Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ACORD DE COFINANTARE din 17 ianuarie 2012 intre Ministerul Mediului si Padurilor si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ACORD DE COFINANTARE din 17 ianuarie 2012 intre Ministerul Mediului si Padurilor si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 26 aprilie 2012

Comenteaza legea

    Întrucât Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Ministerul Mediului şi Pãdurilor (MMP) au convenit sã coopereze pentru implementarea în România a Programului de granturi mici al Fondului Global de Mediu (GEF SGP),
    întrucât MMP este de acord sã contribuie cu fonduri la PNUD sub formã de cofinanţare pentru implementarea GEF SGP,
    întrucât PNUD este pregãtit sã primeascã şi sã administreze contribuţia pentru implementarea GEF SGP,
    întrucât Guvernul României a fost informat în legãturã cu contribuţia MMP la PNUD,
    întrucât PNUD va desemna GEF SGP ca agenţie de execuţie,
    PNUD şi MMP sunt de acord asupra urmãtoarelor:

    ART. I
    Scop şi obiective
    1 Prezentul acord stabileşte condiţiile şi procedurile pentru contribuţia MMP la PNUD pentru implementarea de cãtre GEF SGP a proiectului sintetizat în documentul de proiect prevãzut în anexa nr. 1 la prezentul acord (denumit în continuare Proiect).
    2. Scopul GEF SGP este de a contribui la realizarea beneficiilor globale de mediu, prin acţiuni la nivelul comunitãţilor, derulate în proiecte implementate de cãtre organizaţii neguvernamentale (ONG) şi organizaţii comunitare (OC) pentru conservarea biodiversitãţii, reducerea efectelor adverse ale schimbãrilor climatice, managementul durabil al terenurilor, protecţia apelor internaţionale, reducerea poluanţilor organici persistenţi şi a poluanţilor chimici de interes global, dezvoltarea capacitãţii.
    3. Obiectivele GEF SGP sunt:
    Pentru componenta privind conservarea biodiversitãţii:
    ● Obiectiv 1: Îmbunãtãţirea sustenabilitãţii ariilor protejate şi a zonelor de conservare de interes comunitar, prin acţiuni ale comunitãţii
    ● Obiectiv 2: Integrarea conservãrii biodiversitãţii şi utilizarea durabilã în producţie a peisajelor terestre şi marine, prin acţiuni şi iniţiative comunitare
    Pentru componenta privind schimbãrile climatice:
    ● Obiectiv 3: Promovarea demonstrãrii, dezvoltãrii şi a transferului tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, la nivelul comunitãţii
    ● Obiectiv 4: Promovarea şi sprijinirea transportului eficient energetic şi cu emisii reduse de carbon, la nivelul comunitãţii
    ● Obiectiv 5: Suport pentru conservarea şi creşterea gradului de sechestrare a carbonului printr-o gestionare durabilã şi adaptatã la schimbãrile climatice a folosirii terenurilor, a schimbãrii categoriilor de folosinţã şi a pãdurilor
    Pentru componenta privind managementul durabil al terenurilor:
    ● Obiectiv 6: Menţinerea sau îmbunãtãţirea fluxului serviciilor furnizate de ecosistemele agricole şi de cele forestiere pentru a susţine traiul comunitãţilor locale
    ● Obiectiv 7: Reducerea, la nivelul comunitãţii, a presiunilor exercitate de concurenţa/competiţia pentru folosirea terenurilor
    Pentru componenta privind apele internaţionale:
    ● Obiectiv 8: Sprijinirea gestionãrii apelor transfrontaliere prin iniţiative comunitare
    Pentru componenta privind reducerea poluanţilor organici persistenţi (POPs) şi a poluanţilor chimici de interes global:
    ● Obiectiv 9: Promovarea şi sprijinirea reducerii poluanţilor organici persistenţi (POPs) şi a poluanţilor chimici de interes global, la nivelul comunitãţii
    Pentru componenta privind creşterea capacitãţii societãţii civile:
    ● Obiectiv 10: Creşterea şi întãrirea capacitãţii societãţii civile (în special a organizaţiilor comunitare) de a se angaja în procese consultative, de a gestiona cunoştinţele şi de a asigura un flux adecvat al informaţiilor, de a implementa instrucţiunile convenţiilor, precum şi de a monitoriza şi a evalua impactul asupra mediului şi tendinţele.
    ART. II
    Contribuţia
    1. MMP, în conformitate cu termenii şi condiţiile prezentului acord şi cu calendarul de plãţi stabilit în continuare, va contribui la PNUD cu o sumã care nu depãşeşte USD [500.000,00] şi care urmeazã sã fie utilizatã exclusiv pentru finanţarea GEF SGP, în perioada 2012-2014. Contribuţia va fi depusã în contul PNUD România deschis la Banca Românã de Dezvoltare - Groupe Seiete Generale, cu codul IBAN RO02BRDE450SV03466804500. Transferul se va face pe baza solicitãrii scrise a PNUD, iar pentru tranşele 2 şi 3 solicitarea scrisã va fi însoţitã de raportul privind cheltuirea tranşei anterioare.

    Eşalonarea plãţilor Suma
    1. Semestrul I - 2012 200.000,00 USD
    2. Semestrul I - 2013 150.000,00 USD
    3. Semestrul I - 2014 150.000,00 USD
    PNUD, imediat dupã identificarea transferului, va confirma, în scris, primirea fondurilor.
    (Urmãtoarele date vor fi incluse în cazul în care plãţile sunt fãcute în altã monedã decât USD:
    Valoarea contribuţiei, în cazul în care este folositã altã monedã decât USD, va fi determinatã aplicând rata operaţionalã de schimb a Organizaţiei Naţiunilor Unite, valabilã la data efectuãrii plãţii. În cazul în care vor surveni schimbãri ale ratei operaţionale de schimb a Organizaţiei Naţiunilor Unite înainte de utilizarea completã a fondurilor respective de cãtre PNUD, valoarea balanţei de fonduri existente la momentul respectiv va fi ajustatã în consecinţã. Dacã în acest caz se vor înregistra pierderi în balanţa de fonduri, PNUD va informa MMP pentru a determina dacã acesta este în mãsurã sã furnizeze finanţãri suplimentare. În cazul în care astfel de finanţãri nu vor fi disponibile, sprijinul acordat de PNUD Proiectului poate fi redus, suspendat sau anulat.)
    2. Dupã consultarea cu PNUD, MMP poate suspenda plãţile în caz de:
    a) abateri semnificative de la planurile şi bugetele convenite;
    b) neîndeplinire de cãtre PNUD (GEF SGP) a obligaţiilor de raportare convenite la art. IV;
    c) dovadã a managementului financiar defectuos al Proiectului.
    MMP poate solicita rambursarea în totalitate sau parţialã a fondurilor provenite din contribuţie, în mãsura în care PNUD a reuşit sã le recupereze de la partea neglijentã, în cazul în care fondurile se dovedesc a fi utilizate în mod abuziv sau contabilizate nesatisfãcãtor. Rambursarea trebuie sã fie în conformitate cu regulile şi reglementãrile financiare ale PNUD. Înainte de reţinerea sau recuperarea plãţilor, PNUD şi MMP se consultã în scopul rezolvãrii problemei cu promptitudine. PNUD îşi rezervã dreptul de a reduce, a suspenda sau a înceta activitãţile, la discreţia sa.
    ART. III
    Utilizarea contribuţiei
    1. Implementarea responsabilitãţilor PNUD care decurg din acest acord şi din Documentul de proiect va depinde de primirea de cãtre PNUD a contribuţiei MMP în concordanţã cu eşalonarea plãţilor prezentatã în art. II paragraful 1.
    2. Dacã sunt aşteptate sau realizate creşteri neprevãzute ale cheltuielilor sau obligaţiilor de platã (cauzate de inflaţie, fluctuaţia ratei de schimb sau de unele cheltuieli suplimentare neprevãzute), PNUD va prezenta cãtre MMP, în timp util, o estimare suplimentarã cuprinzând finanţarea viitoare necesarã.
    3. Dacã plãţile menţionate la art. II paragraful 1 nu sunt primite în concordanţã cu eşalonarea fãcutã sau dacã finanţarea suplimentarã necesarã conform paragrafului 2 de mai sus nu urmeazã a fi primitã de la MMP ori din alte surse, PNUD poate reduce, suspenda sau înceta furnizarea asistenţei acordate Proiectului în cadrul acestui acord.
    ART. IV
    Administrare şi raportare
    1. Pentru implementarea acestui acord, MMP va fi reprezentat de dna Alina Frim - director Direcţia biodiversitãţii, iar PNUD (GEF SGP) de dna Tania Mihu, coordonator naţional GEF SGP. Toate comunicãrile referitoare la Proiect se vor derula între reprezentanţii menţionaţi mai sus, la urmãtoarele adrese:
    Alina Frim
    Director Direcţia biodiversitãţii
    Ministerul Mediului şi Pãdurilor
    Bd. Libertãţii nr. 12
    Bucureşti
    tel.: 021 4089546
    e-mail: alina.frim@mmediu.ro

    Tania Mihu
    Coordonator naţional GEF SGP
    Casa ONU
    Bd. Primãverii nr. 48A
    011975 Bucureşti
    tel.: 021 2017827; 0727226290
    e-mail: tania.mihu@undp.org

    2. Reprezentanţii MMP şi PNUD (GEF SGP) vor avea consultãri anuale pentru:
    a) a revizui progresul Proiectului;
    b) a discuta posibila revizuire a planurilor şi bugetelor;
    c) a discuta probleme de interes special pentru implementarea Proiectului.
    Prima întâlnire a reprezentanţilor pãrţilor va fi programatã imediat dupã semnarea şi aprobarea tuturor documentelor Proiectului. Cu aceastã ocazie se va stabili programul de lucru şi se vor preciza cerinţele concrete de raportare şi auditare. Minuta acestei prime întâlniri va deveni parte integrantã din prezentul acord.
    3. Planul anual de lucru şi rapoartele de progres vor forma baza consultãrilor anuale.
    4. Administrarea Proiectului şi cheltuielile vor fi guvernate de reglementãrile şi regulile financiare ale PNUD (UNOPS - Biroul Naţiunilor Unite de Servicii pentru Proiecte). Dacã pe parcursul executãrii Proiectului apar probleme care sunt considerate de cãtre PNUD fundamentale, PNUD va informa şi se va consulta cu MMP. PNUD se va asigura cã prezenta contribuţie a MMP se înregistreazã în conturile PNUD şi va fi raportatã împreunã cu toate celelalte contribuţii non-core (alte resurse) de la MMP cãtre PNUD.
    5. PNUD (GEF SGP) trebuie sã prezinte MMP rapoarte cu frecvenţa şi în formatul stabilite de comun acord în prima întâlnire dintre reprezentanţii pãrţilor, elaborate în conformitate cu procedurile contabile şi de raportare ale PNUD (UNOPS).
    6. Dacã va fi necesar, datoritã unor circumstanţe speciale, PNUD poate sã furnizeze rapoarte mai frecvente, pe cheltuiala MMP. Natura specificã şi frecvenţa acestor rapoarte se va specifica, atunci când va fi cazul, într-o anexã la acest acord.
    7. Acordul de cofinanţare dintre PNUD şi MMP se încheie în limbile românã şi englezã. În caz de divergenţã în interpretare, versiunea în limba românã va prevala.
    ART. V
    Echipament
    Proprietatea asupra echipamentelor, consumabilelor şi a altor bunuri finanţate din contribuţie va aparţine PNUD (GEF SGP) pe durata implementãrii Proiectului. Problemele legate de transferul proprietãţii de cãtre PNUD vor fi rezolvate în concordanţã cu prevederile şi procedurile relevante ale PNUD (UNOPS).
    ART. VI
    Management şi servicii de suport
    1. În conformitate cu deciziile şi directivele Consiliului executiv al PNUD reflectate în politicile de recuperare a costurilor din alte surse, contribuţia va fi subiectul recuperãrii costurilor indirecte ale biroului central şi local al PNUD aferente furnizãrii serviciilor de management general (GMS). Pentru acoperirea GMS se va percepe un comision de 7% din valoarea contribuţiei. Toate costurile directe de implementare, inclusiv costurile entitãţii executante sau ale partenerului de implementare, câtã vreme sunt fãrã echivoc legate de proiectele specifice finanţate de GEF SGP, vor fi identificate şi incluse în bugetul proiectelor, pe linii de buget corespunzãtoare.
    2. Totalul sumelor bugetate pentru Proiect, împreunã cu costurile estimate a fi rambursate pentru serviciile de suport, nu va depãşi resursele totale disponibile prin acest acord împreunã cu fondurile care vor fi disponibile pentru costurile Proiectului şi pentru costurile de suport din alte surse de finanţare.
    ART. VII
    Audit
    Aranjamentele pentru auditarea activitãţilor Proiectului vor fi stabilite în prima şedinţã a reprezentanţilor pãrţilor.
    ART. VIII
    Îndeplinire, reziliere şi amendamente
    1. PNUD va informa MMP atunci când toate activitãţile legate de Proiect, definite în Documentul de proiect ataşat, au fost îndeplinite.
    2. Dupã ce au avut loc consultãri între MMP şi PNUD şi cu condiţia ca plãţile deja primite, împreunã cu alte fonduri disponibile pentru Proiect, sã fie suficiente pentru a îndeplini toate angajamentele şi obligaţiile aferente implementãrii activitãţilor Proiectului definite în Documentul de proiect ataşat, prezentul acord poate fi reziliat de cãtre PNUD sau de cãtre MMP. Acordul înceteazã a mai fi în vigoare în 30 (treizeci) de zile dupã ce oricare dintre pãrţi a notificat, în scris, cealaltã parte cu privire la decizia sa de a rezilia acordul.
    3. Chiar şi dupã încheierea acestui acord, PNUD va continua sã pãstreze banii neutilizaţi pânã când toate obligaţiile financiare aferente implementãrii Proiectului pânã la acea datã au fost satisfãcute şi activitãţile Proiectului s-au încheiat în ordine.
    4. Orice plãţi care rãmân neutilizate dupã ce aceste angajamente şi obligaţii au fost satisfãcute pot fi utilizate în beneficiul altor activitãţi în cadrul Proiectului, pe baza acordului pãrţilor.
    5. Acordul poate fi amendat prin schimb de scrisori între MMP şi PNUD (GEF SGP). Scrisorile schimbate în acest sens vor deveni parte integrantã din acest acord.
    ART. IX
    Intrarea în vigoare
    Prezentul acord intrã în vigoare în momentul semnãrii acestuia de cãtre ambele pãrţi şi rãmâne în vigoare pânã când toate obligaţiile care decurg din acesta, precum şi toate angajamentele şi datoriile aferente implementãrii Proiectului au fost îndeplinite. Considerarea acestor obligaţii îndeplinite se determinã în cadrul consultãrilor dintre pãrţi.

    Drept care noi, subsemnaţii, acţionând în numele instituţiilor pe care le reprezentãm, am semnat prezentul acord în 4 exemplare (douã în limba românã şi douã în limba englezã).

                    Pentru Ministerul Mediului şi Pãdurilor,
                                Laszlo Borbely,
                        ministrul mediului şi pãdurilor

              Pentru Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare,
                              Yesim M. Oruc Kaya,
                          reprezentant rezident a. i.

    ANEXA 1

                  Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

                              DOCUMENT DE PROIECT

    Obiectivul Fondului Global de Mediu (GEF):
    Beneficii pentru mediul global, asigurate prin iniţiative şi acţiuni la nivelul comunitãţilor

    Rezultate aşteptate:
    Capacitate crescutã la nivel local de a contribui la implementarea cadrului legislativ şi a prevederilor tratatelor şi convenţiilor internaţionale de mediu la care România este parte, de a aplica cele mai bune practici prin implicarea comunitãţilor în proiecte privind conservarea biodiversitãţii, schimbãrile climatice, protecţia apelor internaţionale, managementul durabil al terenurilor, reducerea poluanţilor chimici de interes global şi dezvoltarea capacitãţii comunitãţilor

    Partener de implementare:
    Ministerul Mediului şi Pãdurilor (MMP)

    Agenţie de implementare:
    Programul Naţiunilor Unite (PNUD)

    Scurtã descriere:


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Acest document de proiect însoţeşte acordul de cofinanţare încheiat între MMP │
│şi PNUD şi stabileşte condiţiile operaţionale ale acordului, prin descrierea  │
│detaliatã a activitãţilor.                                                    │
│Prezenta propunere se referã la cooperarea dintre MMP şi PNUD, conform        │
│acordului de cofinanţare încheiat pentru sprijinirea proiectelor ONG-urilor   │
│sau OC-urilor aprobate de Comitetul naţional de coordonare (CNC) a Programului│
│de granturi mici al Fondului Global de Mediu (GEF SGP) în şedinţele de        │
│evaluare din cadrul celei de-a cincea faze operaţionale. Proiectele           │
│implementate de ONG-uri sau OC-uri vor contribui la creşterea capacitãţii     │
│locale pentru a acţiona în domeniile conservãrii biodiversitãţii, schimbãrilor│
│climatice, protecţiei apelor internaţionale, managementului durabil al terenu-│
│rilor, reducerii-eliminãrii poluanţilor chimici de interes global, proiecte   │
│care contribuie în acelaşi timp la creşterea nivelului de trai şi la creşterea│
│capacitãţii la nivel organizaţional.                                          │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Durata proiectului: ian. 2012-dec. 2014                                       │
│Titlul proiectului: Realizarea de beneficii pentru mediul global prin acţiuni │
│la nivelul comunitãţilor, în cadrul unor proiecte implementate de ONG şi OC   │
│Cod proiect: 60947                                                            │
│Numãr proiect: 78734                                                          │
│Datã început/sfârşit: 1 ian. 2012/31 dec. 2014                                │
│Management: NIM cu suport UNDP CO                                             │
│(implementare naţionalã cu suport PNUD)                                       │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Total resurse necesare:                                 1.100.000,00 USD      │
│Total resurse alocate:                                  1.100.000,00 USD      │
│Sursa fondurilor:                                                             │
│GEF:                                                      600.000,00 USD      │
│Guvern/MMP:                                               500.000,00 USD      │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    Acordul MMP:
    Acordul PNUD:

    PARTEA I
    Analiza situaţiei de bazã
    România a devenit membrã a Uniunii Europene în ianuarie 2007. Moştenirea socialistã de aproape 50 de ani a marcat România şi în perioada anilor de tranziţie. Reformele structurale şi schimbãrile instituţionale au fost întârziate. În anii 1990, instabilitatea macroeconomicã a exacerbat scãderea nivelului de trai; în aceastã perioadã, România a avut 3 crize economice majore, una în 1991-1993, a doua în 1997-1999 şi cea mai recentã a început în 2008 şi continuã încã.
    Comparativ cu alte ţãri ale UE, România are un nivel mai scãzut al capitalului de mediu şi o stare mai degradatã a mediului în multe dimensiuni, aşa cum este ilustrat de unii indicatori cum ar fi: accesul redus la surse de apã potabilã şi canalizare, precum şi eficienţa energeticã redusã.
    MMP din România promoveazã o politicã de mediu unitarã, coerentã şi şi-a stabilit unele ţinte importante de atins, în concordanţã cu Strategia de dezvoltare durabilã a UE.
    În domeniul biodiversitãţii, aderarea României a adus în Uniunea Europeanã o contribuţie valoroasã de specii de plante şi animale, unele dintre ele endemice, care au devenit pe cale
de dispariţie sau rare în alte pãrţi ale Europei. Deşi vegetaţia naturalã ocupã zone din ce în ce mai reduse în zonele de câmpie, podişuri şi dealuri joase, existã încã porţiuni mari de pãmânt în care intervenţia omului a fost minimã (regiunile de munte şi dealuri înalte, Delta Dunãrii, sistemele lagunare şi unele lunci ale râurilor). Compoziţia structurii ecologice a capitalului natural, în special pãrţile care funcţioneazã ca sisteme naturale sau seminaturale, prezintã un nivel relativ ridicat al diversitãţii biologice şi al efectivelor de animale şi plante, dintre care unele sunt durabile.
    Dupã 1990, datoritã dificultãţilor generate de tranziţia ţãrii spre o economie de piaţã, s-a observat migraţia populaţiei cãtre zonele rurale. Cultivarea pãmântului şi pãşunatul cu metode tradiţionale, precum şi ecoturismul sunt în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, ca urmare a tranziţiei la economia de piaţã, presiunea asupra resurselor naturale este în creştere în mod semnificativ.
    În domeniul schimbãrilor climatice, strategia României şi Planul de acţiune privind schimbãrile climatice pentru perioada 2005-2007 au prevãzut o serie de mãsuri importante pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã, pentru adaptarea la efectele schimbãrilor climatice şi pentru creşterea gradului de conştientizare al populaţiei. În continuare, obligaţiile României, în calitate de stat membru al UE, privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã în perioada de dupã 2012 derivã din obiectivele politice care au fost convenite la nivel european privind reducerea pânã în 2020 a emisiilor de gaze cu efect de serã (GES) cu 20% faţã de nivelul din 1990, creşterea cu 20%, în acest interval de timp, a ponderii energiei regenerabile în consumul total de energie, sporirea eficienţei energetice cu 20% şi atingerea unei cote minime de 10% de biocombustibil în consumul total de combustibil în transporturi.
    În domeniul apelor internaţionale: 98% din teritoriul României este situat în bazinului hidrografic al Dunãrii de Jos. România deţine cea mai mare suprafaţã din bazinul Dunãrii (30%), cel mai lung sector al râului (1.076 km) şi Delta Dunãrii, a doua zonã umedã din Europa, dupã mãrime. Un numãr semnificativ de râuri traverseazã frontiera ţãrii, iar râurile Tisa, Prut şi Dunãrea urmeazã o porţiune a frontierei. România deţine, de asemenea, o mare parte din ţãrmul Mãrii Negre (228 km).
    Contaminarea apelor de suprafaţã şi subterane este, în principal, rezultatul drenãrii necorespunzãtoare şi al deversãrii fãrã preepurarea apelor uzate (din activitãţi municipale şi industriale), precum şi al eliminãrii necorespunzãtoare a deşeurilor solide şi a substanţelor periculoase din activitãţi industriale şi miniere. O altã sursã importantã de poluare constã în gestionarea neadecvatã a terenurilor agricole, respectiv utilizarea inadecvatã a pesticidelor şi aplicãrii îngrãşãmintelor, deversarea deşeurilor lichide de la ferme, despãdurirea, scurgerile accelerate pe versanţi, care genereazã eroziune, scurgeri din fose septice.
    Pe parcursul ultimelor decenii, Marea Neagrã a suferit daune majore de mediu, în principal datoritã eroziunii costiere, eutrofizãrii, deversãrii apelor din canalizare insuficient tratate, introducerii speciilor exotice, managementului inadecvat al resurselor şi pierderii habitatului. Acestea au dus la un declin al diversitãţii sale biologice şi la modificãri ecologice pe termen lung. Accidentele şi deversãrile operaţionale în timpul manevrãrii tancurilor petroliere au provocat de multe ori poluare.
    Poluanţi organici persistenţi: România a interzis utilizarea majoritãţii poluanţilor organici persistenţi (POPs) incluşi pe lista Convenţiei de la Stockholm, cu mulţi ani în urmã (1972 este considerat anul de referinţã). DDT a fost ultimul POP a cãrui utilizare a fost interzisã în 1985. În prezent, principalele preocupãri ale României în domeniu sunt produsele secundare (dioxinele şi furanii), precum şi PCB-urile.
    Degradarea terenurilor: În România, degradarea terenurilor, seceta şi deşertificarea sunt asociate cu particularitãţile climatice, schimbãrile climatice (apariţia secetei severe pe parcursul ultimelor decenii) şi practicile nedurabile de utilizare a terenurilor. Înregistrãri meteorologice de peste 100 de ani aratã o tendinţã evidentã de deşertificare pentru cca. 3 milioane ha în partea de est a ţãrii (Dobrogea), în estul Munteniei şi sudul Moldovei, dintre care 2,8 milioane ha de teren agricol (20% din totalul fondului agricol al României). Zona afectatã de secetã este chiar mai mare, acoperind întregul fond arabil al ţãrii, în timp ce zonele afectate de degradarea terenurilor/solului acoperã aproximativ jumãtate din teritoriul naţional.
    Pentru a rezolva toate aceste probleme de mediu, se impune existenţa unui sistem public modern, transparent, eficient şi responsabil. În sectorul de mediu a fost efectuatã o reformã instituţionalã şi în ultimii ani s-au efectuat multe schimbãri instituţionale. MMP este în prezent confruntat cu provocarea de a se conforma cadrului legal european, precum şi de a pune în aplicare tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte. Deşi crearea unor noi structuri de management al mediului reprezintã un pas înainte foarte important, acestea trebuie sã fie susţinute de un numãr de programe de consolidare a capacitãţii şi asistenţã tehnicã. Organizaţiile nonguvernamentale (ONG) pot juca un rol important, contribuind la creşterea gradului de conştientizare şi dezvoltarea capacitãţii la nivel local, pentru punerea în aplicare a cadrului legislativ şi a prevederilor tratatelor şi convenţiilor internaţionale în domeniu. ONG-urile pot contribui, de asemenea, la aplicarea celor mai bune practici (de exemplu, Codul bunelor practici agricole), prin implicarea comunitãţilor locale în proiecte privind conservarea sustenabilã a biodiversitãţii, schimbãrile climatice, protecţia apelor internaţionale, gestionarea durabilã a terenurilor, eliminarea poluanţilor chimici.
    Biroul naţional PNUD, prin intermediul GEF SGP, se poate angaja în sprijinirea Guvernului pentru creşterea gradului de conformare la standardele de mediu, iar instrumentele pentru a realiza acest lucru sunt, printre altele: campanii de instruire, de conştientizare, proiecte-pilot care implicã atât autoritãţile locale/centrale, cât şi comunitãţile/cetãţenii. În acest fel se contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivului numãrul 7 din Obiectivele de dezvoltare ale mileniului în România (Asigurarea sustenabilitãţii mediului), şi anume ţinta 16: creşterea ratei de împãdurire de la 27% la 35% pânã în 2040; ţinta 17: Creşterea ponderii suprafeţei ariilor protejate de la 2,56% în 1990 la 10% pânã în 2015; ţinta 18: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã; ţinta 19: dublarea pânã în 2015 a proporţiei persoanelor cu acces durabil la apã potabilã.

    PARTEA a II-a
    Strategia
    Principii de proiectare şi considerente strategice
    Propunerea actualã se referã la cooperarea dintre MMP şi PNUD conform acordului de cofinanţare semnat de pãrţi. Cofinanţarea va fi folositã pentru a sprijini proiectele ONG-urilor şi OC-urilor, proiecte aprobate în cea de-a cincea fazã operaţionalã, în şedinţa/şedinţele CNC a GEF SGP în perioada 2012-2014. Proiectele vor aborda tematicile de interes ale GEF şi MMP: "Conservarea biodiversitãţii", "Schimbãri climatice", "Ape internaţionale", "Gestionarea durabilã a terenurilor", "POPs şi poluanţi chimici", "Dezvoltarea capacitãţii". (A se vedea partea a VI-a pentru mai multe detalii despre modul în care GEF SGP opereazã în România.)
    Procesul de acordare a granturilor parcurge urmãtorii paşi:


┌───┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1.│Lansarea cererii de proiecte                                              │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2.│Sesiuni de instruire şi asistenţã individualã acordatã potenţialilor      │
│   │beneficiari de granturi de cãtre coordonatorul naţional (CN) şi asistentul│
│   │de program (AP), pentru pregãtirea aplicaţiilor                           │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3.│Depunerea aplicaţiilor şi preselectarea de cãtre CN                       │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4.│Evaluarea proiectelor şi acordarea granturilor de cãtre CNC               │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5.│Încheierea memorandumurilor de acord cu aplicanţii câştigãtori            │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6.│Acordarea primei tranşe din grant cãtre ONG/OC                            │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7.│Sesiuni de instruire şi asistenţã tehnicã individualã acordatã            │
│   │beneficiarilor de granturi de cãtre CN şi AP, privind instrucţiunile de   │
│   │implementare şicerinţele de raportare                                     │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8.│Depunerea primului raport intermediar, analiza/aprobarea acestuia şi      │
│   │acordarea tranşei a doua din grant                                        │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 9.│Depunerea celui de-al doilea raport intermediar, analiza/aprobarea        │
│   │acestuia şi acordarea ultimei tranşe din grant                            │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10.│Depunerea raportului final, analiza/aprobarea acestuia, introducerea      │
│   │rezultatelor proiectului în baza de date SGP Global                       │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.│Monitorizarea şi evaluarea la nivel de proiect, realizate de CN şi AP (în │
│   │timpul şi la sfârşitul perioadei de implementare a proiectului)           │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12.│Raportarea cãtre MMP                                                      │
└───┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    Eşalonarea în timp a activitãţilor de mai sus va fi stabilitã de cãtre reprezentanţii MMP şi PNUD, în prima lor şedinţã dupã semnarea acordului de cofinanţare şi în funcţie de schema de acordare a contribuţiei MMP, numãrul mediu de proiecte aprobate într-o sesiune de evaluare, durata medie a proiectelor finanţate. În aceeaşi şedinţã vor fi stabilite toate detaliile referitoare la cerinţele de raportare şi audit.
    Sistemul general de implementare va adopta strategia globalã şi pe cea naţionalã a PNUD/GEF SGP. Organismul de elaborare a politicilor şi de evaluare este Comitetul naţional de coordonare PNUD/GEF SGP (CNC). CNC va fi responsabil pentru stabilirea strategiei şi alegerea proiectelor, oferind suport tehnic şi asigurând supervizarea managementului programului. CNC este o structurã independentã cu reprezentanţi de la ONGuri, sectorul public şi privat, mediul academic, sectorul de cercetare şi PNUD, asigurând expertiza, credibilitatea şi conducerea adecvatã pentru o gestionare eficientã a programului. Reprezentanţii MMP sunt membri ai CNC, în calitatea lor de puncte focale pentru Convenţiile de la Rio.
    Mecanismul de revizuire a propunerilor de proiecte va urma schema GEF SGP existentã (vezi partea a VI-a). Criteriile, ghidurile de lucru şi politicile utilizate în prezent de cãtre GEF SGP vor fi adoptate pentru punerea în aplicare a acordului.
    PNUD România va acorda suportul programatic şi de management general al GEF SGP. PNUD semneazã memorandumul de acord (MdA) cu ONG-urile/OC-urile beneficiare şi faciliteazã plata tranşelor grantului.
    CN al GEF SGP conduce gestionarea implementãrii GEF SGP. Principalele sale sarcini includ:
    ● sensibilizarea cu privire la obiectivele GEF SGP şi ale procedurilor în rândul pãrţilor interesate;
    ● acordarea de asistenţã ONG-urilor şi OC-urilor în formularea propunerilor şi preselectarea acestora;
    ● facilitarea activitãţii CNC;
    ● asigurarea implementãrii, monitorizãrii şi evaluãrii corecte şi durabile a GEF SGP;
    ● menţinerea comunicãrii cu MMP.
    La nivel de proiect, un MdA va fi semnat între ONG-urile/ OCurile beneficiare şi PNUD reprezentat de reprezentantul rezident. ONG-urile/OC-urile cu proiecte aprobate vor primi direct fondurile în 3 tranşe, dupã cum este stipulat în respectivul MdA. Planurile de implementare şi monitorizare vor face parte din proiect, în scopuri de monitorizare şi evaluare. Fiecare organizaţie va prezenta douã rapoarte narative şi financiare intermediare şi un raport financiar şi narativ final la sfârşitul proiectului.
    Obiectivele, rezultatele şi activitãţile proiectului
    Cu contribuţia acordatã de MMP, precum şi cu fonduri CORE, GEF SGP va sprijini implementarea proiectelor de protecţia mediului care contribuie, de asemenea, la creşterea bunãstãrii oamenilor şi la întãrirea capacitãţii comunitãţilor.
    Proiectele eligibile pentru finanţare în cadrul GEF SGP sunt cele care:
    a) se încadreazã în domeniile tematice ale GEF (conservarea biodiversitãţii, schimbãri climatice, ape internaţionale, managementul durabil al terenurilor, POPs şi dezvoltarea capacitãţii) şi respectã prioritãţile naţionale;
    b) contribuie la bunãstarea oamenilor şi la dezvoltarea durabilã;
    c) promoveazã dezvoltarea capacitãţii umane şi contribuie la o mai bunã conştientizare a problemelor de mediu;
    d) asigurã implicarea comunitãţilor locale în toate etapele proiectului, contribuind la creşterea capacitãţii acestora.
    Proiectele finanţate din fonduri GEF SGP şi MMP vor contribui la realizarea urmãtoarelor obiective şi rezultate:



┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                   Conservarea biodiversitãţii                                         │
├───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│       Obiective           │                             Rezultate                                     │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul 1: Îmbunãtãţirea│Rezultat 1.1: Practici şi acţiuni îmbunãtãţite la nivel comunitar şi impact│
│sustenabilitãţii ariilor   │negativ redus asupra resurselor biodiversitãţii în interiorul şi în jurul  │
│protejate şi a zonelor de  │ariilor protejate şi a zonelor de conservare de interes comunitar          │
│conservare de interes      │Bune practici replicate şi extinse în afara zonelor susţinute de SGP, dupã │
│comunitar, prin acţiuni    │caz                                                                        │
│ale comunitãţii            │Rezultat 1.2: Beneficii generate la nivel de comunitate prin conservarea   │
│                           │biodiversitãţii în interiorul şi în jurul ariilor protejate, a zonelor de  │
│                           │conservare de interes comunitar                                            │
│                           │Mecanisme financiare durabile pentru producerea beneficiilor identificate  │
│                           │şi experimentate, dupã caz                                                 │
│                           │Rezultat 1.3: Recunoaştere şi integrare crescutã a zonelor de conservare   │
│                           │de interes comunitar în sistemele naţionale de arii protejate              │
│                           │Informare despre recunoaşterea zonelor de conservare de interes comunitar  │
│                           │în cadrul sistemelor naţionale de arii protejate, prin intermediul unei    │
│                           │reţele stabilite, dupã caz                                                 │
│                           │Rezultat 1.4: Înţelegere şi conştientizare crescutã la nivelul comunitãţii │
│                           │cu privire la importanţa şi valoarea biodiversitãţii                       │
│                           │Programe educaţionale de mediu integrate oficial în programa şcolarã,      │
│                           │dupã caz                                                                   │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul 2: Integrarea   │Rezultat 2.1: Utilizare durabilã îmbunãtãţitã la nivel comunitar a bio-    │
│conservãrii biodiversitãţii│diversitãţii şi a peisajelor terestre şi marine prin iniţiative comunitare,│
│şi utilizarea durabilã în  │mecanisme-cadru şi de piaţã, inclusiv a standardelor de mediu recunoscute  │
│producţia sectorialã a     │care încorporeazã aspectele referitoare la biodiversitate                  │
│peisajelor terestre şi     │Mecanisme de piaţã şi standarde replicate şi extinse, dupã caz             │
│marine, prin intermediul   │Rezultat 2.2: Înţelegere şi conştientizare crescutã privind utilizarea     │
│iniţiativelor şi acţiunilor│durabilã a biodiversitãţii                                                 │
│comunitare                 │Programe educaţionale de mediu integrate în programa şcolarã, dupã caz     │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul 3: Promovarea   │Rezultat 3.1: Tehnologii inovatoare cu emisii reduse de GES prezentate şi  │
│demonstrãrii, dezvoltãrii  │demonstrate cu succes la nivelul comunitãţii                               │
│şi transferului de         │Extinderea şi replicarea bunelor practici şi a lecţiilor, dupã caz         │
│tehnologii cu emisii reduse│Rezultat 3.2: Emisii de GES evitate                                        │
│de carbon, la nivelul      │                                                                           │
│comunitãţii                │                                                                           │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul 4: Promovarea şi│Rezultat 4.1: Opţiuni de transport cu emisii reduse de GES demonstrate la  │
│susţinerea transportului   │nivelul comunitãţii                                                        │
│eficient energetic, cu     │Extinderea şi replicarea bunelor practici şi a lecţiilor, dupã caz         │
│emisii reduse de GES, la   │Rezultat 4.2: Creşterea investiţiilor în sisteme de transport eficiente    │
│nivelul comunitãţii        │energetic şi cu emisii reduse de GES, la nivelul comunitãţii               │
│                           │Rezultat 4.3: Emisii de GES evitate                                        │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul 5: Suport pentru│Rezultat 5.1: Management durabil al folosirii terenurilor, al schimbãrii   │
│conservarea şi creşterea   │categoriilor de folosinţã şi practici adaptate la schimbãrile climatice    │
│gradului de sechestrare a  │adoptate de comunitãţi pentru categoriile de folosinţã forestierã şi       │
│carbonului printr-o        │neforestierã                                                               │
│gestionare durabilã şi     │Extinderea şi replicarea bunelor practici şi a lecţiilor, dupã caz         │
│adaptatã la schimbãrile    │Rezultat 5.2: Refacerea şi creşterea capacitãţii de stocare a carbonului   │
│climatice a folosirii      │în terenurile forestiere şi neforestiere, inclusiv în turbãrii             │
│terenurilor, a schimbãrii  │Extinderea şi replicarea bunelor practici şi a lecţiilor, dupã caz         │
│categoriilor de folosinţã  │Rezultat 5.3: Emisii de GES evitate                                        │
│şi a pãdurilor             │                                                                           │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul 6: Menţinerea   │Rezultat 6.1: Îmbunãtãţirea acţiunilor şi a practicilor la nivel comunitar │
│sau îmbunãtãţirea fluxului │şi reducerea impactului negativ asupra ecosistemelor agricole şi forestiere│
│serviciilor furnizate de   │şi asupra serviciilor furnizate de ecosisteme, demonstrate pentru susţi-   │
│ecosistemele agricole şi   │nerea funcţionalitãţii ecosistemului                                       │
│de cele forestiere pentru  │Analiza valorii economice a serviciilor furnizate de ecosisteme în zonele  │
│a susţine traiul           │ţintã, dupã caz                                                            │
│comunitãţilor locale       │Rezultat 6.2: Modele de management forestier durabil dezvoltate şi testate │
│                           │la nivel comunitar, legat de sechestrarea carbonului pentru posibila       │
│                           │extindere şi replicare, dupã caz, pentru reducerea emisiilor de GES cauzate│
│                           │de despãduriri şi degradarea pãdurilor şi creşterea gradului de stocare a  │
│                           │carbonului prin folosirea terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţã  │
│                           │a terenurilor şi activitãţi forestiere                                     │
│                           │Extinderea şi replicarea bunelor practici şi a lecţiilor, dupã caz         │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul 7: Reducerea, la│Rezultat 7.1: Îmbunãtãţirea acţiunilor şi a practicilor la nivel comunitar │
│nivelul comunitãţii, a     │şi reducerea impactului negativ asupra graniţelor dintre categoriile de    │
│presiunilor exercitate de  │folosinţã ale ecosistemelor agricole şi forestiere (rural/urban,           │
│concurenţa pentru          │agricol/forestier)                                                         │
│folosirea terenurilor      │Parteneriate cu sectorul privat, dupã caz                                  │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv 8: Suport         │Rezultat 8.1: Acţiuni şi practici eficiente şi adaptate la schimbãri       │
│pentru managementul apelor │climatice, dezvoltate de comunitate, în sprijinul implementãrii acţiunilor │
│transfrontaliere prin      │prioritare din planul de acţiune strategic regional, demonstrate           │
│iniţiative comunitare      │Extinderea şi replicarea bunelor practici şi a lecţiilor învãţate, dupã caz│
│                           │Rezultat 8.2: Parteneriate sinergice dezvoltate între partenerii SGP şi    │
│                           │instituţiile şi structurile de management al apelor transfrontaliere pentru│
│                           │sprijinirea implementãrii acţiunilor prioritare din planul strategic de    │
│                           │acţiune regional                                                           │
│                           │Extinderea şi replicarea bunelor practici şi lecţiilor învãţate, dupã caz  │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul 9: Promovarea şi│Rezultat 9.1: Acţiuni şi practici eficiente, la nivel de comunitate, pentru│
│susţinerea eliminãrii POPs │prevenirea, reducerea şi eliminarea POPs, a substanţelor chimice           │
│şi a poluanţilor chimici de│periculoase şi a altor poluanţi, gestionarea siturilor contaminate într-un │
│interes global la nivelul  │mod ecologic, reducerea contaminãrii mediului                              │
│comunitãţii                │Extinderea şi replicarea bunelor practici şi a lecţiilor învãţate, dupã caz│
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul 10: Creşterea şi│Rezultatul 10.1: Participare activã a CNC şi a grupurilor focale în        │
│consolidarea capacitãţii   │domeniile de interes GEF la nivel naţional                                 │
│societãţii civile (în      │Rezultatul 10.2: Flux informaţional îmbunãtãţit de la/cãtre OC-uri şi      │
│special a organizaţiilor   │ONG-uri în ţãrile SGP privind bunele practici şi lecţiile învãţate, precum │
│comunitare) de a se angaja │şi aplicarea unor astfel de practici                                       │
│în procese consultative,   │Rezultatul 10.3: Creşterea gradului de conştientizare publicã şi educaţie, │
│de a gestiona cunoştinţele │la nivel comunitar, cu privire la probleme globale de mediu                │
│pentru asigurarea unui     │Rezultatul 10.4: Creşterea capacitãţii OC-urilor şi ONG-urilor pentru      │
│flux adecvat al            │implementarea convenţiilor globale                                         │
│informaţiilor, de a        │Rezultatul 10.5: Creşterea monitorizãrii mediului de cãtre comunitate      │
│implementa instrucţiunile  │Rezultatul 10.6: Întãrirea evaluãrii proiectelor şi programelor SGP faţã de│
│convenţiilor, precum şi    │rezultatele aşteptate, inclusiv creşterea capacitãţii OC-urilor şi         │
│de a monitoriza şi a       │ONG-urilor de a aplica metodologii de evaluare relevante                   │
│evalua impactul asupra     │                                                                           │
│mediului şi tendinţele     │                                                                           │
└───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    PARTEA a III-a
    Managementul
    Proiectul va fi implementat pe o perioadã de 3 ani. Proiectul va fi gestionat de cãtre PNUD România şi executat prin intermediul biroului GEF SGP România în conformitate cu normele şi reglementãrile în vigoare.
    Biroul naţional PNUD şi GEF SGP România va fi responsabil pentru calitatea, promptitudinea şi eficienţa serviciilor pe care le furnizeazã şi pentru activitãţile desfãşurate. PNUD va fi responsabil pentru implementarea de zi cu zi a proiectului şi realizarea la timp şi într-un mod verificabil a obiectivelor proiectului.
    Biroul GEF SGP România îşi va asuma responsabilitatea managementului de zi cu zi pentru implementarea proiectului şi a coordonãrii între organizaţiile partenere.
    Modalitatea convenitã de transfer al fondurilor este prin biroul naţional PNUD. Astfel, plata se face de cãtre MMP pentru PNUD România, în lei, în contul general al PNUD, aşa cum se specificã în acordul de cofinanţare, iar raportarea cãtre MMP se va face de cãtre biroul naţional al PNUD conform aceluiaşi document.

    PARTEA a IV-a
    Monitorizare şi evaluare
    Monitorizarea şi evaluarea proiectului vor fi efectuate în conformitate cu reglementãrile şi procedurile PNUD şi GEF SGP în vigoare.
    În conformitate cu mecanismul GEF SGP, monitorizarea şi evaluarea (M&E) vor fi efectuate pe 3 niveluri: proiect, program de ţarã şi la nivel global. La nivel de proiect, M&E este un proces participativ, bazat pe monitorizare şi evaluare proprie, care implicã o categorie largã de pãrţi interesate, inclusiv comunitãţile locale. La nivelul programului de ţarã, CN efectueazã vizite de monitorizare a proiectelor, verificã şi aprobã rapoartele intermediare şi finale; membrii CNC pot, de asemenea, contribui la monitorizarea şi evaluarea la acest nivel. La nivel global, M&E se bazeazã pe informaţiile din ultimele douã niveluri şi evalueazã performanţa în raport cu obiectivele programului în ansamblu. Pentru M&E periodice la nivel de proiect, un reprezentant al MMP poate participa cu GEF SGP România la vizite de monitorizare. PNUD România va urma acelaşi ciclu de monitorizare pentru monitorizarea propunerii actuale.
    Biroul central şi local PNUD trebuie sã furnizeze MMP toate rapoartele sau pãrţi ale rapoartelor menţionate la art. IV.5 din acordul de cofinanţare, întocmit în conformitate cu reglementãrile şi procedurile de raportare ale PNUD.
    Auditul cheltuielilor proiectului va fi realizat în conformitate cu cerinţele convenite de reprezentanţii PNUD şi MMP.

    PARTEA a V-a
    Contextul legal
    Acest document de proiect va fi instrumentul menţionat ca atare în art. I din acordul de cofinanţare dintre MMP şi PNUD, semnat de cãtre pãrţi la ..... 2011.
    PNUD acţioneazã în acest proiect ca agenţie de implementare a partenerului de implementare şi toate drepturile şi privilegiile referitoare la PNUD conform termenilor acordului de cofinanţare dintre MMP şi PNUD se extind mutatis mutandis la partenerul de implementare.
    Reprezentantul rezident al PNUD în România este autorizat sã efectueze, în scris, urmãtoarele tipuri de revizuire a acestui document de proiect, cu condiţia ca ceilalţi semnatari ai Documentului de proiect sã nu aibã nicio obiecţie faţã de modificãrile propuse:
    ● revizuirea sau adãugarea, la oricare dintre anexele Documentului de proiect;
    ● revizuire care nu implicã schimbãri semnificative în obiectivele imediate, rezultatele sau activitãţile proiectului, dar sunt cauzate de rearanjarea intrãrilor deja convenite sau creşterea costurilor din cauza inflaţiei;
    ● revizuiri anuale obligatorii, care reprogrameazã furnizarea informaţiilor stabilite în proiect sau cresc costurile de expertizã sau alte costuri din cauza inflaţiei sau iau în considerare flexibilitatea agenţiei în domeniul cheltuielilor.

    PARTEA a VI-a
    Informaţii privind Programul de granturi mici al Fondului Global de Mediu
    A. Fondul Global de Mediu şi programul sãu de granturi mici
    Fondul Global de Mediu (The Global Environment Facility - GEF) este un organism internaţional unic menit sã asigure protecţia mediului la nivel global. Înfiinţat în 1991 de un grup de ţãri în dezvoltare şi industrializate, GEF se adreseazã problemelor globale de mediu, şi anume: conservarea biodiversitãţii, diminuarea efectelor schimbãrilor climatice, poluarea apelor internaţionale, degradarea solului/ managementul durabil al terenurilor, poluarea din cauza poluanţilor organici persistenţi, diminuarea stratului de ozon.
    Lansat în 1992, GEF SGP sprijinã activitãţile organizaţiilor nonguvernamentale (ONG) şi organizaţiilor comunitare (OC) din ţãrile în curs de dezvoltare al cãror scop este diminuarea schimbãrilor climatice, conservarea biodiversitãţii, protecţia apelor internaţionale, reducerea impactului poluanţilor organici persistenţi şi prevenirea degradãrii solului, generând în acelaşi timp mijloace de trai durabile.
    Finanţat de GEF ca program corporativ, GEF SGP este implementat de PNUD în numele a 3 agenţii de implementare GEF (UNEP - Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, UNDP - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi WB - Banca Mondialã) şi executat de Biroul Naţiunilor Unite de Servicii pentru Proiecte (UNOPS).
    Obiectivul de dezvoltare al GEF SGP este de a asigura beneficii de mediu la nivel global în domeniile: conservarea biodiversitãţii, reducerea schimbãrilor climatice, protecţia apelor internaţionale, prevenirea degradãrii solului şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi prin iniţiative şi acţiuni la nivel comunitar.
    GEF SGP completeazã finanţarea proiectelor GEF mari şi medii oferind ONG-urilor, comunitãţilor locale şi altor organizaţii comunitare de bazã o nişã de participare directã. În parteneriat cu aceste organizaţii locale, GEF SGP a demonstrat cã, în ciuda fondurilor mici (maximum 50.000 USD pe proiect), comunitãţile locale pot întreprinde activitãţi care aduc o schimbare semnificativã în vieţile lor şi în mediul în care trãiesc.
    Scopul GEF SGP pentru a cincea fazã operaţionalã este obţinerea de beneficii globale de mediu asigurate în domeniile de interes ale GEF, prin iniţiative şi acţiuni la nivel comunitar.
    În concordanţã cu aceastã continuitate şi pentru concentrarea eforturilor programului pe perioada urmãtoare, obiectivul pentru a cincea fazã operaţionalã este: consolidarea, demonstrarea şi extinderea rezultatelor obţinute de GEF SGP în fazele operaţionale anterioare, menţinând în acelaşi timp mandatul şi standardele ridicate ale programului.
    Programul are urmãtoarele rezultate:
    1. o mai mare extindere a GEF SGP la nivel global, în special în vederea abordãrii problemelor globale de mediu în ţãrile vulnerabile;
    2. programe naţionale care implementeazã portofolii de proiecte bine structurate care încorporeazã noi domenii de interes GEF şi prioritãţi naţionale;
    3. menţinerea şi consolidarea programelor naţionale existente în diferite ţãri;
    4. beneficiile locale şi globale ale GEF SGP demonstrate şi aplicate;
    5. realizarea unei sustenabilitãţi crescute la nivel de program şi proiect;
    6. realizarea în întregime a GEF SGP ca program corporativ al GEF.
    Implementarea GEF SGP este descentralizatã, cu conducere naţionalã, transparentã şi democraticã, prin intermediul coordonatorilor naţionali şi al comitetelor naţionale de coordonare. Acordarea granturilor GEF SGP este reglementatã de Strategia naţionalã a GEF SGP, bazatã pe cadrul strategic global şi pe prioritãţile naţionale de mediu.

    B. GEF SGP în România
    În România GEF SGP a fost lansat oficial în decembrie 2005. Cadrul instituţional pentru GEF SGP în România este descris pe scurt mai jos.
    Coordonatorul naţional (CN) deţine rolul central în coordonarea implementãrii programului la nivel de ţarã. Printre principalele atribuţii ale CN se numãrã conştientizarea principalilor factori interesaţi cu privire la obiectivele şi procedurile GEF SGP, asigurarea de asistenţã ONG-urilor şi OC-urilor în formularea propunerilor de proiecte, preselecţia propunerilor de proiect, facilitarea activitãţii CNC, îndrumarea ONG-urilor şi OC-urilor privind accesul la serviciile de asistenţã tehnicã, asigurarea unei bune monitorizãri şi evaluãri a programului şi punerea bazelor în vederea asigurãrii durabilitãţii programului.
    Comitetul naţional de coordonare (CNC) funcţioneazã pe bazã de voluntariat şi este alcãtuit din reprezentanţi din sectorul neguvernamental, din diferite instituţii guvernamentale, academice, ştiinţifice şi tehnice, precum şi din reprezentanţi ai PNUD. CNC asigurã coordonarea generalã a programului în România şi rãspunde de selectarea proiectelor. Membrii CNC pot fi implicaţi şi în preselecţie, precum şi în monitorizarea şi evaluarea proiectelor.
    Biroul PNUD România asigurã sprijin la nivel de programare şi gestionare a tuturor operaţiunilor GEF SGP. Punctul focal pentru probleme de mediu al PNUD este membru al CNC. Biroul PNUD România contribuie la monitorizarea activitãţilor din cadrul programului, faciliteazã interacţiunea cu guvernul din ţara gazdã şi dezvoltã legãturi cu alte structuri financiare şi administrative din ţarã pentru GEF SGP. Reprezentantul rezident al PNUD semneazã memorandumurile de înţelegere (MoA) încheiate în numele UNOPS cu ONG-urile şi OC-urile care beneficiazã de granturi. Biroul PNUD România faciliteazã şi plata granturilor.
    Echipa centralã de coordonare a GEF SGP (CPMT), cu sediul la New York, este responsabilã de gestionarea generalã a programului şi asigurã sprijinul necesar pentru programele din diferite ţãri.
    Biroul Naţiunilor Unite de Servicii pentru Proiecte (UNOPS), cu sediul la New York şi Copenhaga, asigurã servicii de suport pentru derularea programului.
    Misiunea pe termen lung a GEF SGP în România este de a contribui la obţinerea unor beneficii de mediu globale cu ajutorul acţiunilor întreprinse la nivel de comunitate, prin proiectele implementate de ONG-uri şi OC-uri în vederea conservãrii biodiversitãţii, a protejãrii apelor internaţionale, a reducerii probabilitãţii efectelor negative ale schimbãrilor climatice, a eliminãrii poluanţilor organici persistenţi şi a gestionãrii terenurilor în mod durabil.
    Pentru a fi eligibile pentru finanţare în cadrul GEF SGP, propunerile de proiecte trebuie sã se încadreze în Strategia naţionalã a GEF SGP şi sã îndeplineascã criteriile de eligibilitate aprobate de CNC.
    În România, GEF SGP se adreseazã ONG-urilor consolidate, precum celor de nivel local, care lucreazã pentru atingerea unor beneficii pentru mediu şi pentru comunitate. Programul se adreseazã şi OC-urilor înregistrate legal - ele fiind prezente mai ales în regiunile sãrace şi dezavantajate din punct de vedere economic, de exemplu zone rurale, fostele regiuni monoindustriale în care ramura industrialã respectivã a fost desfiinţatã (zone miniere etc.). Implicarea persoanelor vulnerabile, cu accent pe femei şi tineri - în special în zonele rurale (greu accesibile) - este susţinutã în proiectele GEF SGP.
    Accentul este pus pe proiecte care se adreseazã atât criteriilor GEF, prioritãţilor naţionale de mediu, cât şi nevoilor comunitãţii, şi care oferã rezultate durabile şi mãsurabile dupã încheierea proiectului. Se acordã prioritate proiectelor care sunt multifuncţionale şi implicã mai multe componente. Acestea ar putea fi (nu în exclusivitate):
    - îmbunãtãţiri sau beneficii mãsurabile/practice pentru mediul global sau facilitarea unor astfel de beneficii la o scarã mai largã;
    - reducerea sãrãciei şi îmbunãtãţirea traiului, în conformitate cu dezvoltarea durabilã (proiecte generatoare de venituri/proiecte de investiţii mici), dacã au legãturã cu domeniile de interes GEF SGP;
    - participarea/implicarea comunitãţii în designul, implementarea şi monitorizarea proiectului;
    - cooperarea cu diferitele pãrţi interesate: guvernarea centralã/localã, mediul academic şi instituţii de cercetare, sectorul privat, grupurile sociale, alte ONG-uri etc.;
    - dezvoltarea capacitãţii: instruire, ateliere de lucru, seminare, manuale publicate şi distribuite etc.;
    - creşterea conştientizãrii: publicaţii, diseminarea rezultatelor proiectului prin intermediul mass-mediei, evenimente educaţionale etc.
    Se pune accent pe activitãţile care leagã problemele de mediu de generarea de venituri sau de reducerea costurilor şi îmbunãtãţesc nivelul de trai.
    Activitatea GEF SGP acoperã întregul teritoriu al ţãrii.
    GEF SGP România, în cei aproape 6 ani de activitate, a acordat pânã în prezent 81 de granturi, cu o valoare totalã de peste 2,5 milioane USD.
    Realizãrile principale ale fazelor operaţionale anterioare includ:
    În domeniul biodiversitãţii: 473 de specii de interes global protejate; 46 de specii de interes european protejate, 294.230,96 hectare de teren cu biodiversitate de importanţã globalã protejate/gestionate durabil; 263 de inovaţii sau tehnologii noi dezvoltate/aplicate; 10 politici naţionale şi 49 de politici locale documentate; 17 documentaţii/planuri de management pentru zone protejate, situri Natura 2000 nou-înfiinţate, elaborate; 24 de inventarieri ale biodiversitãţii/habitatelor de lilieci realizate.
    În domeniul schimbãrilor climatice: 7.210,9 tone de CO(2) redus sau evitat prin tehnologii eficiente energetic şi tehnologii care folosesc energii regenerabile sau prin aplicarea unor practici de transport durabil, 3 inovaţii sau tehnologii noi dezvoltate/aplicate în 34 de proiecte, 7 politici locale informate, 2.205 dispozitive de colectare selectivã/reciclare a deşeurilor instalate; 43 de rute pentru biciclete, drumuri verzi, ecotrasee turistice, poteci tematice stabilite/marcate; 548 km trasee pentru biciclişti create; 16 puncte de informare turistice şi puncte de închiriere de biciclete; 664 de panouri de informare, marcaje instalate, rastele pentru biciclişti montate; 45.524 de copaci, puieţi, arbuşti plantaţi; 144 de corpuri de iluminat cu LED-uri instalate; 70 de proiecte demonstrative realizate.
    În domeniul managementului terenurilor degradate rezultatele programului sunt: douã inovaţii sau tehnologii noi dezvoltate/aplicate; o politicã localã informatã; 699,7 hectare de teren degradat reabilitat; 414.023,5 hectare de teren gestionate durabil.
    În domeniul apelor internaţionale: 984,6 hectare de ape internaţionale sau zone marine şi de coastã protejate/gestionate durabil; 68.400 kg de azot descãrcat în ape internaţionale reduse; 4 politici locale informate; servicii de energie verde în valoare de 11.986 USD furnizate participanţilor şi/sau comunitãţii în ansamblu, o inovaţie/tehnologie nouã dezvoltatã.
    În domeniul POPs-urilor: 5 politici locale informate; douã inovaţii/tehnologii noi dezvoltate; un plan pentru minimizarea deşeurilor medicale periculoase la nivelul spitalelor.
    În domeniul condiţiilor de trai: beneficii în valoare de 25.480 USD pentru participanţii la proiect şi/sau comunitatea în ansamblu, provenite din bunuri ale ecosistemelor produse durabil; 178.715 persoane, 14.766 de gospodãrii au beneficiat de proiectele SGP; o creştere medie de 2.054 USD în veniturile gospodãriilor din zona de intervenţie a proiectelor prin creşterea veniturilor sau reducerea costurilor ca urmare a proiectului SGP, 502 studii monografice/ştiinţifice realizate.
    În domeniul dezvoltarea capacitãţii: 135 de OC-uri/ONG-uri au participat/au fost implicate în proiectele SGP; 13 OC-uri, ONGuri nou-înregistrate, 45.755 femei, peste 100 de comunitãţi cu mai mult de 400.000 de locuitori au participat/au fost implicate în proiectele SGP; 5 mecanisme financiare inovatoare puse în aplicare; 40 de legãturi de sprijin stabilite cu guvernele/autoritãţile locale, 6 etichete/certificãri/standarde de calitate primite sau obţinute; 178 de traininguri cu aproape 4.000 de participanţi, 17 forumuri comunitare; 64 de campanii de sensibilizare; 6 dezbateri publice privind stoparea depozitãrii necontrolate a rumeguşului; 6 ateliere de lucru organizate cu 750 de participanţi, 16 campanii de monitorizare a delfinilor prinşi de pescari; 73 de conferinţe despre biodiversitate; 22 de persoane instruite ca ghizi turistici; 3 vizite de studiu privind turismul rural şi poluarea agricolã, 50 de locuri de muncã create în agroturism, ecoturism; 7 centre pentru produse locale, de colectare şi de prelucrare a laptelui, 25 de infrastructuri de vizitare şi informare, 4 festivaluri, târguri organizate; 118.236 materiale de promovare realizate; 100 de ghiduri turistice tipãrite; 107 articole apãrute în ziare, 67 de documentare, interviuri, ştiri difuzate la TV, radio; 32 website-uri create; 480 de exemplare de manuale pe educaţie ecologicã "Ţinutul Zimbrului" realizate; 17 hãrţi create; 27 de produse de ecoturism create.
    Pentru a cincea fazã operaţionalã programul va continua domeniile tematice de interes, pentru a demonstra impactul şi sustenabilitatea, şi va sprijini proiecte care realizeazã protecţia mediului, reducerea sãrãciei şi dezvoltarea capacitãţii locale.
    Toate zonele de interes GEF vor fi abordate de cãtre GEF SGP România, în a cincea fazã operaţionalã, cu prioritizãri cuantificate prin stabilirea anualã a procentului din bugetul total alocat fiecãrui domeniu.

                                       --------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Acord, Act International, ACORD DE COFINANTARE din 17 ianuarie 2012

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"