scopul îndeplinirii obligaţiilor intervenite în mod justificat în timpul executării contractelor din cadrul programului. Prezentul acord va expira la data la care toate plăţile au fost efectuate. Toate fondurile care nu au fost plătite vor fi returnate Comisiei. ART. 4 Adrese Corespondenţa referitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul acesteia, va fi adresată: Pentru Comunitate: D-lui Jonathan Scheele Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti Str. Jules Michelet nr. 18, sector 1 Bucureşti România Pentru Beneficiar: D-lui Istvan Jakab Secretar de stat (coordonatorul naţional al asistenţei) Ministerul Finanţelor Publice Str. Libertăţii nr. 12 Bucureşti România ART. 5 Numărul de exemplare Prezentul acord este redactat în două exemplare, în limba engleză. ART. 6 Intrarea în vigoare Prezentul acord va intră în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Orice cheltuială care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru finanţarea gratuită a CE. Anexele fac parte integrantă din prezentul acord. Întocmit la Bucureşti,
┌────────────────┬─────────────────────┐
│23 decembrie │ │
│2005 │ │
│Pentru │23 decembrie 2005 │
│Beneficiar, │Pentru Comunitate, │
│Sebastian Teodor│Jonathan Scheele, │
│Gheorghe │şeful Delegaţiei │
│Vlădescu, │Comisiei Europene la │
│ministrul │Bucureşti │
│finanţelor │ │
│publice │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
Include: 1. Acordul-cadru (anexele A şi B) 2. Prevederi speciale (anexa C) 3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D) ANEXA A CONDIŢII GENERALE privind memorandumurile de finanţare În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. TITLUL I Finanţarea proiectelor ART. 1 Obligaţia Comunităţii Angajamentul Comunităţii, numit în cele ce urmează finanţarea gratuită a CEE, a cărui valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător. Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuită a CEE vor fi suportate de Beneficiar. ART. 2 Disponibilitatea finanţării gratuite a CEE Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuită a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare. ART. 3 Cheltuirea Contractele sunt eligibile pentru plăţi în baza acestui memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţională a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie. În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuită a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicită. Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare. Pentru partea de program implementată de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementării programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuită a CEE să fi fost angajată anterior. În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă tranşă de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. TITLUL II Achiziţionarea ART. 4 Generalităţi Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnică va fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos. ART. 5 Condiţii de participare 1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător. 2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanţa internaţională, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE. ART. 6 Derogarea de la procedurile standard Acolo unde este recunoscută urgenţa situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importanţei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu, operaţii de finanţare în două etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, să autorizeze în mod excepţional: - acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie; – încheierea contractelor prin acord direct; – realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice. O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare. ART. 7 Acordarea contractelor de lucrări şi livrări Comisia şi Beneficiarul se vor asigura că pentru fiecare operaţie oferta selectată este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificărilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi valorii tehnice. Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cât de repede posibil. ART. 8 Contractele de cooperare tehnică 1. Contractele de cooperare tehnică, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţă tehnică, vor fi încheiate după negocierea directă cu consultantul sau, dacă se justifică din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitaţiei la licitaţie. 2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare. 3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listă scurtă, cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificărilor, experienţei şi independenţei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie. 4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber să aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează să încheie contractul. 5. Când există recurs la o procedură de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. TITLUL III Acordarea de facilităţi ART. 9 Privilegii generale Personalului care participă la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinaţionale ori aranjamente pentru programe de asistenţă economică şi de cooperare tehnică. ART. 10 Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă În cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifică aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitaţiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o lună după desemnarea contractantului. Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiaţi ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, să lucreze acolo şi să părăsească statul respectiv, aşa cum o justifică natura contractului. ART. 11 Importul şi reexportul de echipament Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului. Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. ART. 12 Controlul importurilor şi schimburilor valutare Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obligă să acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. ART. 13 Impozitare şi vamă 1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuită a CEE. 2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuită a CEE, vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul se va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, aşa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţa imediată conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a ţine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor ori a impozitelor menţionate mai sus. 3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuită a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii TVA-ului, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe există sau urmează să fie instituite. 4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care execută contracte de cooperare tehnică finanţate din finanţarea gratuită a CEE vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului. 5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnică vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţară conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului. 6. Persoanele fizice şi juridice care importă echipament profesional, aşa cum se prevede la art. 11, dacă solicită astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, aşa cum este definit prin legislaţia naţională a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv. TITLUL IV Executarea contractelor ART. 14 Originea livrărilor Beneficiarul se declară de acord că, atunci când Comisia nu autorizează altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. ART. 15 Proceduri de efectuare a plăţilor 1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuită a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările. 2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauză vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedentă efectuării plăţii. 3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil. TITLUL V Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar ART. 16 Inspecţie şi evaluare 1. Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnică sau financiară ori de audit pe care o consideră necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz, Comisia va comunică în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni. Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite să aducă la îndeplinire evaluările sau inspecţiile. 2. Beneficiarul: a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; b) se va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE. Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabilă finală a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat. Evaluarea contabilă finală va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independentă asupra corectitudinii şi compatibilităţii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformităţii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabilă va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. ART. 17 Urmărirea măsurilor Ca urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere. Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după încheierea acesteia. Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului. TITLUL VI Prevederi generale şi finale ART. 18 Consultări. Dispute 1. Orice problemă legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare. 2. În situaţia în care se constată neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul. 3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori. ART. 19 Anunţ. Adrese Orice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicită la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate să primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectivă. În caz de urgenţă sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. ANEXA B ARBITRAJ Orice dispută între părţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrării de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează: Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte. Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează: - un arbitru va fi numit de Beneficiar; – un al doilea arbitru va fi numit de Comisie; – al treilea arbitru (numit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U. Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte să numească un arbitru, acesta va fi numit de către conducător. Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. ANEXA C 1. Obiective şi descriere 1.1. Obiective Obiectivul general al prezentului program este de a contribui la îmbunătăţirea securităţii nucleare în ţările candidate beneficiare. Obiectivele specifice ale acestui program sunt: - întărirea factorilor care afectează eficacitatea de reglementare, aşa cum se menţionează, de exemplu, în concluziile Grupului CONCERT*1); *1) Concluziile celei de-a 17-a întâlniri a Grupului CONCERT, 29-30 iunie, 2000. Aceşti factori sunt: " Pentru a fi eficace, un organism de reglementare trebuie să aibă un obiectiv bine definit, procese de evaluare şi de lucru bine definite, să fie independent faţă de producătorii de energie, puterea politică şi grupurile de presiune, să fie transparent şi deschis şi să aibă mijloace adecvate din punct de vedere al bugetului şi un personal bine motivat şi competent pentru a-şi realiza obiectivul. Un organism de reglementare eficace este acela care asigură un nivel acceptabil de securitate nucleară, acţionează pentru a preveni degradarea securităţii nucleare, promovează îmbunătăţirile în domeniul securităţii nucleare, este eficace din punct de vedere al activităţii şi al costurilor, asigură încrederea operatorilor, a publicului larg şi al guvernului şi depune eforturi continue pentru îmbunătăţirea performanţei. Un sistem de reglementare este eficace atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot ceea ce este necesar pentru a menţine sau îmbunătăţi securitatea nucleară. Cu toate acestea, performanţa operatorilor centralei depinde, de asemenea, de alţi factori şi este dificil ca aceasta să se utilizeze pentru evaluarea eficienţei unui organism de reglementare. Cooperarea internaţională şi evaluările internaţionale joacă un rol important în dezvoltarea şi menţinerea unui organism de reglementare eficace." – îmbunătăţirea gestionării deşeurilor radioactive; – intensificarea pregătirii în caz de urgenţă în afara amplasamentului. Detaliile obiectivelor specifice şi descrierea proiectelor se găsesc în fişele de proiect pregătite pentru fiecare proiect. Indicatori de realizare În trecut nu au fost stabiliţi indicatorii generali de realizare pentru proiectele din domeniul securităţii nucleare. Nu există standarde tehnice comunitare comune în domeniul funcţionării în condiţii de securitate a instalaţiilor nucleare, practicilor de reglementare sau gestionării deşeurilor radioactive. În consecinţă, în absenţa lor, pasul secundar de a folosi ca reper aceste standarde nu este posibil. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte practicile de reglementare, deşi există un grad înalt de convergenţă asupra esenţei cerinţelor, există un număr de abordări de reglementare diferite în conformitate cu practicile statelor membre, determinate de tradiţiile lor legislative şi tehnice specifice. Autorităţile din domeniul securităţii nucleare din ţara candidată adaptează cerinţelor locale cele mai bune practici transferate de la organismele de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene (EU). 1.2. Descrierea proiectelor Ghidul PHARE revizuit confirmă că asistenţa financiară de preaderare în domeniul securităţii nucleare necesită un mod de abordare specific. Proiectele au fost alese ca fiind suficient de mature şi în măsură să contribuie la o îmbunătăţire durabilă a nivelului de securitate nucleară în cadrul obiectivelor lor specifice. Majoritatea proiectelor sunt legate de domeniul întăririi capacităţii instituţionale, sprijinind atât autoritatea din domeniul securităţii nucleare, cât şi instituţiile publice însărcinate cu responsabilităţi specifice privind gestionarea deşeurilor radioactive sau cu atribuţii similare. Acest program acordă asistenţă financiară pentru următoarele proiecte: Proiecte: Bulgaria 016-815.01 016-815.01.01 Ghiduri privind gestionarea accidentului sever (SAMG). Analiză şi evaluare în conformitate cu cerinţele internaţionale Setul efectiv SAMGs pentru unităţile 3-4 şi 5-6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui a fost elaborat în cadrul proiectului PHARE BG 01.10.01 "Analizarea fenomenelor şi elaborarea ghidurilor privind gestionarea accidentului sever", care va fi încheiat în următoarele luni. Scopul acestei propuneri este de a sprijini Agenţia de Reglementare Nucleară din Bulgaria (NRA) în procesul de analizare a SAMGs pentru unităţile 3-4 şi 5-6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui. Proiectul va furniza expertiză comunitară în domeniul reglementării şi expertiză tehnică pentru a întări capacitatea NRA în domeniul SAMG prin instruire şi alte activităţi, inclusiv pregătirea unei proceduri pentru analizarea şi evaluarea SAMG de către autoritatea de reglementare. Principalele activităţi ale proiectului sunt: - analizarea şi evaluarea SAMG, inclusiv: (1) stabilirea metodologiei corespunzătoare; (2) analizarea efectivă a SAMG pentru unităţile 3-4 şi 5-6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui; şi (3) analizarea şi evaluarea metodologiei utilizate (aplicabilitatea codurilor de calcul utilizate, corectitudinea ipotezelor de modelare şi analizarea incertitudinilor luate în considerare); – transferul de cunoştinţe şi competenţă către NRA în domeniul analizării SAMG, inclusiv: (1) instruirea practică a personalului NRA şi al organizaţiilor tehnice suport (TSO) în domeniul analizării SAMGs; şi (2) analize ale procesului de evaluare în domeniul eficacităţii metodologiei de analiză şi validării şi aprobării procedurii de reglementare pentru procedura de analizare şi evaluare bazată pe rezultatele activităţii precedente. Organizaţia beneficiară a proiectului este NRA. 016-815.01.02 Raportul de securitate nucleară pentru unităţile 5 şi 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui. Analizarea şi evaluarea în conformitate cu cerinţele internaţionale Scopul acestei propuneri este de a sprijini Agenţia de Reglementare Nucleară din Bulgaria şi TSO-urile sale în analizarea rapoartelor de securitate nucleară (SARs) pentru unităţile 5 şi 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui. Proiectul va furniza expertiză comunitară în domeniul reglementării şi expertiză tehnică pentru a întări capacitatea NRA în procesul de analizare a SARs în vederea asigurării calităţii acestora şi a conformităţii lor cu cerinţele internaţionale privind formatul, structura, conţinutul şi calitatea rezultatelor de calcul. Principalele activităţi ale proiectului sunt: - analizarea şi evaluarea SARs pentru unităţile 5 şi 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui, inclusiv: (1) evaluarea completitudinii informaţiei furnizate; (2) evaluarea corectitudinii ipotezelor de modelare şi a folosirii codurilor de calcul adecvate; (3) analizarea şi evaluarea metodologiei aplicate la: accidentele bază de proiect; accidente în afara bazei de proiect etc.; (4) evaluarea ipotezelor şi analizelor adoptate şi susceptibile a necesita evaluare tehnică; şi (5) analizarea şi aprobarea modalităţii de atestare de către SAR a securităţii nucleare a unităţilor având în vedere recenta implementare a programelor de modernizare; – instruirea şi validarea metodologiei pentru analizarea şi evaluarea SARs, inclusiv: (1) instruirea practică a personalului NRA şi TSO pentru analizarea SARs; şi (2) validarea şi evaluarea metodologiei prin aplicarea ei la cazurile specifice de securitate privind SAR. Organizaţia beneficiară a proiectului este NRA. 016-815.01.03 Asistenţă pentru Agenţia Nucleară de Reglementare din Bulgaria privind consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul ghidurilor de reglementare, capacităţii de evaluare, instruirii personalului şi managementului calităţii Scopul acestei propuneri este să sprijine Agenţia Nucleară de Reglementare din Bulgaria în întărirea capacităţii de reglementare şi capacităţii tehnice în domeniul cerinţelor de reglementare, capacităţii de evaluare şi practicilor şi instruirii şi sistemelor de management al calităţii, în conformitate cu aplicarea prevederilor noului act normativ din Bulgaria privind utilizarea în siguranţă a energiei nucleare. Proiectul va furniza expertiză comunitară în domeniul reglementării şi expertiză tehnică în domeniile mai sus menţionate. Actul normativ privind utilizarea în siguranţă a energiei nucleare, în vigoare din iulie 2002, reprezintă reglementarea naţională privind utilizarea în siguranţă a energiei nucleare şi a radiaţiilor ionizante şi securitatea gestionării deşeurilor radioactive şi securitatea gestionării combustibilului uzat. Bulgaria finalizează legislaţia secundară corespunzătoare, dar, pentru a completa procesul, cadrul de reglementare va necesita elaborarea şi adoptarea de către NRA a unor ghiduri de reglementare care vor face recomandări deţinătorilor/ solicitanţilor de autorizaţii în vederea îndeplinirii cerinţelor legislative. NRA a început un proces de recrutare de nou personal. Chiar dacă noii angajaţi au suficiente cunoştinţe tehnice, ei au nevoie de instruire în domeniul reglementării. Este necesar să se îmbunătăţească sistemul de instruire şi sistemul de reinstruire a NRA prin stabilirea unui program de instruire bine structurat şi menţinut corespunzător. Un element important al funcţionării generale a organizaţiei îl reprezintă definirea clară şi precisă a proceselor şi practicilor de documentare, inclusiv autoevaluarea şi monitorizarea activităţii companiei. A fost acordată asistenţă pentru NRA în domeniul proiectării sistemului său de management al calităţii, în cadrul proiectului PHARE BG 01.10.02 ("Întărirea capacităţii BNRA în domeniul evaluării de securitate nucleară"), însă această asistenţă ar trebui completată prin implementarea acestui nou proiect PHARE. Principalele activităţi ale proiectului sunt: - elaborarea şi adoptarea de către BNRA a unor ghiduri de reglementare în domeniul securităţii nucleare; – stabilirea în cadrul BNRA a capacităţilor necesare pentru efectuarea analizelor şi evaluărilor documentaţiei de securitate nucleară a deţinătorilor de autorizaţii; – stabilirea unui program de instruire adecvat în domeniul reglementării; – stabilirea în cadrul NRA a unui sistem modern de management al calităţii bine documentat; – furnizarea de experienţă şi cunoştinţe comunitare privind măsurile organizatorice pentru autoevaluare, audituri, indicatori. Organizaţia beneficiară a acestui proiect este NRA. 016-815.01.04 Îmbunătăţirea pregătirii în caz de urgenţă în afara amplasamentului (OSEP) în Europa Centrală şi de Est: Instalarea Sistemului RODOS în Bulgaria Sistemul RODOS, incluzând hardware, software specific, legături de comunicaţii şi software, precum şi instruirea de specialitate a viitorilor operatori, trebuie livrat şi instalat în cadrul acestui proiect. La încheierea proiectului, RODOS se va afla într-un stadiu preoperaţional, ceea ce înseamnă că Agenţia de Reglementare Nucleară din Bulgaria (NRA) îşi va stabili capacitatea de utilizare zilnică a RODOS, inclusiv amplasarea terminalelor RODOS. Aceasta fază va întări încrederea în rezultatele RODOS faţă de cele ale altor sisteme din reţeaua naţională a Bulgariei care asigură pregătirea în caz de urgenţă în afara amplasamentului. NRA va asigura dezvoltarea ulterioară continuă a sistemului, inclusiv participarea personalului la seminarii privind configurarea RODOS şi la exerciţii de instruire. Personalul NRA va fi de asemenea instruit pentru a îndeplini toate cerinţele de funcţionare şi întreţinere a sistemului. Organizaţia beneficiară a proiectului este NRA. 016-815.01.05 Elaborarea proiectului pentru depozitul naţional de deşeuri slab şi mediu radioactive de viaţă scurtă În conformitate cu strategia naţională a Bulgariei privind gestionarea deşeurilor radioactive, depozitul pentru deşeuri slab şi mediu radioactive de viaţă scurtă va trebui să fie operaţional până în anul 2010. Acest depozit este dedicat în special depozitării coletelor de deşeuri radioactive provenite în urma funcţionării şi dezafectării Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui. În prezent sunt evaluate 4 amplasamente, toate fiind situate aproape de Kozlodui. În 2005 va trebui să se ia o decizie privind alegerea amplasamentului. Acest proiect se încadrează în seria activităţilor care vor duce la funcţionarea depozitului. Proiectul cuprinde 3 obiective principale: - definirea criteriilor de acceptare pentru depozitarea deşeurilor radioactive pentru a fi folosite în următoarele activităţi de proiectare; – elaborarea proiectului depozitului; – contribuţia la pregătirea specificaţiilor tehnice ale depozitului pentru dosarul de licitaţie. Organizaţia beneficiară a proiectului este recenta companie naţională pentru gestionarea deşeurilor radioactive. 016-815.01.06 Lucrări de construcţii pentru fabrica de procesare a deşeurilor radioactive şi pentru depozitul Novi Han Deşeurile radioactive instituţionale sunt în prezent gestionate de către Institutul pentru Cercetări Nucleare şi Energie Nucleară (ICNEN) care operează un depozit pe termen lung la Novi Han. În 2004 responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor radioactive instituţionale este transmisă recentei companii naţionale pentru gestionarea deşeurilor radioactive. Depozitul Novi Han trebuie să fie modernizat în vederea respectării cerinţelor de securitate nucleară ale Bulgariei şi a celor mai bune practici din Uniunea Europeană din domeniul depozitării pe termen scurt şi lung a deşeurilor radioactive. A fost stabilit un plan de acţiune care prevede în mod special construcţia unei fabrici de procesare a deşeurilor şi a unui depozit pentru diferite tipuri de deşeuri şi, în special, pentru surse închise înalt active. Pregătirea specificaţiilor tehnice pentru depozit reprezintă unul din obiectivele Proiectului PHARE 632.01.01 "Furnizarea echipamentului pentru caracterizarea deşeurilor radioactive instituţionale şi elaborarea proiectului tehnic pentru instalaţia de procesare şi cea de depozitare a deşeurilor", care a fost programat în 2002. Obiectivul principalul al acestui proiect este de a continua construcţia a două clădiri la Novi Han care vor constitui instalaţia de depozitare. Proiectul are două componente principale: lucrări publice şi servicii (conducerea lucrărilor de construcţie). Numai echipamentul de bază va fi furnizat în cadrul acestui proiect. Livrarea şi instalarea echipamentului specific se vor realiza în cadrul unui proiect separat. Organizaţia beneficiară a acestui proiect este recenta companie naţională pentru gestionarea deşeurilor radioactive. România 016-815.02 016-815.02.01 Asistenţă furnizată autorităţii de reglementare în domeniul nuclear din România pentru achiziţionarea codurilor de calcul specifice pentru analize mecanice Acest proiect se realizează pe baza rezultatelor Proiectului PHARE RO 01.10.02 (2002) care întăreşte eficacitatea autorităţii de reglementare nucleară din România (CNCAN) în dezvoltarea capacităţilor interne de a efectua şi evalua analize de protecţie la suprapresiune pentru sistemele speciale de securitate nucleară şi pentru circuitul primar şi analize de tensiuni elaborate de Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă (CNE). Personalul CNCAN a fost pregătit să utilizeze anumite coduri de calcul (în special ADLPIPE şi ANSYS/Mechanical şi ANSYS/Structural) în contextul acestui proiect aflat în derulare. Prezentul proiect urmăreşte ca CNCAN să aibă acces la două tipuri de coduri de calcul mecanic, similare cu cele menţionate mai sus. Aceste coduri sunt utilizate în mod curent de CNE ca suport pentru documentaţia transmisă autorităţii de reglementare. Planul întăririi CNCAN prevede, pe perioada derulării acestui proiect, stabilirea unui TSO intern care va asigura menţinerea rezultatelor acestui proiect din punctul de vedere al personalului şi al altor angajamente. Organizaţia beneficiară a acestui proiect este CNCAN. 016-815.02.02 Asistenţă tehnică pentru autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din România privind gestionarea aspectelor importante ale activităţilor viitoare de punere în funcţiune Scopul acestei propuneri este de a sprijini autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din România (CNCAN) în gestionarea activităţilor de punere în funcţiune, ca parte a procesului de autorizare. Proiectul va furniza asistenţă comunitară în domeniul reglementării şi asistenţă tehnică pentru a întări capacitatea CNCAN în analizarea şi evaluarea tuturor etapelor de punere în funcţiune a Unităţii 2 a Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă, programată la sfârşitul lui 2006. Această asistenţă va fi de asemenea foarte importantă pentru întărirea în general a capacităţii CNCAN de autorizare. CNCAN a început un proces de recrutare de personal nou pentru a putea gestiona în mod adecvat toate activităţile din domeniul securităţii nucleare din responsabilitatea sa. Acest proiect va contribui, prin pregătire teoretică şi practică, la întărirea competenţei noului personal CNCAN în activitatea de reglementare din domeniul nuclear. Principalele activităţi ale proiectului sunt: - cursuri de pregătire specifică bazate pe experienţa Uniunii Europene în domeniu şi transferul de cunoştinţe în vederea sprijinirii personalului CNCAN în realizarea activităţilor de reglementare legate de activităţile de punere în funcţiune; cursuri de pregătire specifice în domeniul sistemelor de management al asigurării calităţii în timpul punerii în funcţiune şi al funcţionării CNE, precum şi în domeniul activităţilor de reglementare privind evaluarea documentelor suport pentru autorizaţia de funcţionare şi pentru alte activităţi; – sprijinul Uniunii Europene pentru pregătirea cerinţelor din toate fazele punerii în funcţiune (structura şi responsabilităţile organizaţiei, conţinutul programului de punere în funcţiune, criteriile de acceptare, aprobarea de către organismul de reglementare etc.) şi a cerinţelor privind documentaţia care trebuie transmisă ca suport al securităţii nucleare. Organizaţia beneficiară a proiectului este CNCAN. 016-815.02.03 Asistenţă tehnică pentru autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din România în vederea îmbunătăţirii gestionării surselor închise puternic radioactive (SRS), inclusiv sursele radioactive închise uzate (SSRS) şi sursele orfane*2) *2) O sursă orfană este o sursă care prezintă suficient pericol radiologic care să necesite un control de reglementare, dar care nu se află sub controlul organismului de reglementare deoarece nu s-a aflat niciodată sau pentru că a fost abandonată, pierdută, rătăcită, furată sau transferată fără autorizaţia necesară. Ca parte a procesului de aderare, reglementările din România în domeniul gestionării surselor închise puternic radioactive trebuie să fie în concordanţă cu noul acquis, aşa cum este definit în Directiva Consiliului 2003/122/EURATOM, care a fost emisă pe 22 decembrie 2003, privind controlul surselor închise puternic radioactive şi al surselor orfane. Aceasta cere ca un număr de reglementări noi să fie emise de organismul de reglementare din România (CNCAN) şi, ca urmare, un grad crescut de expertizare a personalului CNCAN în acest domeniu specific. Acest proiect are ca prim scop furnizarea de asistenţă tehnică CNCAN în vederea îmbunătăţirii reglementărilor în domeniul depozitării în siguranţă, pe termen lung, a surselor închise puternic radioactive cu viaţă lungă şi al recuperării surselor orfane. El va consta, de asemenea, în organizarea de activităţi de pregătire în domenii specifice, cum ar fi: - controlul şi asigurarea siguranţei depozitelor pe termen lung ale surselor închise puternic radioactive; – recuperarea în condiţii de siguranţă a surselor orfane; – mecanismele de finanţare pentru recuperarea şi gestionarea surselor orfane; – dezafectarea instalaţiilor unde s-ar putea găsi surse orfane; – stabilirea echipamentelor pentru intervenţie şi recuperare a surselor orfane. Organizaţia beneficiară a proiectului este CNCAN. 016-815.02.04 Proiectarea şi evaluarea securităţii depozitului de suprafaţă din România pentru deşeuri slab şi mediu radioactive de viaţă scurtă provenite de la Cernavodă Planul nuclear naţional aprobat de Guvernul României în 2002 stipulează că un depozit de suprafaţă pentru deşeurile radioactive cu viaţă scurtă generate în timpul funcţionării Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă trebuie să devin operaţional până în 2010. După toate probabilităţile, amplasamentul Saligny, care este localizat lângă Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, va fi ales pentru acest depozit (30.000 mc capacitate). În acest context, Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD) nou-creată, care va opera depozitul, este responsabilă pentru elaborarea proiectului tehnic al acestuia şi pentru evaluarea securităţii nucleare. În prezent, ambele activităţi (proiectul tehnic şi evaluarea securităţii) au fost deja subiectul unui număr de investigaţii pe perioade lungi, unele cu sprijin din partea AIEA şi S.U.A. Obiectivele principale ale acestui proiect le reprezintă finalizarea conceptului depozitului, pregătirea specificaţiilor tehnice pentru licitaţiile ulterioare, realizarea unei evaluări preliminare de securitate (PSAR) şi furnizarea tuturor informaţiilor necesare autorităţii de reglementare, care vor permite apoi ANDRAD să înceapă construcţia depozitului. Organizaţia beneficiară a proiectului este ANDRAD. 1.3. Presupuneri şi riscuri Programul pleacă de la premisa că ţările beneficiare îşi vor menţine eforturile de a asigura un nivel ridicat al securităţii nucleare şi de a implementa recomandările Raportului Consiliului Uniunii Europene pentru Securitate Nucleară în contextul extinderii din iunie 2001. Raportul privind situaţia evaluării, elaborat de Consiliul Atomic Questions Group şi de grupul de lucru ad-hoc în domeniul securităţii nucleare, la data de 5 iunie 2002, a stabilit că ţările candidate sunt în mod clar hotărâte să îndeplinească recomandările prevăzute în raportul Consiliului, atât în ceea ce priveşte centralele nuclearoelectrice, cât şi alte tipuri de instalaţii. Raportul a subliniat, de asemenea, că toate ţările candidate au acceptat recomandările. În cazul Bulgariei a fost elaborat un nou raport de evaluare în domeniul securităţii nucleare, de către Consiliu, în martie 2004, în urma misiunii în Bulgaria a Consiliului de evaluare, din noiembrie 2003. Acest program presupune că ţările beneficiare vor continua să acorde suficientă atenţie şi să depună eforturile necesare pentru a implementa la timp proiectele finanţate. Deşi nu există riscuri inerente identificabile privind obiectivele ce trebuie îndeplinite în cadrul diferitelor proiecte, riscul general al programului este că asistenţa permanentă în domeniul securităţii nucleare implică riscul de a crea o dependenţă din partea beneficiarului. Trebuie acordată o atenţie deosebită modului în care organizaţiile beneficiare vor susţine rezultatele proiectelor. În cazul asistenţei în domeniul de reglementări, accentul trebuie pus pe transferul de tehnologie către beneficiar şi pe evitarea înlocuirii funcţiilor din domeniul de responsabilitate al organizaţiei beneficiare prin activităţile contractorului. 1.4. Condiţionări Lansarea efectivă a unora dintre proiectele menţionate mai sus se va face în condiţii speciale care sunt descrise mai detaliat în fişele de proiect respective. În special, implementarea corectă a Proiectului 016-815.01.06 (Bulgaria) cere implementarea la timp a Proiectului PHARE 632.01.01/2002. În general construcţia de noi instalaţii necesită pregătirea prealabilă a rapoartelor preliminare corespunzătoare de analize de securitate nucleară şi evaluarea impactului asupra mediului. Organizaţia beneficiară a proiectului este CNCAN. 2. Buget (euro) 2.1. Tabel privind bugetul
┌─────────┬────────────┬─────────────┬──────────────┬──────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │Întărirea │ │ │ │Buget │
│Ţara │Agenţia de │Cod │capacităţii │Investiţie│Cofinanţare│Buget │total │
│ │implementare│ │instituţionale│ │ │total │PHARE │
│ │ │ │PHARE │ │ │ │ │
├─────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Bulgaria │ │016-815.01 │4.300.000 │1.970.000 │820.000 │7.090.000│6.270.000│
├─────────┤ ├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul│ │016-815.01.01│800.000 │ │ │800.000 │800.000 │
│1 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┤ ├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul│ │016-815.01.02│1.300.000 │ │ │1.300.000│1.300.000│
│2 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┤ ├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul│ │016-815.01.03│1.050.000 │ │ │1.050.000│1.050.000│
│3 │CFCU │ │ │ │ │ │ │
├─────────┤ ├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul│ │016-815.01.04│ │450.000 │150.000 │600.000 │450.000 │
│4 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┤ ├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul│ │016-815.01.05│1.000.000 │ │ │1.000.000│1.000.000│
│5 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┤ ├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul│ │016-815.01.06│150.000 │1.520.000 │670.000 │2.340.000│1.670.000│
│6 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│România │ │016-815.02 │1.865.000 │94.000 │131.400 │2.090.400│1.959.000│
├─────────┤ ├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul│ │016-815.02.01│15.000 │94.000 │31.400 │140.400 │109.000 │
│1 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┤ ├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul│ │016-815.02.02│500.000 │ │ │500.000 │500.000 │
│2 │CFCU │ │ │ │ │ │ │
├─────────┤ ├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul│ │016-815.02.03│350.000 │ │ │350.000 │350.000 │
│3 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┤ ├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul│ │016-815.02.04│1.000.000 │ │100.000 │1.100.000│1.000.000│
│4 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│TOTAL │ │ │6.165.000 │2.064.000 │951.400 │9.180.400│8.229.000│
└─────────┴────────────┴─────────────┴──────────────┴──────────┴───────────┴─────────┴─────────┘
2.2. Principiul cofinanţării În conformitate cu ghidurile PHARE din 1999 şi cu ghidurile PHARE revizuite din 2002, toate proiectele de investiţii cu sprijin PHARE trebuie să primească cofinanţare din fondurile publice naţionale. Contribuţia comunitară poate ajunge la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile*3). *3) Taxele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinanţare. Cofinanţarea pentru proiectele de întărire a capacităţii instituţionale este furnizată de beneficiar care suportă unele costuri privind infrastructura şi implementarea operaţională, finanţând resursele umane şi alte resurse necesare pentru absorbţia efectivă şi eficientă a asistenţei PHARE. Prevederile privind finanţarea comună sau în paralel sunt conţinute în alineatele referitoare la buget din fişele de proiect individuale. Nivelul de finanţare pe proiect este indicat la pct. 5, Buget, din propunerea de proiect. 3. Agenţiile de implementare Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (CFCU) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va fi instituţia responsabilă pentru licitaţie, contractare şi raportare financiară. 4. Aranjamente de implementare 4.1. Metoda de implementare Prezenta propunere de finanţare este destinată unui program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor Programului PHARE naţional. Prezenta propunere de finanţare va fi împărţită între ţări, obţinându-se două memorandumuri de finanţare, conform tabelului anterior. Implementarea programului se va face în conformitate cu art. 53 (1) alin. 4 (a doua alternativă) din Regulamentul financiar*4). Ţara beneficiară va asigura să fie respectate în permanenţă condiţiile stabilite la art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar. Comisia îşi rezervă dreptul de a lua măsurile necesare, inclusiv suspendarea finanţării, dacă consideră că aceste condiţii nu sunt îndeplinite. *4) Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) 1605/2002 din 25 iunie 2002; JO L 248; 16.9.2002; pag. 1. Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevăzută la art. 12 (2) din Reglementarea 1.266/1999*5), selectarea proiectului, procesul de licitaţie şi contractarea sunt supuse aprobării ex-ante a Comisiei. *5) Regulamentul Consiliului (EC) 1266/1999 din 21 iunie 1999; JO L161; 26.6.1999; pag. 68. 4.2. Achiziţia Achiziţia va fi în conformitate cu prevederile părţii 2 capitolul IV din Regulamentul financiar şi capitolul 4 din Regulile de implementare*6) a acestuia, precum şi în conformitate cu Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2*7). *6) Regulamentul Comisiei (EC, Euratom) 2342/2002 din 23 decembrie 2002; JO L 357; 31.12.2002; pag. 1. *7) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 privind reglementările generale pentru contractele de servicii, achiziţii şi lucrări publice finanţate din bugetul general al Comunităţii Europene în curs de cooperare cu ţările terţe, adoptată la 25 martie 2003. Autorităţile contractante vor folosi, de asemenea, ghidurile de procedură, formatele şi modelele standard prevăzute în Ghidul practic al procedurilor de contractare finanţate din bugetul general al CE în contextul acţiunilor externe, publicat pe site-ul CE*8) la data iniţierii procedurii de achiziţie sau de acordare a grantului. *8) Adresa actuală: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm În conformitate cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităţilor contractante să aibă responsabilităţi de gestionare descentralizată în achiziţie în conformitate cu procedurile şi ghidurile care transpun directivele Uniunii Europene de achiziţie publică. 5. Managementul asistenţei 5.1. Gestionarea proiectului 5.1.1. Responsabilităţi Coordonatorul naţional al asistenţei de preaderare (NAC) va avea responsabilitatea generală pentru programarea şi monitorizarea programelor PHARE. Responsabilul naţional autorizat (NAO) şi NAC vor fi împreună responsabili pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune. NAO şi responsabilul de program autorizat (PAO) vor asigura ca programele să fie implementate în conformitate cu procedurile prevăzute în instrucţiunile Comisiei. Ei vor asigura, de asemenea, ca toate contractele necesare pentru implementarea memorandumului de finanţare să fie acordate în conformitate cu procedurile şi documentele standard pentru Acţiunile Externe în vigoare la momentul implementării şi că sunt respectate regulile de sprijin ale statelor Uniunii Europene (UE). 5.1.2. Valoarea proiectului Deşi în general valoarea proiectelor finanţate din fonduri PHARE este de peste 2 milioane euro, datorită caracterului specific al sprijinului necesar şi al modalităţii de implementare în domeniul nuclear, proiectele sunt în general de valoare mai redusă. 5.1.3. Termenul limită pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limită al programării (1) Toate contractele trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2006. (2) Derularea tuturor contractelor trebuie finalizată până la 30 noiembrie 2007. (3) Conform procedurilor sistemului de implementare descentralizată PHARE (DIS), un dosar de licitaţie complet trebuie transmis delegaţiei spre aprobare, cu mult înainte de termenul limită pentru contractare şi preferabil nu mai târziu de 6 luni de la semnarea memorandumului de finanţare (FM). În cazul nerespectării celor de mai sus, ţara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare (JMC), care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere (MoU) privind Fondul Naţional. 5.1.4. Evaluarea impactului de mediu şi conservarea naturii Procedurile pentru evaluarea impactului de mediu, aşa cum au fost stabilite de directiva EIA*9), sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investiţii sub egida PHARE. Dacă directiva EIA nu a fost încă în întregime transpusă, procedurile vor trebui să fie similare celor stabilite în directiva mai sus menţionată. Dacă un proiect corespunde obiectivelor din anexa 1 sau anexa 2 a directivei EIA, trebuie să fie demonstrată*10) îndeplinirea procedurii EIA. *9)DIR 85/337/EEC; JO L 175/40; 5.7.1985, amendată. *10) În anexa EIA la fişa de proiect corespunzătoare pentru proiectul de investiţii. Dacă un proiect poate afecta amplasamente importante din punct de vedere al conservării naturii, trebuie să fie efectuată o evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 al Directivei pentru habitaturi*11). *11) În anexa "Conservarea naturii" la fişa de proiect corespunzătoare proiectelor de investiţii. Toate proiectele de investiţii trebuie realizate în conformitate cu legislaţia comunitară relevantă din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice privind conformitatea cu legislaţia UE relevantă din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate efectuat în cadrul fiecărui proiect de investiţii. 5.2. Gestionarea financiară 5.2.1. Principii şi responsabilităţi Fondul Naţional (NF) din ministerul de finanţe al ţărilor respective, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului şi va fi responsabil pentru raportarea în faţa Comisiei Europene. NAO va deţine în întregime responsabilitatea în ceea ce priveşte gestionarea financiară a fondurilor PHARE şi va deţine întreaga responsabilitate contabilă în ceea ce priveşte fondurile PHARE ale programului până la închiderea acestuia. NAO va asigura că sunt respectate regulile, reglementările şi procedurile PHARE care au legătură cu raportarea şi gestionarea financiară şi că funcţionează un sistem de raportare şi de informare asupra proiectelor. Comisia va transfera fondurile către NF în conformitate cu memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi fiecare dintre ţările implicate, respectiv Bulgaria şi România. Fondurile vor fi transferate ca urmare a solicitării NAO într-un cont bancar special, în euro, care va fi deschis şi gestionat de NF la Banca centrală sau la o bancă agreată anterior cu Comisia. În principiu, toate conturile bancare vor fi producătoare de dobânzi. Dobânzile vor fi reinvestite în program. 5.2.2. Transferul fondurilor către Fondul Naţional Un prim transfer*12) de până la 20% din fondurile gestionate local*13) va fi trimis către NF după semnarea memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (FASs) dintre NF şi agenţiile de implementare (IAs)/Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (CFCU). În plus, NAO trebuie să supună spre aprobare Comisiei nominalizarea responsabililor de program (PAOs) şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informaţii dintre NF şi IA/CFCU şi modul de realizare a plăţilor. *12) Reprezentând prefinanţarea aşa cum este definită în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar. *13) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare. Se vor realiza două transferuri ulterioare*14), de până la 30% fiecare, din fondurile aferente gestionării locale*15). Al doilea transfer va fi pus în mişcare atunci când 5% din bugetul în vigoare*16) a fost plătit de către IAs şi CFCU. Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total în vigoare*17) a fost plătit. *14) Reprezentând prefinanţarea aşa cum este definită în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar. *15) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare. *16) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare. *17) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare. Al patrulea transfer final va fi realizat când 70% din bugetul total în vigoare*18) a fost plătit şi când toate contractele au fost semnate. *18) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare. În mod excepţional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decât cel menţionat anterior, dacă se poate demonstra, prin prognoze financiare, că cerinţele financiare din perioada ulterioară vor depăşi acest procent. În cazul în care totalul fondurilor depuse în conturile NF, CFCU şi IAs depăşeşte 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate, în mod excepţional, să autorizeze o plată, dacă NAO oferă dovezi substanţiale corespunzătoare că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile. 5.2.3. Transferul fondurilor de la Fondul Naţional către agenţia de implementare Fondul Naţional va transfera fonduri către agenţia de implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile financiare (AFs) încheiate între NF şi IAs/CFCUs. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise în numele agenţiei de implementare/CFCU în cauză responsabile cu administrarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din MoU privind Fondul Naţional. Atât timp cât implementarea se face sub DIS, fiecare AF individual trebuie să fie aprobat în avans de către Comisia Europeană. În cazurile în care NF este el însuşi un agent plătitor pentru CFCU/IA, nu se va face niciun transfer de fonduri de la NF la CFCU. CFCU şi IAs trebuie conduse fiecare de către un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO după consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activităţile realizate de CFCU/IA în cauză. 5.2.4. Transferul fondurilor în cazul clauzelor contractuale de reţinere Pentru acele contracte cu clauze contractuale de reţinere (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie), valoarea totală a fondurilor aferente acestor contracte (aşa cum sunt calculate de PAO şi stabilite de Comisie) va fi plătită către IA înainte de închiderea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asumă întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finală va fi efectuată, precum şi pentru garantarea că aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plăţi asociate clauzelor de reţinere. IA îşi asumă în plus întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor asociate clauzelor de reţinere. Fondurile neplătite contractorilor după ce plăţile finale au fost stabilite vor fi rambursate Comisiei. 5.2.5. Încheierea cheltuielilor şi lichidarea conturilor Nu mai târziu de 8 luni de la încheierea activităţilor din cadrul contractelor, NF va transmite o declaraţie finală asupra cheltuielilor şi o atestare privind regularitatea, acurateţea şi veridicitatea sumelor transmise. Cheltuielile finale aprobate ar trebui, în acest moment, să egaleze valoarea iniţială a contractului minus orice reducere sau economie agreată cu contractorul în cursul implementării. Acesta va trebui, de asemenea, să egaleze plăţile efectuate plus orice sumă importantă în contul reţinerilor contractuale. Dacă finanţarea primită de la Comisie depăşeşte cheltuielile finale aprobate, NF va rambursa surplusul către Comisie în momentul transmiterii declaraţiei finale. Dacă există plăţi urgente (cu excepţia fondurilor de reţinere contractuale), NF va furniza o explicaţie şi o eşalonare a plăţilor la momentul finalizării acestora. NF va raporta trimestrial situaţia evoluţiei fondurilor de reţinere contractuale şi a plăţilor urgente. Dacă ele nu sunt transferate contractorului, acestea vor fi rambursate către Comisie. După evaluarea declaraţiei finale, Comisia îşi va declara poziţia asupra oricărei cheltuieli care va fi exclusă de la finanţarea comunitară, în cazul în care constată că aceste cheltuieli nu au fost efectuate în conformitate cu regulamentul comunitar. Rezultatele verificărilor Comisiei şi concluziile ei de a exclude cheltuielile de la finanţare vor fi notificate în scris către NF căruia i se va acorda o lună să-şi transmită comentariile în scris. Dacă nu se ajunge la niciun acord în decurs de o lună de la primirea comentariilor scrise ale NF, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, ţinând cont în special de gradul de neconformitate constatat, de natura şi gravitatea abaterii, precum şi de pierderea financiară suferită de comunitate. Ca urmare a deciziei asupra sumelor care vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără să se aducă un prejudiciu tratării neregularităţilor şi compensărilor financiare ulterioare, în conformitate cu regulamentul comunitar. 6. Monitorizarea şi evaluarea Implementarea proiectului va fi monitorizată prin intermediul Comitetul mixt de monitorizare (JMC). Acesta include NAO, NAC şi serviciile Comisiei. JMC se va întâlni cel puţin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finanţare PHARE în scopul de a evalua progresul lor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în memorandumul de finanţare şi în parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o modificare a priorităţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, JMC va analiza, o dată pe an, progresul tuturor programelor de asistenţă de preaderare cu fonduri UE (PHARE, ISPA, SAPARD). În ceea ce priveşte Programul PHARE, JMC va fi asistat de subcomitetul de monitorizare sectorial (SMSC) care va include NAC, PAO din fiecare agenţie de implementare (şi CFCU, dacă este cazul) şi serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele şi contractele sale, convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de agenţia de implementare şi pe baza evaluărilor intermediare efectuate de evaluatorii independenţi. SMSC va înainta recomandări privind aspectele de gestionare şi proiectare, asigurându-se că acestea au fost puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va transmite rapoarte generale detaliate privind toate programele cu finanţare PHARE din sectorul său. Serviciile Comisiei se vor asigura că o evaluare ulterioară (ex post) va fi efectuată după încheierea programului. 7. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi corective 7.1. Supravegherea şi controlul financiar efectuat de Comisie şi de Curtea Europeană de Auditori Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele corespunzătoare acestora sunt supuse supervizării şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudă) şi auditului Curţii Europene de Conturi. În perioada în care Sistemul extins de implementare descentralizată (EDIS) nu este încă aplicabil agenţiilor de implementare din ţara beneficiară, Delegaţia va pune în practică măsuri de verificare ex-ante a documentelor de licitaţie şi contractare. Pentru a asigura protecţia eficientă a intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate recurge la verificări şi inspecţii la faţa locului în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) nr. 2.185/96*19). *19) Reglementarea Consiliului (EC, Euratom) 2185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292; 15.11.1996; pag. 2. Misiunile de control şi audit descrise mai sus se adresează tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare. Fără prejudicierea responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene de Auditori*20), conturile şi operaţiunile efectuate de Fondul Naţional şi, dacă este cazul, de CFCU şi toate agenţiile de implementare respective pot fi subiectul verificării la cererea Comisiei, de către Comisie sau un auditor extern contractat de Comisie. *20) Aşa cum se face referire în Condiţiile generale referitoare la memorandumul de finanţare anexat la acordul-cadru. 7.2. Obligaţiile ţării beneficiare implicate 7.2.1. Auditul şi controlul financiar Pentru a asigura un management financiar eficient al fondurilor PHARE, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem de management şi control al asistenţei în conformitate cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem va îndeplini cerinţele prevăzute în art. 164 din Regulamentul financiar şi, în special, va asigura corespunzător corectitudinea, regularitatea şi eligibilitatea solicitărilor de asistenţă comunitară. Sistemele de management şi control ale ţării beneficiare vor asigura o pistă suficientă de audit, aşa cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*21). *21) Reglementarea Comisiei (EC, Euratom) 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63; 3.3.2001; pag. 21. Autoritatea competentă naţională de control financiar va efectua controale financiare corespunzătoare tuturor părţilor implicate în implementarea programului. În fiecare an vor fi transmise Comisiei un plan de audit şi o sinteză a principalelor concluzii şi a recomandărilor auditorilor, precum şi un rezumat cu privire la stadiul punerii în aplicare a recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei. 7.2.2. Măsuri preventive Ţara candidată va lua toate măsurile adecvate pentru prevenirea şi combaterea practicilor de corupţie*22) activă şi pasivă în oricare dintre stadiile procedurii de achiziţionare sau ale procedurii de acordare a granturilor, precum şi pe durata implementării contractelor corespunzătoare. *22) Corupţia activă este definită ca o acţiune deliberată a oricui promite sau acordă, direct sau printr-un intermediar, un avantaj de orice fel, unui oficial, pentru el personal sau pentru o terţă parte, în scopul realizării sau nerealizării unei acţiuni în concordanţă cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcţiei pe care o deţine, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunităţii Europene. Corupţia pasivă este definită ca o acţiune deliberată a unui oficial care direct sau printr-un intermediar solicită sau primeşte avantaje de orice fel pentru el sau o terţă parte sau acceptă o promisiune a unor astfel de avantaje, în scopul realizării sau nerealizării unei acţiuni în concordanţă cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcţiei pe care o deţine, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunităţii Europene. 7.2.3. Măsuri antifraudă şi acţiuni corective Ţara beneficiară va avea, în primul rând, responsabilitatea de a asigura un proces de investigare şi un tratament adecvat al cazurilor suspectate sau efective de fraudă şi neregularităţi identificate în urma controalelor naţionale sau comunitare. Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare similar cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei 1681/94*23). *23) Reglementarea Comisiei (EC) 1681/94 din 11 iulie 1994; 12.7.94; pag. 43. Îndeosebi, toate cazurile suspecte sau efective de fraudă*24) şi abatere*25), precum şi toate măsurile luate de către autorităţile naţionale trebuie raportate fără întârziere serviciilor Comisiei. Dacă nu există niciun caz suspect sau real de fraudă şi abatere de raportat, ţara beneficiară va informa Comisia în termen de două luni de la sfârşitul fiecărui trimestru. *24) Fraudă va însemna orice act sau omisiune intenţionată referitoare la: utilizarea sau prezentarea unei declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect delapidarea sau reţinerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene sau din bugetele gestionate de sau pentru Comunitatea Europeană; nedivulgarea informaţiilor în scopul încălcării obligaţiilor specifice cu acelaşi efect; delapidarea fondurilor în alte scopuri decât cele pentru care sunt acordate. *25) Abatere va însemna orice încălcare a prevederilor legislaţiei naţionale sau comunitare, ale prezentului memorandum de finanţare sau ale viitoarelor contracte, rezultată dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii sau a bugetului gestionat de Comunitate printr-un alineat nejustificat referitor la cheltuieli. În acest context termenul lege comunitară va fi definit ca totalitatea regulilor comunitare aplicabile între părţile semnatare ale memorandumului de finanţare (de exemplu: acordurile europene, acordurile-cadru, Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional etc). În cazul în care se înregistrează o abatere sau fraudă, ţara beneficiară are obligaţia de a efectua corecţiile financiare necesare solicitate în legătură cu abaterea respectivă. Corecţiile efectuate de ţara beneficiară vor consta în anularea întregii sau a unei părţi din contribuţia comunitară. Fondurile comunitare rezultate din această acţiune pot fi reutilizate de către Fondul Naţional pentru îndeplinirea obiectivelor programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional. 7.3. Recuperarea fondurilor în caz de abatere sau fraudă Orice abatere26) sau fraudă27) demonstrată şi descoperită în orice moment pe durata implementării programului sau ca rezultat al unui audit va duce la recuperarea fondurilor de către Comisie. *26) Vezi definiţia de mai sus. *27) Vezi definiţia de mai sus. Dacă după efectuarea verificărilor necesare Comisia constată că: a) ţara beneficiară nu şi-a îndeplinit obligaţiile de prevenire, detectare şi corectare a abaterilor; sau b) implementarea proiectului pare să nu justifice o parte sau toată asistenţa alocată; sau c) există serioase eşecuri ale sistemelor de gestionare sau de conducere care pot duce la abateri, Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a acestui program şi, declarând motivele sale, poate să solicite statului beneficiar să transmită comentarii şi, dacă este cazul, să ia orice măsuri de corecţie într-o anumită perioadă de timp. Dacă nu se ajunge la nicio înţelegere până la sfârşitul perioadei stabilite de către Comisie şi dacă măsurile de corecţie solicitate nu au fost luate Comisia poate, luând în considerare orice comentarii ale ţării beneficiare, să decidă în decursul a 3 luni: a) reducerea sau anularea plăţilor pentru programul respectiv; sau b) efectuarea corecţiilor financiare solicitate prin anularea în totalitate sau parţială a asistenţei oferite pentru programul respectiv. În momentul stabilirii valorii corecţiei, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul iregularităţii, amploarea şi implicaţiile financiare ale deficienţelor identificate în cadrul sistemului de management şi control al ţării beneficiare. În absenţa unei decizii pentru a proceda conform lit. a) sau b), finanţarea viitoare a programului va reîncepe imediat. NAO va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei alte sume plătite greşit în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu restituie suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va rambursa această sumă către Comisie. Dobânda la suma plăţii întârziate va fi aplicată la valoarea nerestituită prin aplicarea regulilor prevăzute în Regulamentul financiar. 8. Transparenţă şi publicitate POA în funcţiune va fi responsabil pentru a asigura că sunt luate măsurile necesare în scopul asigurării publicităţii corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate în cadrul programului. Aceasta se va realiza în strânsă legătură cu Comisia. Detalii suplimentare sunt prevăzute în anexa privind transparenţa şi publicitatea. 9. Condiţii speciale În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intră în competenţa guvernului, Comisia poate revizui programul în vederea anulării, conform hotărârii sale, a întregului program sau a unei părţi din acesta sau în vederea realocării fondurilor neutilizate în alte scopuri care sunt în conformitate cu obiectivele Programului PHARE. ANEXA D INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA pentru programele PHARE, ISPA ŞI SAPARD ale Comunităţilor Europene 1. Obiectiv şi sferă de acţiune Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunităţii Europene prin Programul PHARE au intenţia de a creşte gradul de conştientizare a publicului şi transparenţa acţiunilor Uniunii Europene, precum şi de a crea o imagine consistentă privind măsurile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE. 2. Principii generale Fiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor financiare şi a altor forme de asistenţă va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Această acţiune se va desfăşura în cooperare cu delegaţiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop. Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu Delegaţia Comisiei Europene la faţa locului. Măsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt: - Reglementarea (CEE) 1159/2000; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L130/30 din 31 mai 2000; – Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994. Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în: - Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L182/58. Măsurile de informare şi publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivă. 3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegaţiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cât şi alte forme de asistenţă. Costul informării şi publicităţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective. Când sunt implementate programe PHARE, se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b): a) autorităţile competente din ţările beneficiare trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţă în forma cea mai potrivită. Ele trebuie să asigure faptul că asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător şi trebuie să le pună la dispoziţia părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventă pe tot teritoriul ţării beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse; b) măsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele: (i) în cazul investiţiilor de infrastructură cu un cost ce depăşeşte 1 milion euro: - panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanţă cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care să fie furnizate de către Delegaţia Comisiei Europene în ţara respectivă; – plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructură accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual care să fie furnizate de către Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivă; (ii) în cazul investiţiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD: - măsuri care să conştientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările citate la pct. (i) de mai sus; – măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanţi, că parte a ajutorului vine din partea UE şi în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările de mai sus. 4. Vizibilitatea asistenţei Uniunii Europene în cercurile de afaceri şi printre potenţialii beneficiari şi pentru publicul larg 4.1. Cercurile de afaceri Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct. Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către potenţialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate. 4.2. Alţi beneficiari potenţiali Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învăţământ profesional implicate în ocuparea forţei de muncă, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale. Formulare Formularele emise de autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţă destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru asemenea asistenţă vor trebui să indice faptul că Uniunea Europeană şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistenţă transmisă beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţă finanţat de programul în cauză. Dacă asemenea documente poartă stema naţională sau regională, ele vor purta, de asemenea, şi însemnul Uniunii Europene de aceeaşi mărime. 4.3. Publicul general Media Autorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivită, despre acţiunile cofinanţate de Uniunea Europeană şi în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în această informare. În acest scop, lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regională (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiară. Principiile menţionate în cele două paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presă sau comunicate de publicitate. Acţiuni informative Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicită participarea Uniunii Europene. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri şi se pune emblema Uniunii Europene pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiară va ajuta, după necesităţi, la pregătirea şi realizarea acestor evenimente. Materiale informative Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare finanţate sau cofinanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conţină pe pagina de titlu o indicaţie clară a participării Uniunii Europene, precum şi simbolul acesteia, în cazul în care stema naţională sau regională este folosită. În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiară, cât şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura că participarea Uniunii Europene este clară. Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate. Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale. 5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuţe permanente şi postere Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţările beneficiare vor asigura faptul că următoarele măsuri de informare şi publicitate se supun următoarelor: Panouri Panourile care furnizează informaţii privind participarea Uniunii Europene la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea Uniunii Europene ajunge până la 1 milion de euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridică un panou care să anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa Uniunii Europene trebuie menţionată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operaţiunii (ţinându-se seama de mărimea cofinanţării din partea Uniunii Europene) şi trebuie să fie pregătite conform instrucţiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegaţiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus. Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o plăcuţă permanentă în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus. Plăcuţe permanente Plăcuţe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus faţă de însemnul Uniunii Europene, asemenea plăcuţe trebuie să specifice partea finanţată de Uniunea Europeană, alături de o menţiune a programului în cauză (PHARE, ISPA sau SAPARD). În cazul în care o autoritate naţională, regională sau locală ori un alt beneficiar decide să ridice un panou, să plaseze o plăcuţă permanentă, să afişeze un poster sau să ia orice altă măsură pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea să fie indicată. 6. Prevederi finale Autorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situaţie, măsuri suplimentare, dacă le consideră a fi necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre iniţiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia să poată participa în mod corespunzător în realizarea acestora. Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţă tehnică sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba ţării respective, care va conţine indicaţii detaliate în formă electronică şi acesta va fi disponibil la cerere.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
