Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ACORD-CADRU din 12 martie 1991 pentru executarea masurilor finantate in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ACORD-CADRU din 12 martie 1991 pentru executarea masurilor finantate in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 520 din 30 august 2001

Comenteaza legea

ACORD-CADRU din 12 martie 1991
pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 520 din 30 august 2001

Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,
au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C).
România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice divergenta legatã de acest acord, care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi adusã la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor cooperãri convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMÂNIA

Frans Andriessen,
vicepreşedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA

ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

Titlul I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia Comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea finanţãrii gratuite a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data expirãrii memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirãrii memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data expirãrii memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, conform principiilor de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua etape, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat mai repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

Titlul III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri de livrãri sau de servicii persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Mecedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

Titlul IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate - Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate în mod corespunzãtor în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

Titlul V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica din timp autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmãrirea mãsurilor
În urmãrirea executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura, care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã terminarea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri - divergenţe
1. Orice problema legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ - adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzute aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ
Orice divergenta între pãrţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru, denumit în continuare conducãtor, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA 2(C)

PREVEDERI SPECIALE
1. Obiective, descriere şi conditionalitate
1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:
● promovarea bunei vecinãtãţi şi a stabilitatii în regiunile de frontiera ale ţãrilor din Europa Centrala şi de Est prin finanţarea de proiecte ce vor aduce beneficii concrete regiunilor şi comunitãţilor aflate de cele doua pãrţi ale frontierei;
● promovarea cooperãrii dintre regiunile de frontiera din ambele tari, ajutand aceste regiuni sa depãşeascã problemele specifice dezvoltãrii, care pot aparea, inter alia, datoritã locului pe care îl ocupa în cadrul economiei naţionale, în interesul comunitãţilor locale şi într-o maniera compatibila cu protecţia mediului;
● promovarea creãrii şi dezvoltãrii viitoare a reţelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei şi stabilirea de legãturi între acestea şi reţelele comunitare mai cuprinzatoare.
1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele sunt reflectate în urmãtoarele domenii prioritare:
● îmbunãtãţirea infrastructurii existente şi dezvoltarea traficului peste granita (proiectele RO0003.01.01, HU0009.01.01 şi HU0009.01.02);
● îmbunãtãţirea protecţiei mediului prin reducerea efectelor calamitãţilor naturale în zona inundabila din lunca raului Barcau şi furnizarea apei necesare în perioada cu nivel scãzut al apei (Proiectul RO0003.02.01) şi îmbunãtãţirea calitãţii apei raului Tur în regiunea de granita cu Ungaria, incluzând dezvoltarea reţelei de canalizare în Negresti-Oas (Proiectul RO0003.02.02);
● stabilirea unui mecanism flexibil care sa finanteze asanumitele proiecte de "scala mica şi de la om la om" în domeniul dezvoltãrii economico-sociale (dezvoltarea economicã localã, mãsuri de pregãtire şi angajare, îmbunãtãţirea fluxului de informare şi comunicare, schimburi culturale, suport pentru media etc.), cu impact transfrontalier (proiectele RO0003.03.01 şi HU0009.03.01).
Se va face evaluarea impactului asupra mediului în conformitate cu cerinţele Directivei CEE nr. 85/337, amendata prin Directiva CE nr. 97/11, acolo unde este cazul, pentru toate proiectele programului.
1.3. Descrierea programului:
Programul a fost realizat ca urmare a consultãrilor bilaterale dintre România şi Ungaria, a mai multor consultãri cu delegatiile CE din ambele tari şi a recomandãrilor Direcţiei Generale Extindere, care reflecta de fapt Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontaliera (CBC) în cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru a fi sprijinite în cadrul Programului PHARE 2000 România-Ungaria sunt în concordanta cu conţinutul documentului comun de programare.
Se vor realiza urmãtoarele proiecte:
1.3.1. Prioritatea 01: Dezvoltarea infrastructurii şi a traficului peste frontiera
Proiectul RO0003.01.01 - Facilitãţi pentru punctul de trecere a frontierei de la Cenad/Kiszombor, faza a doua
Realizarea obiectivului de investiţii pentru punctul de trecere a frontierei de la Cenad/Kiszombor reprezintã finalizarea celui de-al doilea stadiu al conceptului integral initiat de Proiectul 01.02 "Reabilitarea DN6 (10 km) între Timişoara şi granita cu Ungaria (Cenad)", în cadrul Programului PHARE CBC România/Ungaria (RO9912).
Activitãţile întreprinse, şi anume finalizarea infrastructurii drumului/traficului şi a infrastructurii urbane a punctului de frontiera, incluzând construirea efectivã a vamei, vor sprijini construirea şi reînnoirea unui drum de acces spre Coridorul de transport paneuropean IVc şi integrarea viitoare a acestuia în reţeaua de transport transeuropeana a Uniunii Europene, în concordanta cu cerinţele Reglementãrii Comisiei (CE) nr. 2.760/98, art. 5.1(a) şi art. 5.1.(e).
Acest proiect este o parte integrantã a fazei de implementare a "Strategiei de dezvoltare regionala a regiunilor de la granita de vest", realizat ca parte din Programul PHARE CBC România/Ungaria (ZZ9624) finalizat în decembrie 1999. De asemenea, apare şi în Conceptul de dezvoltare regionala - regiunea de vest nr. 5 a României, finalizat în 1998 ca parte a programului de cooperare dintre ţãrile regiunii, cofinantat de Programul PHARE Parteneriat.
Dezvoltarea acestui program se referã în special la asigurarea legãturii directe dintre judeţul Timis din România şi judeţul Csongrad din Ungaria, conectandu-le la Coridorul paneuropean IV, cu efecte directe asupra dezvoltãrii economice din intreaga regiune.
Acest proiect, împreunã cu cel "în oglinda" din Ungaria "Construcţia şi modernizarea drumului public 43109 care conduce la punctul de trecere a granitei Kiszombor/Csanad, faza 2", aprobat pentru finanţare în 1999 în cadrul Programului PHARE CBC HU/RO, va reduce distanta dintre judeţul Timis şi judeţul Csongrad, marind schimburile la preţ scãzut şi circulaţia dintre România şi Ungaria.


   Solicitant:                      Consiliul Judeţean Timis
   Costul total al proiectului:     1.330.000 euro
   PHARE CBC:                       1.000.000 euro
   Contribuţia proprie:             330.000 euro
   Proiectul ungar "în oglinda":    HU-RO CBC99-01-01 "Construcţia
                                    şi modernizarea
                                    drumului public 43109 care
                                    conduce la punctul de tre-
                                    cere a granitei Kiszombor/
                                    Csanad (faza 2)"

Proiectul HU0009.01.01 - Modernizarea punctului de trecere a frontierei la Csengersima, faza a doua
Ca o continuare a Proiectului PHARE CBC HU-RO ZZ9622-02-01, proiectul va îmbunãtãţi managementul la granita, condiţiile traficului greu, controlul transportului de bunuri şi întãrirea capacitãţii administrative şi operationale. Cofinantarea terminalului de bunuri din cadrul prezentului proiect este furnizatã de autoritatea vamalã. Prin implementarea proiectului pãrţile romana şi ungara de la punctul de trecere a frontierei vor avea aceeaşi capacitate. Proiectul are un proiect "în oglinda" în România: PHARE CBC RO-HU ZZ9624-02.


    Solicitant:                     Autoritãţile judeţului Szabolcs-
                                    Szatmar-Bereg şi Garda
                                    Vamalã şi Financiarã din
                                    Ungaria
    Numãrul proiectului:            HU-RO PHARE CBC
                                    2000-01-01
    Costul total al proiectului:    7.520.000 euro
    PHARE CBC:                      2.250.000 euro
    Resurse proprii:                5.270.000 euro

Proiectul HU0009.01.02 - Zona regionala de întreprinderi Bihar, faza a doua
Proiectul este continuarea (faza a doua) Proiectului HU9705-04-04, inclus în Programul PHARE CBC 1997 (finanţat din Fondul "Programul Operational de Ţara 󩑩"). Proiectul va crea o unitate agricolã în cadrul zonei antreprenoriale Bihar, luând în considerare producţia transfrontaliera şi posibilitãţile de integrare şi contribuind la crearea şi dezvoltarea întreprinderilor agricole mici şi mijlocii. Cofinantarea este furnizatã de Asociaţia Autoritãţilor Bihar.


    Solicitant: Asociaţia         Autoritãţilor Bihar
    Numãrul proiectului:          HU-RO PHARE CBC
                                  2000-01-02
    Costul total al proiectului:  3.000.000 euro
    PHARE CBC:                    2.250.000 euro
    Surse proprii:                750.000 euro

1.3.2 Prioritatea 02: Proiecte pentru protecţia mediului
Proiectul RO0003.02.01 - Prevenirea inundatiilor: bazinul de acumulare permanenta Suplacu de Barcau
Prezentul proiect, prin aria avutã în vedere din punct de vedere hidrometeorologic, completeazã alte proiecte aflate în derulare, finanţate prin Programul PHARE CBC din 1996 şi 1999 dintre România şi Ungaria, denumite "Prevenirea inundatiilor în bazinul hidrografic al Crisurilor" (ZZ9624) şi "Prevenirea inundatiilor în bazinul superior al raului Tisa" (RO9912). În acelaşi timp proiectul reprezintã o parte din programul activ pentru sprijinirea populaţiei care trãieşte în regiuni dezavantajate, izolate şi adesea inundate, fiind inclus în "Programul naţional de amenajare a bazinelor hidrografice din România".
Datoritã localizarii bazinului hidrografic Barcau în interiorul regiunii de frontiera, inundatiile anterioare au afectat şi teritoriul ungar. De aceea a fost semnat un protocol referitor la debitele de apa şi la nivelurile de pe cursul principal al raului Barcau.
Prin crearea bazinului de acumulare România şi Ungaria vor putea controla mai bine constrangerile debitului de apa.
Prin finalizarea acestui proiect sunt asteptate urmãtoarele efecte imediate:
● reducerea consecinţelor inundatiilor pentru asezarile, liniile de comunicaţie, facilitãţile economico-sociale şi terenurile agricole din lunca inundabila a raului Barcau;
● în perioada cu niveluri scãzute ale apei se va permite ca localitãţile din Suplacu de Barcau-Marghita sa fie alimentate cu apa necesarã;
● debitul minim de apa la secţiunea de frontiera stabilit prin acord cu Ungaria va fi respectat.
Acest proiect împreunã cu proiectele ungare ZZ9622-03/01, ZZ9622-03/02 şi ZZ9622-03/03 (proiecte "în oglinda" în derulare) extind activitãţile legate de prevenirea inundatiilor şi managementul apei în intreaga zona de frontiera.
Activitãţile întreprinse vor fi în concordanta cu cerinţele Reglementãrii Comisiei (CE) nr. 2.760/98, art. 5.1c), referitor la "gestionarea mediului având legatura cu problemele exacerbate de proximitatea fata de frontiera externa".
În conformitate cu strategia nationala de dezvoltare şi luând în considerare faptul ca inundatiile reprezintã cauza directa a pierderii de vieţi omeneşti, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România considera acest proiect ca o prioritate pe termen scurt.


    Solicitant:                     Ministerul Apelor şi Pro-
                                    tectiei Mediului
                                    Consiliul Judeţean Bihor
                                    Compania Nationala "Apele
                                    Romane" - Oradea
    Costul total al proiectului:    7.000.000 euro
    PHARE CBC:                      1.800.000 euro
    Contribuţie proprie:            5.200.000 euro
    Proiectul ungar "în oglinda"    ZZ9622-03-04 "Dezvoltarea
                                    sistemului de monitorizare
                                    pe raul Berettyo (Barcau)" şi
                                    celelalte menţionate mai sus.

Proiectul RO0003.02.02 - Ecologizarea raului Tur
Prezentul proiect va contribui la îmbunãtãţirea calitãţii apei raului Tur, a lacului artificial Calinesti-Oas şi a calitãţii apei potabile din zona Negresti-Oas. Activitãţile întreprinse vor fi în concordanta cu cerinţele directivelor urmãtoare (referitoare la apa, apa reziduala urbana şi apa potabilã): Tratarea apei uzate urbane ( 91/271/EEC ), Calitatea apei potabile (80/778/EEC) şi IPPC ( 96/61/EC ).
Prin finalizarea acestui proiect se vor îndeplini urmãtoarele obiective imediate:
● extinderea reţelei de canalizare pentru locuinţe cu 50 km;
● extinderea reţelei de canalizare pluviala cu 45 km;
● extinderea şi modernizare instalaţiilor de curatare a apei;
● monitorizarea raului Tur, calitatea apei în zona dintre statia de tratare a apei uzate Negresti-Oas şi granita cu Ungaria.
Activitãţile realizate vor conduce la efecte directe ce privesc mediul, pe termen mediu şi lung, pe ambele pãrţi ale frontierei România-Ungaria, dupã cum urmeazã:
● prevenirea şi înlãturarea principalelor surse de poluare de-a lungul raului Tur, incluzând îmbunãtãţirea calitãţii apei subterane şi stabilizarea echilibrului ecosistemelor atât pentru rau, cat şi pentru lacul artificial Calinesti-Oas;
● conformarea cu limitele de calitate în zona de granita, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind apele transfrontaliere.


   Solicitant:             Consiliul Local Negresti-Oas
                           Compania Nationala "Apele
                           Romane" - Oradea
   Costul proiectului:     2.300.000 euro
   PHARE CBC:              1.700.000 euro
   Contribuţie proprie:    600.000 euro

1.3.3 Prioritatea 03: Dezvoltarea socioeconomica
Proiectele RO0003.03.01 şi HU0009.03.01 - Fondul comun pentru proiecte mici
Fondul comun pentru proiecte mici (FPM) va fi stabilit ca un mecanism flexibil care finanţeazã proiecte de "scala mica şi de la om la om" cu impact peste granita. Un fond "în oglinda" şi egal va fi disponibil pentru fiecare partener, fiind stabilit unanim de cãtre Comitetul mixt de cooperare (CMC).
FPM este constituit pentru a face disponibilã o contribuţie PHARE de 500.000 euro/ţara (10% din bugetul total al programului). Membrii CMC au fost de acord sa creascã treptat suma alocata pentru FPM pana la valoarea maxima în anul 2002, pana la 20% din bugetul total disponibil anual/ţara.
În ceea ce priveşte sprijinul administrativ pentru folosirea fondului, contribuţia PHARE poate finanta costurile indirecte de pana la 7% din suma totalã a costurilor eligibile (maximum 35.000 euro pentru fiecare ţara).
Proiectul "Studiu regional" încheiat în cadrul Programului PHARE ZZ9624 a dezvoltat o strategie regionala şi un cadru institutional pentru activitãţile CBC în regiunea de granita romano-ungara, incluzând o lista de proiecte propuse, aprobate de autoritãţile locale, care trebuie luate în considerare pentru FPM.
Asa cum se menţioneazã în art. 5.2 din Reglementarea CE nr. 2.760/98, acest fel de acţiuni trebuie sa implice factorii locali din regiunea de frontiera, creând beneficii comune pentru comunitatile regionale din ambele tari.
Pentru România propunerile de proiect vor fi colectate la Oficiul Regional prin anunţarea chemarilor la licitaţie şi selectarea de cãtre partea romana a CMC, nominalizat în Comitetul Fondului comun pentru proiecte mici, în conformitate cu criteriile stabilite.
Pentru Ungaria proiectele sunt colectate prin anunţarea chemarilor la licitaţie şi apoi selectate de cãtre Comitetul Fondului comun pentru proiecte mici, fondul fiind gestionat de Oficiul Regional PHARE Bekescsaba.


     Costul total al proiectului:         1.100.000 euro (550.000
                                          euro pentru fiecare ţara)
     PHARE CBC:                           1.000.000 euro (500.000
                                          euro pentru fiecare ţara)
     Contribuţie proprie:                 100.000 euro (50.000 euro
                                          pentru fiecare ţara)

1.4. Conditionalitati
Sprijinul PHARE pentru toate proiectele este oferit în funcţie de cofinantarea nationala, dupã cum este prezentat în tabelul de mai jos.


     2. Buget
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
             Prioritati/              PHARE                  Cofinantare  Total
               Titlul       ───────────────────────────────  nationala   (euro)
             proiectului    Construc-   Investiţii   Total   (euro)
                            tie insti-
                            tutionala                
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
              Dezvoltarea              5.500.000  5.500.000  6.350.000 11.850.000
              infrastructurii
              şi a traficului
              peste frontiera
 
 RO0003.01.01 Facilitãţi               1.000.000  1.000.000    330.000  1.330.000
              pentru punctul
              de trecere a
              frontierei de
              la Cenad/
              Kiszombor,
              faza a doua
 
 HU0009.01.01 Modernizarea             2.250.000  2.250.000  5.270.000  7.520.000
              punctului de
              trecere a
              frontierei
              la
              Csengersima,
              faza a doua
 
 HU0009.01.02 Zona de                  2.250.000  2.250.000    750.000  3.000.000
              intreprin- 
              deri regio-
              nale Bihar,
              faza a doua
              Proiecte                 3.500.000  3.500.000  5.800.000  9.300.000
              pentru 
              protecţia
              mediului
 
 RO0003.02.01 Prevenirea               1.800.000  1.800.000  5.200.000  7.000.000
              inunda- 
              tiilor:
              bazinul de
              acumulare
              permanenta
              Suplacu de
              Barcau
 
 RO0003.02.02 Ecologizarea             1.700.000  1.700.000    600.000  2.300.000
              raului Tur 
              Dezvoltarea    1.000.000         0  1.000.000    100.000  1.100.000           
              socio- 
              economicã
 
 RO0003.03.01 Fondul comun     500.000         0    500.000     50.000    550.000
              pentru 
              proiecte mici
 
 HU0009.03.01 Fondul comun     500.000         0    500.000     50.000    550.000
              pentru
              proiecte mici
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
              România          500.000 4.500.000  5.000.000  6.180.000 11.180.000
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
              Ungaria          500.000 4.500.000  5.000.000  6.070.000 11.070.000
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
              TOTAL:         1.000.000 9.000.000 10.000.000 12.250.000 22.250.000
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3. Aranjamente de implementare
3.1. Structuri instituţionale în România
Agenţia de implementare (AI) a programului, în ceea ce priveşte partea romana, este Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Finanţelor. Autoritatea de implementare care coordoneazã programul este Agenţia Nationala pentru Dezvoltare Regionala.
Agenţia de implementare (OPCP) deţine responsabilitatea generalã pentru implementarea programului, incluzând: aprobarea termenilor de referinta, documentele de licitaţie, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea şi plata facturilor.
Aceasta va lucra împreunã cu Agenţia Nationala pentru Dezvoltare Regionala (ANDR), nominalizatã de Guvernul României drept Coordonator naţional al programelor CBC, şi cu instituţiile beneficiare identificate mai jos pentru a pregati termenii de referinta, documentele de licitaţie, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, plata facturilor etc. Pentru contractele de lucrãri realizate respectându-se regulile FIDIC, un oficial în numele beneficiarului proiectului va acţiona ca angajator şi facturile trebuie sa fie certificate de un inginer independent, angajat şi plãtit prin program.
Pentru a asigura coordonarea zilnica (cu excepţia aspectelor financiare) a tuturor activitãţilor legate de program ANDR a înfiinţat o unitate de coordonare a programului. Aceasta unitate îşi va îndeplini sarcinile specifice în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 52/1999 privind crearea unui cadru unitar pentru administrarea împrumuturilor strãine contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile.
Intreaga responsabilitate pentru aceste activitãţi a fost asumatã de secretarul general al ANDR, nominalizat drept responsabil al programului.
Instituţiile beneficiare ale proiectului vor raporta lunar cãtre agenţia de implementare CBC, incluzând copii directe cãtre Delegaţia CE, cu planificari pentru contractare şi plata şi detalii suficiente pentru a permite evaluarea progreselor înregistrate şi a activitãţii care mai trebuie realizatã.
Instituţiile beneficiare ale proiectului sunt dupã cum urmeazã:
● Consiliul Judeţean Timis (Proiectul RO0003.01.01). Consiliul Judeţean Timis va stabili o echipa a proiectului având personal corespunzãtor.
● Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului/Consiliul Judeţean Bihor/Compania Nationala "Apele Romane" Oradea (Proiectul RO0003.02.01). Compania Nationala "Apele Romane" - Oradea va stabili o echipa a proiectului având personal corespunzãtor.
● Consiliul Local Negresti-Oas/Compania Nationala "Apele Romane" - Cluj va stabili o echipa a proiectului având personal corespunzãtor.
3.2. Structuri instituţionale în Ungaria
În Ungaria responsabilitatea generalã pentru coordonarea programului şi managementul financiar va aparţine Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Regionale. Ministerul a stabilit o unitate pentru managementul programului pentru diverse programe CBC şi a fost numit responsabil cu autorizarea Programului PHARE. A fost înfiinţat un birou regional în regiunea de granita în luna mai 1997, asigurând contactul zilnic şi cooperarea cu judeţele şi autoritãţile locale şi cu beneficiarii proiectului în zona de granita ungaro-romana. Biroul are sarcini specifice cum ar fi: pregãtirea şi organizarea unor activitãţi legate de ridicarea gradului de constientizare şi de gestionarea FPM.
3.3. Reguli de implementare în România
Programul va fi gestionat conform procedurilor Sistemului de implementare descentralizat (SID) PHARE. Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va supraveghea administrarea financiarã a Programului şi va fi responsabil pentru toate aspectele controlului financiar şi pentru raportarea cãtre Comisia Europeanã. Autoritatea nationala pentru controlul financiar va face controlul financiar adecvat pentru implementarea programului.
Comisia va transfera fonduri cãtre Fondul Naţional în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Guvernul României la 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de pana la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Naţional dupã semnarea memorandumului de finanţare şi a regulilor de finanţare dintre FN şi Agenţia de implementare (AI/OPCP). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie sa fie respectate. Mai mult, RNA trebuie sa prezinte Comisiei nominalizarea responsabililor cu autorizarea programului (RAP) şi descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN şi AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de pana la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie pana la intreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plãtit 10% din buget. A doua transa poate fi cerutã când s-au fãcut plati în valoare de 30% din bugetul total alocat. Momentul efectuãrii celei de-a treia trageri este atunci când s-a plãtit 50% şi pentru a 4-a şi ultima atunci când s-a plãtit 70% din buget. Cu excepţia autorizãrii exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacã fondurile depozitate în FN şi OPCP depãşesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepţional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20% conform procedurilor stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.
Fondul Naţional va transfera fonduri cãtre AI în conformitate cu Acordul de finanţare (AF) semnat între FN şi AI. AF va fi aprobat în avans de Comisia Europeanã. În cazul în care FN este agentul de plata pentru AI, nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN la AI. Un RAP numit de RNA dupã consultãri cu CNA va conduce AI. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile fãcute de AI.
Se va deschide un cont bancar purtãtor de dobanda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la o banca aprobatã în avans de CE. Dobanda va fi raportatã la CE. Dacã Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobanda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate de FN cãtre AI.
RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregãtite în conformitate cu procedurile Manualului SID şi cu prevederile specificate la 6.4.
Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002.
Toate plãţile trebuie fãcute înainte de 31 decembrie 2003.
Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menţionate.
Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie care se prelungeşte dupã încheierea perioadei de efectuare a plãţilor, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA şi stabilite de Comisie, vor fi plãtite cãtre Agenţia de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor pana când se va face plata finala şi pentru a se asigura ca fondurile în cauza vor fi folosite numai pentru a face plãţile legate de clauzele de reţinere. Agenţia de implementare va fi responsabilã cu îndeplinirea obligaţiilor contractorilor prevãzute în clauzele privind retinerile de bani. Dobânzile acumulate de la fondurile depozitate vor fi plãtite Comisiei dupã efectuarea plãţii finale cãtre contractori. Fondurile neplãtite contractorilor dupã efectuarea plãţii finale vor fi rambursate Comisiei. O raportare a modului de folosire a fondurilor depozitate în conturile de garanţie, a plãţilor fãcute din acestea şi a dobânzilor acumulate va fi facuta anual de cãtre RNA cãtre Comisie.
3.4. Reguli de implementare în Ungaria
Programul va fi gestionat conform procedurilor Sistemului de implementare descentralizat PHARE. Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA), care este ministerul responsabil cu coordonarea programelor PHARE, va avea responsabilitatea generalã pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE în Ungaria.
Fondul Naţional (FN) din Ministerul de Finanţe, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va supraveghea administrarea financiarã a programului şi va fi responsabil pentru raportarea cãtre Comisia Europeanã. Autoritatea nationala pentru controlul financiar competenta va face controlul financiar pentru implementarea programului.
Comisia va transfera fonduri cãtre Fondul Naţional în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Guvernul Ungariei la 17 decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de pana la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Naţional dupã semnarea memorandumului de finanţare şi a regulilor de finanţare dintre FN şi Agenţia de Implementare (AI/OPCP). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie sa fie respectate. Mai mult, RNA trebuie sa prezinte Comisiei nominalizarea responsabilului cu autorizarea plãţilor (RAP) şi descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN şi AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de pana la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie pana la intreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plãtit 10% din buget. A doua transa poate fi cerutã când s-au fãcut plati în valoare de 30% din bugetul total alocat. Momentul efectuãrii celei de-a treia trageri este atunci când s-a plãtit 50% şi pentru a 4-a şi ultima, când s-a plãtit 70% din buget. Cu excepţia autorizãrii exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacã fondurile depozitate în FN şi OPCP depãşesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepţional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20%, conform procedurilor stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Regionale va fi Agenţie de implementare (AI). Se va deschide un cont bancar purtãtor de dobanda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la o banca aprobatã în avans de CE. În general toate conturile bancare vor acumula dobânzi. Dobanda va fi raportatã la CE. Dacã Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobanda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate cãtre AI sau OPCP. Fiecare regula de finanţare va fi aprobatã în avans de cãtre Comisia Europeanã. Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) va fi responsabil pentru toate operaţiunile fãcute de AI. CNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregãtite în conformitate cu procedurile Manualului SID.
Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002. Toate plãţile trebuie fãcute înainte de 31 decembrie 2003. Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menţionate.
Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie care se prelungeşte dupã încheierea perioadei de efectuare a plãţilor, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA şi stabilite de Comisie, vor fi plãtite cãtre Agenţia de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor pana când se va face plata finala şi pentru a se asigura ca fondurile în cauza vor fi folosite numai pentru a face plãţile legate de clauzele de reţinere. Agenţia de implementare va fi responsabilã cu îndeplinirea obligaţiilor contractorilor prevãzute în clauzele privind retinerile de bani. Dobânzile acumulate de la fondurile depozitate vor fi plãtite Comisiei dupã efectuarea plãţii finale cãtre contractori. Fondurile neplãtite contractorilor dupã efectuarea plãţii finale vor fi rambursate Comisiei. O raportare a modului de folosire a fondurilor depozitate în conturile de garanţie, a plãţilor fãcute din acestea şi a dobânzilor acumulate va fi facuta anual de cãtre RNA cãtre Comisie.
3.5. Comitetul mixt pentru programare şi monitorizare
Un comitet mixt de cooperare (CMC) a fost stabilit pe baza cerinţelor Reglementãrii CE nr. 2.760/98, art. 7 (1).
Copresedintii CMC sunt la nivel de:
● preşedinte - Agenţia Nationala de Dezvoltare Regionala din România;
● secretar de stat - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Regionale din Ungaria.
Copresedintii stabilesc componenta delegatiilor lor în comitetul mixt de cooperare, la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, şi pot stabili grupuri de lucru pe domenii, formate din reprezentanţii autoritãţilor locale şi experţi din ministere şi alte instituţii implicate. Aceste grupuri de lucru vor revizui în detaliu evoluţia fiecãrui proiect, avansand recomandãri în legatura cu aspectele de management şi evaluare, raportand comitetului mixt de cooperare.
Reprezentanţii Comisiei Europene iau parte ca membri la şedinţele comitetului mixt de cooperare. Aceştia examineazã conformitatea cu regulile UE, cu cerinţele mãsurilor şi proiectelor propuse şi ale aranjamentelor de implementare, având în vedere concordanta propunerilor de proiect cu componenta Programului PHARE CBC pentru Ungaria.
Şedinţele ordinare ale comitetului mixt de cooperare se vor tine la fiecare 6 luni, pentru a analiza programul, în oricare dintre ţãrile implicate, pentru a evalua progresele în atingerea obiectivelor stabilite. Şedinţele extraordinare pot fi convocate în timpul perioadei de pregãtire a programelor şi a propunerilor de finanţare anuale sau în cazul oricãrei probleme speciale privind implementarea. Asemenea întruniri pot fi convocate oricând, cu acordul copresedintilor sau al Comisiei. Şedinţele extraordinare convocate la cererea Comisiei se pot desfasura şi la Bruxelles.
Pregãtirea rapoartelor, a programelor şi a minutelor şedinţelor comitetului mixt de cooperare este organizatã de copresedinti şi de serviciile acestora.
Comitetul mixt de cooperare ar trebui sa decidã prin consens urmãtoarele:
● sa îşi exprime opinia cu privire la prioritãţile, obiectivele şi mãsurile propuse privind cooperarea transfrontaliera, care sa fie incluse în documentul comun de programare;
● sa aprobe selectarea anuala finala a propunerilor de proiecte;
● sa primeascã rapoarte, revizuiri şi evaluãri ale programelor deja aprobate şi ale pãrţilor lor componente;
● sa initieze şi sa sprijine activitãţile care pot promova mãsurile de cooperare transfrontaliera şi sa facã mai eficiente programele de cooperare transfrontaliera actuale şi viitoare.
4. Monitorizare şi evaluare
Un comitet mixt de monitorizare (CMM) va fi stabilit, care va include RNA, CNA şi CE. CMM se va întruni cel puţin o data pe an pentru a revizui toate programele finanţate prin PHARE, pentru a evalua progresele în îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumul de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CMM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau o realocare a fondurilor PHARE. CMM va fi asistat de subcomitetele de monitorizare (SCM) şi va include CNA, RAP şi serviciile Comisiei.
Comitetul mixt de cooperare (CMC) sus-menţionat va acţiona ca subcomitet de monitorizare (SCM) pentru Programul CBC.
CMC va revizui în detaliu progresul programului, inclusiv componentele sale şi contractele, pe baza rapoartelor de monitorizare şi evaluare periodice, realizate cu ajutorul unui consultant extern (în conformitate cu procedurile manualului SID) şi va inainta recomandãri asupra unor aspecte de gestionare şi proiectare, asigurându-se ca sunt urmate. CMC va raporta CMM, cãruia îi va trimite rapoarte detaliate despre toate programele CBC finanţate cu fonduri PHARE.
5. Audit şi evaluare
Conturile şi operaţiunile FN ale României şi Ungariei şi ale tuturor AI relevante pot fi verificate la intervale regulate de un auditor extern contractat de CE fãrã prejudicierea responsabilitãţilor CE şi a Curţii de Auditori a Uniunii Europene, dupã cum se specifica în Condiţiile generale referitoare la memorandumul de finanţare, anexate la Acordul-cadru. Serviciile CE vor asigura ca va fi efectuatã o evaluare expost dupã încheierea programului.
6. Transparenta şi publicitate
Responsabilii cu autorizarea programului din România şi Ungaria vor rãspunde de luarea mãsurilor necesare pentru asigurarea publicitãţii corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate în program. Aceasta va fi facuta în strânsã legatura cu Delegaţia CE.
7. Condiţii speciale
În eventualitatea în care angajamentele asumate nu sunt îndeplinite din motive care pot fi controlate de Guvernul României sau de Guvernul Ungariei, Comisia poate revizui programul, rãmânând la latitudinea Comisiei sa decidã anularea acestuia sau a unei pãrţi din el şi/sau sa realoce fondurile nefolosite pentru alte scopuri, în concordanta cu obiectivele Programului PHARE.
Aproape toate structurile adecvate pentru implementare şi management au fost deja stabilite în ambele tari în timpul programului anterior similar, dovedind ca pãrţile implicate sunt capabile sa coopereze pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. O scrisoare de angajament va însoţi toate programele aprobate de CMC, stipuland faptul ca beneficiarii vor asigura cofinantarea localã.

ANEXA 3

INFORMARE ŞI PUBLICITATE
pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

1. Scop şi obiective
Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creãrii unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.
2. Principii generale
Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva. Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor care se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor sus-menţionate. Ghidul informativ poate fi procurat de autoritãţile locale, regionale şi naţionale de la delegatiile Comisiei Europene din ţãrile beneficiare.
3. Informarea şi publicitatea privind Programul PHARE
Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru toatã durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
În cazul implementarii Programului PHARE se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie puse la dispoziţie pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi a materialelor publicitare produse.
b) Informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) pentru investiţiile de infrastructura ce depãşesc 1 milion euro:
- panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, cu specificaţiile tehnice prezentate în manualul pus la dispoziţie de Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;
- panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi în concordanta cu specificaţiile tehnice prevãzute în manualul pus la dispoziţie de delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;
(ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE:
- mãsuri care sa conducã la constientizarea beneficiarilor potenţiali şi a opiniei publice cu privire la asistenta PHARE, în concordanta cu reglementãrile de la paragraful 3b)(i);
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA şi SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de aceşti solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui ajutor provine de la U.E., mai ales prin Programul PHARE, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.
4. Transparenta asistenţei U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta care le priveşte direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca U.E. şi, în mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte şi un însemn al U.E. de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicitate generalã
Mass-media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de U.E., PHARE în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare.
În acest context demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în massmedia regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei din ţara respectiva.
Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii, în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programul PHARE, va urmãri sa facã explicita participarea U.E. În acest context vor fi expuse steagurile U.E. în camerele unde au loc intalniri şi se va pune sigla U.E. pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara a participãrii U.E., precum şi sigla U.E., în cazul în care este folositã stema nationala sau regionala.
În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea U.E.
Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
5. Prevederi privind panouri, postere şi plãci comemorative
Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de Programul PHARE, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare:
Panouri
Panourile cu informaţii privind participarea U.E. la finanţarea investiţiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în valoare de 1 milion euro sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria lor implicare, finanţarea U.E. trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii (ţinându-se seama de mãrimea contribuţiei U.E.) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene.
Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plãci comemorative, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
Plãci comemorative
Aceste plãci vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Plãcile trebuie sa cuprindã pe lângã sigla U.E. şi o menţiune privind Programul PHARE şi cofinantarea U.E.
În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placa comemorativa ori poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion euro, trebuie indicatã participarea U.E.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.

---------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Acord, Guvernul Romaniei, ACORD-CADRU din 12 martie 1991

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"